DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, excepție ridicată de Regia Autonomă Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj R.A., cu sediul în Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 1.187/117/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 244D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 11 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.187/117/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative. … 5.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Regia Autonomă Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj R.A., cu sediul în Cluj-Napoca, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursurilor declarate în contextul unor litigii întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, în concepția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012, serviciile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare pentru anumite entități publice nu pot fi achiziționate de către acestea oricând, ci numai în anumite situații și doar prin aprobarea și mandatarea reprezentanților statului în organele de conducere ale acestora pentru fiecare caz în parte, fapt ce conduce la tergiversarea formulării apărărilor și chiar la decăderea din termenul de a depune probe și de a formula apărări în situațiile în care sunt parte a unui litigiu. Or, dreptul la apărare reprezintă dreptul oricărei persoane de a beneficia de un apărător calificat, respectiv de un avocat, și posibilitatea oricărei persoane de a beneficia de toate garanțiile oferite de lege pentru dovedirea nevinovăției în cursul unui proces (civil, penal, comercial, administrativ), iar, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală (art. 92 și art. 93), asistarea subiecților procesuali principali ori a părților din procesul penal se face de către avocat și nu poate fi realizată de consilierii juridici, în speță ai autoarei excepției de neconstituționalitate. Aceste garanții pe care legea trebuie să le ofere oricărei persoane pentru a-și apăra drepturile sau a-și demonstra nevinovăția fac parte din principiile de realizare a justiției – principiul legalității, principiul aflării adevărului, principiul rolului activ al judecătorului în cadrul procesului -, iar nereprezentarea entităților prevăzute de această ordonanță de urgență în cursul urmăririi penale de către un avocat specializat în materie duce la imposibilitatea de a le fi susținute interesele în desfășurarea actelor de urmărire penală și de a cunoaște stadiul și evoluția procesului penal. … 7.Prin urmare, normele criticate sunt neconstituționale deoarece, prin conținutul lor, (i) creează o discriminare în ceea ce privește efectivitatea dreptului la apărare al persoanelor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 în raport cu alte persoane juridice cu care se află în litigii și care pot apela la serviciile juridice ale unor avocați specializați pe materii, (ii) restrâng dreptul la apărare, fără să fie respectate criteriile prevăzute de Constituție în ceea ce privește restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și (iii) conduc la prejudicierea intereselor economice și comerciale ale entităților vizate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012, nefiind în concordanță cu Legea fundamentală, care stabilește obligația statului de protejare a intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară. … 8.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, deoarece prevederile criticate se aplică în mod egal tuturor celor ce se află în ipoteza normativă pe care o vizează, nu încalcă dreptul fundamental la apărare, întrucât nu interzic exercitarea acestui drept, ci stabilesc anumite condiții în care se pot achiziționa de către instituțiile și autoritățile publice servicii de consultanță, tocmai pentru a se asigura dreptul la apărare, iar art. I alin. (2) și (3) din actul normativ în discuție reglementează situațiile în care se pot achiziționa activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, fiind, prin scop și conținut, în sensul prevederilor constituționale privind protejarea intereselor naționale în activitatea economică financiară și valutară. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 16/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 5 martie 2013, care au următorul cuprins: „(1) Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare.“ … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 24 – Dreptul la apărare, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 135 alin. (2) lit. b) privind obligația statului de protejare a intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor publice, întărirea disciplinei financiare, precum și modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în formarea și gestionarea fondurilor publice, în scopul unei execuții bugetare prudente și echilibrate.  … 15.În acest sens, în ceea ce privește asigurarea serviciilor juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și pentru regiile autonome, care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică, s-a instituit regula potrivit căreia aceste servicii se asigură în primul rând de către personalul propriu, respectiv de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități. Însă de la această regulă s-a legiferat și o excepție, respectiv faptul că, în situații temeinic justificate în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare entităților enumerate în textul criticat, nu se pot asigura de către propriul personal de specialitate juridică, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, care prevede o anumită procedură cu privire la avizarea/aprobarea prealabilă a acestor achiziții. Astfel, potrivit legii, aceste servicii pot fi achiziționate numai cu aprobarea ordonatorilor principali de credite, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale, cu aprobarea consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale; în ceea ce privește activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare necesare societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale, precum și regiilor autonome, acestea pot fi achiziționate cu aprobarea și mandatarea reprezentanților statului sau ai unităților administrativ-teritoriale în organele de conducere ale acestora, respectiv de către ordonatorul principal de credite coordonator, în cazul celor la care statul este acționar integral sau majoritar, și de către consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, pentru cele la care unitățile administrativ-teritoriale dețin integral sau majoritar capitalul social. … 16.Față de această împrejurare, autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază că reglementarea în discuție este neconstituțională deoarece, în esență, produce o discriminare în ceea ce privește efectivitatea dreptului la apărare al persoanelor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012, în situația în care se află în litigii cu alte persoane juridice de drept privat. … 17.În acest context, Curtea observă că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 1 noiembrie 2016, și Decizia nr. 444 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 13 noiembrie 2019, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 18.Astfel, în ceea ce privește invocarea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 16 din Constituție, de principiu, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). Per a contrario, când există situații diferite, regimul juridic aplicabil nu poate fi decât diferit, iar o atare soluție legislativă nu contravine principiului egalității, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat (Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). Ar fi contrar principiului egalității în fața legii să se pretindă uniformitate acolo unde există diferențe clare și obiective de situație sau, după caz, de regim juridic aplicabil (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). Atât prin jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), cât și prin cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei, paragraful 41), s-a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Constituție, respectiv de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile, ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. De asemenea, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele dintre diversele situații similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite circumstanțe, de domeniu și de context (Hotărârea din 23 iulie 1968, pronunțată în Cauza „Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene“ împotriva Belgiei, paragraful 10, Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunțată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, și Hotărârea din 6 iulie 2004, pronunțată în Cauza Bocancea și alții împotriva Republicii Moldova, paragraful 24). … 19.Față de această împrejurare, având în vedere considerentele referitoare la principiul egalității, prin Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 1 noiembrie 2016, paragrafele 26-31, Curtea a observat că, din examinarea prevederilor legale criticate, reiese că acestea se aplică în mod egal tuturor celor ce se află în ipoteza normativă a dispozițiilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012, fiind vorba cu precădere despre persoane juridice de drept public, neputându-se reține că instituțiile publice, societățile și companiile naționale, regiile autonome, societățile unde statul este acționar integral sau majoritar se află în aceeași situație juridică circumscrisă persoanelor juridice de drept privat și/sau persoanelor fizice. Această distincție poate fi realizată în primul rând prin modul diferit de finanțare, prima categorie fiind finanțată de la bugetul de stat (integral sau parțial), iar cea de-a doua având finanțare privată. … 20.În acest context, cu privire la susținerea potrivit căreia discriminarea s-ar realiza prin imposibilitatea asigurării dreptului la apărare de către un apărător calificat, respectiv de un avocat, raportat la faptul că, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală (art. 92 și art. 93), asistarea subiecților procesuali principali ori a părților din procesul penal se face de către avocat și nu poate fi realizată de consilierii juridici, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, atribuie suficiente competențe acestei categorii profesionale în ceea ce privește reprezentarea și apărarea drepturilor și intereselor legitime ale autorității, instituției sau entității de care aparține și își desfășoară activitatea, instituind totodată și obligații în acest sens. Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 514/2003, consilierul juridic în activitatea sa (i) asigură consultanță și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, (ii) apără drepturile și interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină, (iii) în condițiile legii și ale regulamentelor specifice unității, avizează și contrasemnează actele cu caracter juridic, iar în virtutea art. 13 și 14 din aceeași lege, consilierul juridic stagiar poate (iv) pune concluzii la judecătorie și la tribunale ca instanță de fond, la organele de urmărire penală, precum și la celelalte organe administrative cu atribuții jurisdicționale, consilierul juridic definitiv poate (v) pune concluzii la instanțele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum și la toate autoritățile și organele administrative cu atribuții jurisdicționale, fiind obligați ca, în concluziile orale sau scrise, (vi) să susțină cu demnitate și competență drepturile și interesele legitime ale autorității sau persoanei juridice pe care o reprezintă și (vii) să respecte normele de deontologie profesională prevăzute în legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și statutul acestei profesii.  … 21.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin normele criticate nu se îngrădește în niciun fel accesul la justiție sau dreptul la apărare, ci, dimpotrivă, se creează toate premisele pentru a se da eficiență prevederilor constituționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, tocmai pentru a se asigura dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, iar stabilirea unor anumite condiții în care se pot achiziționa de către instituțiile și autoritățile publice servicii de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare nu este de natură a îngrădi în vreun fel aceste drepturi. Pentru identitate de rațiune, a se vedea Decizia nr. 444 din 11 iulie 2019, paragraful 23, care are aplicabilitate mutatis mutandis și în prezenta cauză.  … 22.În ceea ce privește dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale (Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020) în sensul prevăzut de textul constituțional. … 23.În ceea ce privește dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate în raport cu acestea este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate sunt tocmai o aplicare la nivel infraconstituțional a dispozițiilor constituționale referitoare la obligația statului de protejare a intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, având în vedere că, astfel cum reiese din expunerea de motive și din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012, aceste măsuri au fost adoptate tocmai pentru o utilizare judicioasă a fondurilor publice și pentru instituirea unor reglementări în domeniul aprobării bugetelor de venituri și cheltuieli ale unor entități publice, ca urmare a recomandărilor Curții de Conturi și a neregularităților constatate de această instituție cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice.  … 24.Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor criticate, în raport cu dispozițiile constituționale menționate în susținerea acesteia, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj R.A., cu sediul în Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 1.187/117/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește