DECIZIA nr. 630 din 7 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (2) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Ramona Diana Marinchi în Dosarul nr. 1.002/30/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.346D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 1.567 din 19 noiembrie 2009. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 5 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.002/30/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (2) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția a fost ridicată de Ramona Diana Marinchi, cu prilejul soluționării recursului împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece nu permite exercitarea unei căi de atac împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și ale art. 457 din Codul de procedură civilă. Se arată că, din posibila interpretare pe care Curtea de Apel Timișoara a dat-o prevederilor de lege criticate, ar rezulta că sentința pronunțată în primă instanță de Tribunalul Timiș și atacată cu recurs de către autoarea excepției ar fi definitivă încă din prima instanță, ceea ce ar exclude de plano posibilitatea de a formula recurs împotriva acesteia. Prin această interpretare echivocă și unilaterală a Curții de Apel Timișoara se încalcă dreptul la un proces echitabil. Autoarea excepției opinează că o normă specială derogă de la norma generală și consideră că, în speță, norma specială este reprezentată de art. 55 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 ale cărui dispoziții, pentru a putea fi puse în aplicare, se completează atât cu legea contenciosului administrativ, care prevede posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii pronunțate în primă instanță, cât și cu Codul de procedură civilă, care reglementează cadrul general și principiile după care se desfășoară procesul civil. Sunt invocate considerente din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul accesului liber la justiție, care „implică între altele adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva soluțiilor pronunțate de instanțele de judecată“. … 6.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepției. În concordanță cu deciziile anterioare ale Curții Constituționale, instanța apreciază că prevederile art. 55 alin. (2) teza finală din Legea nr. 215/2001 nu încalcă dreptul la apărare al recurentei și dreptul acesteia la un proces echitabil, astfel cum susține autoarea excepției de neconstituționalitate, nefiind contrare garanțiilor unui proces echitabil instituite de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și nici prevederilor constituționale invocate de către recurentă, deoarece accesul liber la justiție nu înseamnă că, în toate cauzele, trebuie să fie asigurat accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, competența și procedura de judecată fiind stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite. Din această perspectivă, instanța constată că, în ceea ce privește excepția de față, nu se poate susține încălcarea dreptului la un proces echitabil, atâta vreme cât asupra dizolvării consiliului local s-a pronunțat o instanță de judecată, formată din judecători independenți și imparțiali, în condiții de publicitate și contradictorialitate, pe baza probelor și a oricăror apărări pe care părțile sunt libere să le prezinte. Instanța opinează, pentru motivele arătate, că dispozițiile art. 55 alin. (2) teza finală din Legea nr. 215/2001 nu sunt neconstituționale. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 55 alin. (2) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. Se observă că prevederile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 59/2010 pentru modificarea art. 55 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 8 aprilie 2010. Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată potrivit art. 597 alin. (2) lit. e) din Ordonanța urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, iar în prezent soluția legislativă criticată se regăsește la art. 143 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, și întrucât în cauza dedusă judecății produc efecte juridice dispozițiile art. 55 alin. (2) teza finală din Legea nr. 215/2001, urmează a fi reținute ca obiect al excepției aceste prevederi de lege, care au următorul cuprins: „Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesată poate să sesizeze instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului. “ … 11.Prevederile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, la care textul de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins:(1)Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:a)în cazul în care acesta nu se întrunește timp de două luni de mandat consecutiv, deși a fost convocat conform prevederilor legale; … b)în cazul în care nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nicio hotărâre; … c)în situația în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu și nu se poate completa prin supleanți. …  … 12.În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 129 privind folosirea căilor de atac. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exercitat în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție, iar prin Decizia nr. 1.567 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. … 14.Curtea a invocat jurisprudența sa (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), prin care a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că, în toate cauzele, trebuie să fie asigurat accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite. Din această perspectivă, Curtea a constatat că nu se poate susține încălcarea dreptului la un proces echitabil, atâta vreme cât asupra dizolvării consiliului local se pronunță o instanță de judecată, formată din judecători independenți și imparțiali, în condiții de publicitate și contradictorialitate, pe baza probelor și a oricăror apărări pe care părțile sunt libere să le prezinte. Așadar, accesul la justiție al consilierilor locali este neîngrădit, ei având posibilitatea de a-și apăra interesele în cadrul procesului. … 15.Distinct de aceste considerente, Curtea reține că prevederile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, referitoare la sesizarea instanței judecătorești pentru a se pronunța cu privire la dizolvarea consiliului local, hotărârea instanței fiind definitivă, conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție. Curtea reiterează, în acord cu jurisprudența sa, că instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată). … 16.De asemenea, prevederile art. 129 din Constituție stabilesc dreptul părților interesate și al Ministerului Public de a exercita împotriva hotărârilor judecătorești căile de atac potrivit legii, dar aceasta nu înseamnă reglementarea constituțională a principiului dublului grad de jurisdicție. Este adevărat că art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reglementează dreptul la o cale de atac pentru persoana care a fost condamnată penal, dar nu există obligativitatea extinderii acestui principiu și în materie civilă. Noțiunea de „proces echitabil“ nu implică imperios existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac al hotărârilor judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 86 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 5 iunie 2001). … 17.Totodată, Curtea reține că necesitatea restabilirii cu maximă celeritate a autorităților administrației publice locale, în speță a consiliului local, reprezintă un argument suficient pentru a justifica măsura constând în derogarea de la regulile procedurale de drept comun ale modalităților de exercitare a liberului acces la justiție, în sensul ca hotărârea primei instanțe – tribunalul, secția de contencios administrativ – să fie definitivă. Această măsură este una necesară și adecvată, urmărește un scop legitim – acela de restabilire a funcționării consiliului local ca autoritate deliberativă la nivelul autorităților administrației publice din comune, orașe și municipii – și este proporțională cu acest scop (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 507 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 29 august 2018). … 18.În consecință, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale privind accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și la folosirea căilor de atac. … 19.Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție nu au incidență în cauză, deoarece acestea consacră, la nivel constituțional, principiul separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale, fără a avea vreo legătură cu caracterul definitiv al hotărârii judecătorești prin care instanța judecătorească se pronunță cu privire la dizolvarea de drept a consiliului local. … 20.Curtea precizează că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea legii în cauză, de către instanța judecătorească în fața căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, excedează controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ramona Diana Marinchi în Dosarul nr. 1.002/30/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 55 alin. (2) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește