DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Gabriel Emanuel Nițulescu în Dosarul nr. 9.221/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 970D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepției și se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.755D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de același autor în Dosarul nr. 4.359/2/2018 al aceleiași instanțe. … 4.La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepției și se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.755D/2018 la Dosarul nr. 970D/2018. Autorul excepției și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.755D/2018 la Dosarul nr. 970D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, arătând că termenul de revizuire nu curge întotdeauna de la momentul comunicării hotărârii a cărei revizuire se cere, ca, de exemplu, cazul referitor la descoperirea unor înscrisuri false pe care s-a întemeiat soluția pronunțată, de care consideră că este mai apropiată situația sa, având în vedere că a fost emisă o ordonanță prin care procurorul a constatat că hărțile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sunt eronate. Consideră că termenul de revizuire ar trebui să curgă fie de la momentul la care se constată încălcarea legislației europene, fie din momentul constatării caracterului fals sau eronat al înscrisurilor. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași critici. Astfel, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 43 din 4 februarie 2020, iar în cauza de față nu există elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin încheierile din 6 iunie 2018 și 17 octombrie 2018, pronunțate în Dosarele nr. 9.221/2/2017 și nr. 4.359/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Gabriel Emanuel Nițulescu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de revizuire întemeiate pe prevederile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție textului de lege criticat, se încalcă principiul separației puterilor în stat, competența Curții Constituționale și dreptul de acces liber la justiție. Astfel, stabilind un termen special pentru introducerea cererii de revizuire pentru situația dată, Înalta Curte se substituie legiuitorului, care nu a legiferat în sensul curgerii termenului general de o lună de la momentul comunicării hotărârii ce se cere a fi revizuită și nici Curtea Constituțională nu a statuat, prin decizia prin care a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, că sintagma „de la comunicare“ ar continua să producă efecte. Se intră astfel în sfera atribuțiilor Curții Constituționale, fiind totodată afectată obligativitatea respectării deciziilor acesteia. … 10.Se mai susține că, prin stabilirea momentului comunicării ca punct de curgere a termenului de o lună în care poate fi promovată acțiunea în revizuire, sunt exceptate de la exercitarea acestei căi de atac toate soluțiile care au rămas definitive în apel sau prin neapelare, deoarece, dacă în cazul lor a fost exercitată calea de atac a recursului, acestea au devenit definitive și irevocabile după o perioadă de timp care în mod evident depășește o lună. Practic, este desființată calea extraordinară de atac a revizuirii pentru toate soluțiile de la fond, în contencios administrativ, apelul nefiind admis drept cale de atac, fapt prin care, în lipsa unei reglementări speciale în acest sens, este îngrădit accesul justițiabilului la această cale de atac, întrucât nu mai poate fi exercitată, fiind respinsă ca tardivă. … 11.În opinia autorului excepției, textul de lege criticat este neconstituțional și în raport cu art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție. În acest sens susține că, în cazul în care există prevederi europene care impun anumite proceduri, acestea au prioritate față de dreptul național, iar o limitare precum cea care impune ca moment de început al curgerii termenului de o lună de la momentul comunicării hotărârii a cărei revizuire se cere împiedică punerea în aplicare a respectivelor proceduri prevăzute de normele europene, în speță devenind inaplicabil art. 68 din Regulamentul (CE) 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiționalității, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, precum și de aplicare a eco-condiționalității prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului. Totodată, arată că, în cauză, hărțile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în baza cărora a solicitat o subvenție au fost eronate, nerespectând prevederile art. 20 din Regulamentul (CE) 1.782/2003. Ca atare, a susține că s-ar face vinovat de o identificare greșită a parcelei ar echivala cu situația absurdă în care i s-ar cere realizarea unei identificări corecte pe hărți eronate. Precizează, de asemenea, că neaplicarea reducerilor și a excluderilor prevăzute de Regulamentul (CE) 796/2004 nu se poate face decât de la momentul constatării existenței datelor faptice corecte sau a inexistenței vinovăției fermierului.  … 12.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 23 mai 2017. Textul de lege criticat avea, la data ridicării excepției, următoarea redactare: „(2) Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată. […] Cererea de revizuire se soluționează de urgență și cu precădere, într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare.“ … 17.În ceea ce privește teza întâi a textului de lege criticat, prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis – printre altele – că termenul în care poate fi formulată cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 este de o lună și curge de la data comunicării hotărârii definitive, supusă revizuirii. … 18.Ulterior, art. 21 a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, precizându-se în mod explicit faptul că cererea de revizuire se introduce în termen de o lună de la data comunicării hotărârii definitive. … 19.Având în vedere că în cauză se pune problema tardivității cererii de revizuire formulate de autorul excepției, prin prisma prevederilor de lege anterioare, astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte sub aspectul termenului de introducere a revizuirii, precum și faptul că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea consideră că obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 20.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 21 privind dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 147 alin. (1) și (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale și art. 148 alin. (2) și (4) privind prioritatea dreptului european. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, cu referire la pretinsa nesocotire a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea observă că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunțat Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016 în contextul în care prevederile art. 21 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 554/2004, prin care se stabilea termenul de revizuire a hotărârilor pronunțate prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, au fost constatate ca neconstituționale prin Decizia nr. 1.609 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2011, iar Parlamentul nu a intervenit în intervalul de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale pentru a pune de acord prevederile menționate cu cele ale Legii fundamentale, în conformitate cu dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție, acestea încetându-și, în consecință, efectele juridice. În absența unei reglementări legale care să fixeze un termen de revizuire și care să stabilească momentul de la care acesta ar începe să curgă, instanța supremă a statuat că termenul în care poate fi formulată o asemenea cerere de revizuire este de o lună, care curge de la data comunicării hotărârii definitive supuse revizuirii. … 22.Curtea Constituțională a mai analizat o critică similară celei formulate în cauza de față, referitoare la pretinsa nesocotire a principiului separației puterilor în stat, constatând, prin Decizia nr. 43 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 mai 2020, paragraful 21, că Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a substituit Parlamentului prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la durata termenului în care se poate introduce calea de atac a revizuirii în situația în discuție, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.  … 23.De altfel, prevederile art. 21 din Legea nr. 554/2004 au fost modificate ulterior prin Legea nr. 212/2018, textul de lege menționat stabilind, în prezent, la alin. (3), că cererea de revizuire se introduce în termen de o lună de la data comunicării hotărârii definitive, legiuitorul însușindu-și, așadar, soluția statuată de Înalta Curte. … 24.În ceea ce privește critica prin raportare la prevederile art. 21 și 129 din Constituție, autorul excepției susține că, prin stabilirea momentului comunicării hotărârii ca punct de curgere a termenului de o lună în care poate fi formulată cererea de revizuire, sunt exceptate de la exercitarea acestei căi de atac toate soluțiile care „au rămas definitive în apel sau prin neapelare“. Curtea constată că nu poate fi reținută o asemenea critică de neconstituționalitate, în condițiile în care în procedura contenciosului administrativ este reglementată doar calea de atac a recursului, astfel că, prin ipoteză, nu pot face obiect al revizuirii, în cadrul litigiilor de contencios administrativ, hotărâri judecătorești de tipul celor avute în vedere de autorul excepției, fiind, așadar, impropriu să se aducă în discuție o cale de atac inexistentă. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că opțiunea legiuitorului de a reglementa în această materie doar calea de atac a recursului a fost impusă de exigența soluționării cu celeritate a procesului dedus judecății, aceasta fiind una dintre caracteristicile acțiunii în contencios administrativ (a se vedea Decizia nr. 679 din 5 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 16 iunie 2009, Decizia nr. 549 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, sau Decizia nr. 747 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 februarie 2015, paragraful 24.) … 25.În ceea ce privește critica prin raportare la art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, Curtea observă că aceasta este formulată prin prisma modului de aplicare în cauză a legislației incidente. Aspectele semnalate de autorul excepției țin de circumstanțele concrete ale cauzei, reprezentând elemente de fapt specifice situației analizate de instanța judecătorească învestită cu soluționarea litigiului, neputând să fie convertite în critici de neconstituționalitate. Interpretarea și aplicarea în cauză a prevederilor celor două regulamente europene referitoare la acordarea unor subvenții agricultorilor și la posibilitatea îndepărtării sancțiunii reducerii cuantumului acestora sau chiar a excluderii de la acordare în cazul demonstrării nevinovăției agricultorului cu privire la modul de declarare a informațiilor relevante în acest scop, coroborate cu împrejurarea concretă, invocată în speță, a inexistenței vinovăției fermierului, constatată printr-o ordonanță emisă de organul de urmărire penală, și a inexactității hărților furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, constituie probleme ce intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești, neputând fi analizate în cadrul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională în temeiul art. 146 lit. d) din Legea fundamentală. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriel Emanuel Nițulescu în dosarele nr. 9.221/2/2017 și nr. 4.359/2/2018 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, în interpretarea dată prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 februarie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește