DECIZIA nr. 640 din 15 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) și ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 157 alin. (4) din Codul penal, excepție ridicată de Constantin Costescu în Dosarul nr. 3.323/291/2015/a4 al Curții de Apel Bacău – Secția penală, cauze minori și familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.946D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens reține că art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală se aplică, deopotrivă, subiecților de drept aflați în situații similare, fiind o normă de procedură care nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autor. Solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 14 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.323/291/2015/a4, Curtea de Apel Bacău – Secția penală, cauze minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) și ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 157 alin. (4) din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Constantin Costescu în soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, inculpatul Constantin Costescu, partea civilă Societatea Human Systems – S.R.L. și Elena Costescu împotriva Sentinței nr. 92 din 4 aprilie 2017 a Judecătoriei Roman. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a trei infracțiuni de gestiune frauduloasă, în condițiile în care, în calitate de administrator al societăților Human Systems – S.R.L., Rofarm – S.R.L. și Eurofarm – S.R.L., a gestionat în mod fraudulos interesele persoanelor juridice, încheind acte juridice vădit defavorabile cu scopul diminuării activului și pasivului acestora. Arată, totodată, că în cauza penală au fost desemnați un curator și un avocat din oficiu, acțiunea penală și civilă fiind pornită din oficiu, fără a fi interpelat avocatul din oficiu sau curatorul dacă înțelege să formuleze plângere prealabilă. De asemenea, deși în cauză a fost desemnat un curator -Management Cont – S.R.L. – în vederea apărării părții civile, Societatea Human System – S.R.L., acesta nu a fost convocat pentru a formula cerere de constituire de parte civilă, procurorul convocând avocatul din oficiu în acest sens. Susține că, în conformitate cu normele legale, curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal. Așa încât, în aceste condiții, consideră că cererea de constituire ca parte civilă formulată de avocatul din oficiu este făcută de o persoană fără calitate procesuală și în lipsa unui mandat legal. Mai mult, arată că, deși exista desemnat un curator pentru partea civilă, Societatea Human System – S.R.L., în fața instanței, a fost desemnat un alt avocat din oficiu pentru persoana vătămată și pentru partea civilă și în fața instanței de apel. Susține că desemnarea avocaților din oficiu, chiar și în fața instanței de apel, pentru a reprezenta partea civilă, în baza art. 20 și art. 93 alin. (5) din Codul de procedură penală, reprezintă o încălcare a drepturilor părții civile, respectiv ale curatorului desemnat deja de către instanță. Susține că, în cauză, începând cu luna august 2015, persoana în măsură să formuleze acțiunea civilă și plângerea prealabilă sau să reprezinte partea vătămată, precum și partea civilă este curatorul, în calitate de reprezentant al persoanei vătămate, situație care face să fie inaplicabile atât dispozițiile legale privind desemnarea avocatului din oficiu, cât și cele privitoare la art. 157 alin. (4) din Codul de procedură penală referitoare la posibilitatea procurorului de a pune în mișcare acțiunea penală din oficiu. Arată că aceleași considerente sunt valabile și în cazul acțiunii civile, iar nu doar pentru plângerea prealabilă, numirea avocatului din oficiu, în baza art. 93 alin. (5) din Codul de procedură penală, și constituirea de parte civilă formulată de acesta, fiind posibile printr-o interpretare exagerată a textului de lege citat, bazată pe lipsa de predictibilitate a textului de lege, care nu prevede și cazurile în care partea civilă, persoana vătămată sau partea responsabilă civilmente are deja desemnat un curator, în baza art. 58 din Codul de procedură penală. … 6.Apreciază că dispozițiile criticate ar trebui completate cu următoarele precizări referitoare la constituirea ca parte civilă, precum și cu privire la noțiunile de reprezentant legal al persoanei vătămate, după cum urmează: „în situația în care partea civilă este reprezentată de un curator desemnat, prevederile art. 93 alin. (5) devin inaplicabile pe latura civilă și, totodată, organul de urmărire penală cheamă curatorul desemnat și îl întreabă dacă înțelege să se constituie ca parte civilă, ținând cont că un curator special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal“; „în situația numirii unui curator sau avocat din oficiu pentru persoana juridică ce este reprezentată de făptuitor, în condițiile art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală și procurorul sunt obligați să cheme curatorul sau avocatul din oficiu, în calitate de reprezentant legal al persoanei vătămate, pentru a-l întreba dacă înțelege să formuleze plângere prealabilă“. … 7.Curtea de Apel Bacău – Secția penală, cauze minori și familie consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Normele legale criticate sunt suficient de clare și precise, astfel încât destinatarii săi să-și poată adapta conduita la prescripțiile acestor norme, nefiind în contradicție cu niciunul dintre principiile constituționale invocate de inculpat în susținerea cererii de sesizare a Curții Constituționale. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) și ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 157 alin. (4) din Codul penal, având următorul cuprins:– Art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală: „Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești. Organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept.“; … – Art. 93 alin. (5) din Codul de procedură penală: „Când organul judiciar apreciază că din anumite motive persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu și-ar putea face singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu.“; … – Art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală: „Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată și o întreabă dacă înțelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate și propunerea de clasare.“; … – Art. 157 alin. (4) din Codul penal: „În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu.“ …  … 12.În susținerea neconstituționalității normelor penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea atât a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, ale art. 21 alin. (3) potrivit cărora părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, cât și a dispozițiilor art. 6 – Dreptul la un proces echitabil, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în ceea ce privește normele procesual penale ce reglementează cu privire la constituirea ca parte civilă [art. 20 alin. (1)], asistența juridică a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente [art. 93 alin. (5)], respectiv obligațiile organului de urmărire penală în procedura plângerii prealabile [art. 297 alin. (2)], precum și cu privire la dispozițiile din Codul penal referitoare la punerea în mișcare a acțiunii penale din oficiu în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor [art. 157 alin. (4)], autorul excepției solicită, prin formularea excepției, completarea acestora, după cum urmează: „în situația în care partea civilă este reprezentată de un curator desemnat, prevederile art. 93 alin. (5) devin inaplicabile pe latura civilă și, totodată, organul de urmărire penală cheamă curatorul desemnat și îl întreabă dacă înțelege să se constituie ca parte civilă, ținând cont că un curator special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal“, respectiv „în situația numirii unui curator sau avocat din oficiu pentru persoana juridică ce este reprezentată de făptuitor, în condițiile art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală și procurorul sunt obligați să cheme curatorul sau avocatul din oficiu, în calitate de reprezentant legal al persoanei vătămate, pentru a-l întreba dacă înțelege să formuleze plângere prealabilă“. … 14.Așadar, Curtea constată că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită, în realitate, completarea dispozițiilor de lege criticate, în sensul celor precizate anterior. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Modificarea conținutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, în timp ce Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru completarea normelor procesual penale și din Codul penal criticate, în sensul celor solicitate de autor. … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) și ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 157 alin. (4) din Codul penal, excepție ridicată de Constantin Costescu în Dosarul nr. 3.323/291/2015/a4 al Curții de Apel Bacău – Secția penală, cauze minori și familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția penală, cauze minori și familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește