DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 alin. (2) și ale art. 183 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brașov și de primarul municipiului Brașov în Dosarul nr. 2.282/62/2014 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 814D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 16 din 18 ianuarie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 1.089/R din 22 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.282/62/2014, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 182 alin. (2) și ale art. 183 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Consiliul Local al Municipiului Brașov și de primarul municipiului Brașov într-o cauză în care instanța a ridicat din oficiu excepția tardivității formulării cererii de recurs, deoarece aceasta a fost trimisă prin poștă electronică și fax după ora la care activitatea încetează la instanță (ora de închidere a registraturii). … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că autorii au transmis cererea de recurs atât prin e-mail, cât și prin fax, în ultima zi în care recursul putea fi formulat în mod valabil, însă după ora la care programul de lucru al instanței înceta. Se arată că depunerea cererii de recurs prin e-mail sau fax reprezintă, în opinia lor, un mijloc de comunicare prin intermediar, potrivit art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă, și nu poate fi asimilată depunerii personale la instanță, reglementată prin art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, așa cum au statuat Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 34 din 15 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 11 octombrie 2017, și Curtea Constituțională prin deciziile nr. 605 din 22 septembrie 2016 și nr. 16 din 18 ianuarie 2018. … 6.Din analiza considerentelor deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Curții Constituționale se observă că, în ipoteza transmiterii actelor de procedură prin fax sau e-mail, termenul de depunere ar expira la data încheierii programului de lucru al instanței, contrar celor reglementate prin art. 182 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia termenul care se socotește pe zile se împlinește la ora 24.00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. În deciziile menționate se statuează, în mod discriminatoriu, de natură a limita exercitarea drepturilor de către toate părțile în mod egal, precum și accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, că, în ipoteza transmiterii cererilor prin fax sau poștă electronică, partea care apelează la această modalitate de comunicare nu beneficiază de dreptul instituit de art. 182 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea sa fiind considerată a fi depusă în termen numai dacă este trimisă până la închiderea serviciului de registratură al instanței. Atât timp cât faxul și poșta electronică sunt mijloace legale și echivalează, în opinia autorilor, cu transmiterea prin intermediul oficiului poștal, este absolut discriminatorie interpretarea potrivit căreia actele depuse prin procedeele enunțate trebuie să fie comunicate instanței doar până la ora închiderii programului de lucru al acesteia (astfel cum este reglementat în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015) ori al serviciului de registratură (în general, orele 12.00-13.00), în timp ce actele comunicate prin intermediul poștei sunt considerate a fi transmise în termen până la închiderea oficiului poștal (în general, ora 19.00 sau chiar orele 22.00-24.00). Actele transmise prin fax sau poștă electronică ajung la instanță imediat după momentul expedierii, pe când cele care sunt transmise prin poștă ajung în format fizic într-un termen mai lung. … 7.Maniera de interpretare a textelor de lege criticate creează „o normă de procedură“ cu caracter imprevizibil și inaccesibil, ducând la încălcarea accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil, deoarece sarcina impusă părților de a transmite prin poștă electronică sau fax cererea până la terminarea programului de lucru al instanței determină o restrângere a drepturilor individuale și nu corespunde celor statuate în jurisprudența Curții Constituționale cu privire la caracterul concret, justificat și proporțional în care respectiva restrângere ar trebui operată. … 8.Dreptul statului de a reglementa propriile legi, în virtutea marjei sale de apreciere, trebuie subordonat garanțiilor speciale inerente dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv un scop legitim și un grad rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. … 9.Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal face referire la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 605 din 22 septembrie 2016 și nr. 16 din 18 ianuarie 2018, apreciind că excepția este neîntemeiată și arătând că motivarea acesteia se referă nu atât la caracterul imprevizibil al normei, cât la o propunere de interpretare a acesteia de către Curte într-o manieră apreciată de autori ca fiind în concordanță cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate.  … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 182 alin. (2) și ale art. 183 din Codul de procedură civilă. Prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, alin. (1) și (3) ale art. 183 din Codul de procedură civilă au fost modificate fără a păstra soluția legislativă criticată. Având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 182 alin. (2) și ale art. 183 din Codul de procedură civilă, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, acestea având următorul cuprins:– Art. 182 alin. (2): „Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.“ … – Art. 183:(1)Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen.(2)Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.(3)În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată. …  … 14.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la criteriile de calitate ale legii, art. 16 alin. (1) și (2) – Egalitatea în drepturi, art. 20,art. 21 alin. (1)-(3) – Accesul liber la justiție și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, dispozițiilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și celor ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai examinat constituționalitatea prevederilor criticate în prezenta cauză prin Decizia nr. 605 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, Decizia nr. 467 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 18 august 2017, și Decizia nr. 16 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018, soluționând o excepție similară prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din actele internaționale invocate ca și în prezenta cauză. … 16.Prin Decizia nr. 16 din 18 ianuarie 2018, Curtea a reținut, în paragrafele 25-29, referitor la cererile trimise prin poșta electronică sau prin fax, că acestea nu beneficiază de efectele prevăzute de art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia un act de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen. Curtea a apreciat însă că trimiterea actelor de procedură prin fax sau poștă electronică a fost asimilată depunerii personale la instanță și nu trimiterii efectuate prin oficiul poștal, serviciul de curierat sau prin alt serviciu specializat de comunicare. Astfel, actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică a fost considerat a fi făcut în termen la data la care a fost înregistrat la instanță, iar potrivit dispoziției legale criticate, deși termenele se socotesc pe zile întregi, totuși, în ziua în care se împlinește termenul partea interesată trebuie să depună actul la instanță până la închiderea programului. … 17.Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate nu limitează dreptul părților de a comunica cu instanțele judecătorești, deoarece nimic nu le împiedică pe acestea să se adreseze instanțelor prin orice mijloace, cu condiția, subînțeleasă, de a o face în termenele și condițiile prevăzute de lege. … 18.De asemenea, Curtea a reținut că art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție referitoare la principiul egalității în drepturi, dat fiind faptul că, în acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. De asemenea, nu s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție referitoare la accesul liber la justiție, cu motivarea că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții sau reguli de procedură în privința exercitării acestui drept, ci, dimpotrivă, statuează, în art. 126 alin. (2), în sensul în care „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Așadar, Curtea a reținut că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a acestui drept fundamental, întrucât accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește și este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești (a se vedea în acest sens și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Pentru aceleași considerente, Curtea a arătat că nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) și în art. 20 coroborat cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, celor ale art. 14 din Convenție, precum și celor ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la aceasta. … 19.Totodată, Curtea a reținut că motivarea excepției are în vedere mai degrabă o problemă de interpretare a textelor de lege criticate, la nivelul practicii judiciare, aspect ce nu se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, iar această interpretare trebuie să fie una general acceptată, putându-se realiza fie prin pronunțarea, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a unor hotărâri prealabile, cum este, spre exemplu, Decizia nr. 34 din 15 mai 2017, sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie printr-o practică judiciară constantă (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragraful 19, sau Decizia Curții Constituționale nr. 841 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 12 februarie 2016, paragrafele 29 și 30). … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brașov și de primarul municipiului Brașov în Dosarul nr. 2.282/62/2014 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 182 alin. (2) și ale art. 183 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește