DECIZIA nr. 635 din 22 septembrie 2020

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 142 alin. (1) și art. 145 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihai Dănuț Jarnea în Dosarul nr. 211/36/2017 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.842D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 iulie 2020, în prezența reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Dan Cristea, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunțarea pentru data de 22 septembrie 2020, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 3 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 211/36/2017 Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 142 alin. (1) și art. 145 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihai Dănuț Jarnea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de strămutare întemeiate pe motive de bănuială legitimă. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură civilă impun judecarea cererii de strămutare de către o instanță care se află în același loc, respectiv față de care se aplică în mod identic motivele de bănuială legitimă pe care s-a întemeiat cererea de strămutare. Dacă temeiurile de strămutare ar fi găsite întemeiate, dat fiind că ele se raportează la împrejurarea obiectivă a locului situării instanței, ar însemna că însăși instanța învestită cu soluționarea cererii de strămutare ar fi pusă în situația de a-și recunoaște, prin hotărârea de admitere a cererii, propria sa lipsă de imparțialitate obiectivă în soluționarea cererii cu care a fost învestită. Prin urmare, dispozițiile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură civilă interzic în mod efectiv accesul la o instanță care să ofere garanțiile de imparțialitate obiectivă. Art. 145 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituțional atâta vreme cât motivul particular de strămutare subzistă și cu privire la instanța competentă să soluționeze cererea de strămutare. … 5.În susținerea excepției de neconstituționalitate se invocă Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014 și Decizia nr. 169 din 24 martie 2016. … 6.Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Apreciază că Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014 și Decizia nr. 169 din 24 martie 2016 nu au incidență în cauza de față, deoarece motivele de bănuială legitimă și implicit absența aparenței de imparțialitate obiectivă a judecătorului sunt deduse din valoarea deosebită a cererii. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat și reținut în Decizia nr. 98 din 7 martie 2017 în sensul că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă din punctul de vedere al susținerilor, precum și al faptului că motivul care a condus la pronunțarea Deciziei nr. 558 din 16 octombrie 2014 nu subzistă și în prezenta cauză. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile apărătorului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 142 alin. (1) și art. 145 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 142 alin. (1): „Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de strămutare se depune la instanța competentă să o soluționeze, care va înștiința de îndată instanța de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare.“; … – Art. 145 alin. (1): „În caz de admitere a cererii de strămutare, curtea de apel trimite procesul spre judecată unei alte instanțe de același grad din circumscripția sa. Înalta Curte de Casație și Justiție va strămuta judecarea cauzei la una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța de la care se cere strămutarea.“ …  … 13.În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, având în prezent următorul cuprins: „Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. În cazul cererilor de strămutare întemeiate pe motivul de bănuială legitimă vizând calitatea părții de judecător la o instanță din circumscripția curții de apel competente, precum și a celor vizând calitatea de parte a unei instanțe din circumscripția aceleiași curți, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de strămutare se depune la instanța competentă să o soluționeze, care va înștiința de îndată instanța de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare.“ … 14.Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța constituțională a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispozițiile legale criticate în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018. … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică, în esență, imposibilitatea soluționării cererii de strămutare de o altă instanță decât cea competentă teritorial potrivit normelor legale criticate, apreciind că motivele de bănuială legitimă raportate la locul pricinii care au determinat formularea cererii de strămutare se aplică inclusiv instanței care judecă această cerere. De asemenea critică imposibilitatea strămutării unei cauze de la un tribunal sau judecătorie aflată în circumscripția unei curți de apel la o instanță de același grad aflată în circumscripția unei alte curți de apel. … 17.Dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură care privesc buna administrare a justiției, competența și procedura de judecată a cererilor de strămutare și instanțele la care urmează a fi strămutate pricinile, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Strămutarea reprezintă un remediu excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate – îndeosebi în componenta sa obiectivă, respectiv aparența de imparțialitate în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios – a instanței, în întregul său, nu poate fi asigurată [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 98 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 25 mai 2017, paragraful 15]. … 18.Referitor la jurisprudența invocată în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014, și Decizia nr. 169 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 9 mai 2016, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 142 alin. (1) teza întâi și ale art. 145 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituționale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părți, respectiv la calitatea de parte a curții de apel în raza căreia funcționează instanța învestită cu judecarea litigiului. Cu alte cuvinte, Curtea a constatat că bănuiala legitimă fundamentată pe anumite elemente va afecta, întotdeauna, imparțialitatea obiectivă a tuturor instanțelor judecătorești din circumscripția unei curți de apel. … 19.În prezenta cauză excepția de neconstituționalitate nu vizează ipotezele avute în vedere în deciziile amintite, ci privește motivul de bănuială legitimă generat de circumstanțele procesului, anume împrejurări de fapt care atrag dubii rezonabile asupra imposibilității obiective a instanței de a soluționa cauza. Așadar motivul de bănuială legitimă se raportează la locul instanței care soluționează cauza, motive care subzistă și în privința instanței competente să soluționeze cererea de strămutare. … 20.Aprecierea că motivele de bănuială legitimă pe care s-a fundamentat cererea de strămutare ar putea subzista și în cazul instanței competente să soluționeze cererea de strămutare nu poate constitui prin ea însăși motiv determinant al suspiciunii de parțialitate a judecătorilor învestiți cu soluționarea cererii de strămutare. În aceste condiții, nu se poate identifica vreun motiv care să permită constatarea că normele procesual civile criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate și pot conduce la înfrângerea principiului înfăptuirii în numele legii și al unicității, imparțialității și al egalității justiției pentru toți, de vreme ce hotărârea asupra strămutării rezolvă un incident procedural cu privire la instanța sesizată, iar nu fondul cauzei [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 236 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1068 din 18 decembrie 2018, paragraful 25]. … 21.Astfel, strămutarea este un incident procedural cu privire la instanța sesizată, care urmărește asigurarea unor condiții optime pentru desfășurarea activității de judecată, înlăturând orice suspiciune legată de părtinirea și lipsa de obiectivitate în soluționarea cauzelor deduse judecății. Ca atare, pronunțarea asupra cererii de strămutare nu implică judecarea aspectelor ce privesc fondul cauzei, astfel încât, în vederea împiedicării tergiversării soluționării aspectelor ce privesc drepturile și obligațiile ce rezultă din raporturile juridice deduse judecății, legiuitorul a instituit o procedură simplificată de judecată. Faptele asupra cărora este chemată să se pronunțe instanța competentă să judece cererea de strămutare nu țin de pricina însăși, ci de asigurarea condițiilor pe care le implică art. 140 din Codul de procedură civilă, respectiv nepărtinirea și obiectivitatea în soluționarea pricinii. … 22.Așadar, din perspectiva criticii formulate în prezenta cauză, Curtea reține că dispozițiile legale criticate conțin garanții procesuale și reglementează soluții adecvate care sunt în măsură să asigure imparțialitatea obiectivă a instanței în condițiile în care, în ipoteza admiterii cererii de strămutare pentru motive ce țin de circumstanțele procesului, curtea de apel strămută cauza în circumscripția sa la o instanță de același grad cu cea de la care se cere strămutarea, unde motivele particulare pe care s-a întemeiat cererea de strămutare nu au relevanță pentru locul unde se află instanța astfel învestită. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Dănuț Jarnea în Dosarul nr. 211/36/2017 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 142 alin. (1) și art. 145 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește