DECIZIA nr. 63 din 18 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Legea nr. 19/2016 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2014 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, excepție ridicată de Florin-Alin Păștean în Dosarul nr. 19.911/55/2016 al Judecătoriei Arad – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 803D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 21 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 19.911/55/2016, Judecătoria Arad – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Legea nr. 19/2016 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2014 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin-Alin Păștean într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită obligarea părților la restituirea echivalentului sumei depuse sub formă de libret de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, a sumei actualizate corespunzător cu rata inflației, precum și a dobânzii aferente. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate încalcă egalitatea în drepturi a cetățenilor, întrucât acestea reglementează aspecte cu privire la posibilitatea de despăgubire numai în cazul deponenților care au constituit depozite în vederea achiziționării de autoturisme, neavând în vedere și persoanele ce au depus anumite sume pentru dobânzi și câștiguri în autoturisme. Se consideră că nu este nicio diferență între situația persoanelor fizice care au depus în conturi sume pentru constituirea unor depozite în vederea achiziționării de autoturisme [8.000 lei sau 70.000 lei (ROL)], pentru care Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. emitea „cecuri cu limită de sumă“, și nu librete de economii, și cea a persoanelor fizice ce au depus sume [5.000 lei (ROL)] pentru dobândă și câștiguri în autoturisme. Astfel, în ambele situații este vorba de contracte de depozit bancar, care instituie în sarcina depozitarului obligația de restituire a sumelor de bani depuse actualizate, la cererea titularului contului, împreună cu dobânda legală sau contractuală aferentă, după caz, actualizată, sau, în mod excepțional, acordarea unei despăgubiri cu valoare compensatorie. În contextul criticilor de neconstituționalitate, are în vedere și aspecte referitoare la denominarea monedei naționale, la deprecierea puterii de cumpărare a monedei și la necesitatea actualizării sumelor în discuție cu rata inflației și precizează că nu se justifică lăsarea în sarcina deponenților a acestor aspecte, deoarece banca (în calitate de depozitar) are obligația de a oferi garanții deponenților pentru recuperarea banilor. Astfel, chiar dacă depozitul bancar se deosebește de depozitul de drept comun prin faptul că băncii depozitare și, implicit, statului îi este permisă utilizarea banilor depuși în alte scopuri de-a lungul timpului, obligația de restituire la solicitarea deponentului subzistă în ambele cazuri. În contextul criticilor formulate, menționează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Decizia din 10 iulie 2001, pronunțată în Cauza Asociația și Liga pentru Protecția Cumpărătorilor de Autoturisme și alți 674 de reclamanți împotriva României, și Hotărârea din 8 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza Blidaru împotriva României. … 6.Față de cele prezentate, consideră că legislația în materie este deficitară și aduce atingere unor principii fundamentale ale statului de drept, respectiv egalitatea și nediscriminarea, prevăzute de art. 16 din Constituție și de art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 7.Judecătoria Arad – Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că principiul egalității presupune un tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, în speța de față situația autorului excepției de neconstituționalitate care a depus la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. o anumită sumă [5.000 lei (ROL)] pentru dobândă și câștiguri în autoturisme este diferită de cea a persoanelor care au constituit la aceeași instituție de credit depozite în vederea achiziționării de autoturisme, fiind vorba de două produse bancare diferite. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 19/2014 și care a fost aprobată prin Legea nr. 19/2016, reglementează situația persoanelor fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – S.A., în vederea achiziționării de autoturisme. Or, autorul excepției de neconstituționalitate nu se află într-o astfel de situație, câtă vreme acesta a constituit doar un depozit cu dobândă și doar cu posibilitatea de a câștiga un autoturism, scopul celor două categorii fiind diferit. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, legiuitorul a dorit să reglementeze situația persoanelor care au constituit depozite în vederea achiziționării de autoturisme și care este în mod obiectiv diferită de cea a persoanelor care au constituit un depozit cu dobândă și doar cu posibilitatea de a câștiga un autoturism, sens în care apreciază că este aplicabilă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la art. 16 alin. (1) din Constituție, prin care s-a arătat că principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Prin urmare, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. … 10.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. În acest sens arată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate deoarece, în înțelesul dispozițiilor legale criticate, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziționării de autoturisme, existente în sold, fără dobândă aferentă și din care nu s-au efectuat retrageri. Or, libretul de economii cu dobândă și câștiguri nu intră sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007, fiind un alt produs bancar decât depozitul constituit în vederea achiziționării de autoturisme. Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu conțin nicio reglementare care să aducă atingere egalității cetățenilor în drepturi, care presupune un tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În acest context, menționează jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la principiul egalității în drepturi și al nediscriminării, precum și cu privire la protecția bunurilor. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. I din Legea nr. 19/2016 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2014 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 7 martie 2016. Însă, având în vedere dinamica legislativă în materie și tehnica legislativă cu privire la integrarea actelor normative modificatoare în actul normativ modificat, precum și motivarea autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că obiectul acesteia îl constituie dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, care au următorul cuprins: (1)Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial.(2)În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial, conform alin. (1), sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziționării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă și din care nu s-au efectuat retrageri. … 14.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. De asemenea, este invocat art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică dispozițiile legale prin prisma unei pretinse discriminări deduse din situația în care acesta se găsește, respectiv aceea de persoană fizică ce a depus la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. suma de 5.000 lei (ROL) pentru dobândă și câștiguri în autoturisme, prin raportare la cea care este reglementată de normele criticate, respectiv situația persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, și care, în virtutea legii, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale celor două entități, îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial. Prin urmare, consideră că nu există nicio diferență între persoanele care au depus în conturile Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. anumite sume pentru constituirea de depozite în vederea achiziționării de autoturisme și pentru care se emiteau cecuri cu limită de sumă, și nu librete de economii, și cele care au depus anumite sume pentru dobândă și câștiguri în autoturisme. Prin urmare, autorul este nemulțumit de faptul că libretele de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme nu sunt cuprinse în despăgubirile prevăzute de normele criticate și că deprecierea leului (ca urmare a denominării) este suportată de deponent, considerând că se încalcă principiul egalității. … 16.Cu privire la dispozițiile art. 16 din Constituție, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității presupune ca situațiilor egale să li se aplice un tratament juridic egal. În același timp, presupune și dreptul la diferențiere în tratament juridic, dacă situațiile în care se află cetățenii sunt diferite. Altfel spus, situațiilor egale să le corespundă un tratament juridic egal, iar situațiilor diferite, un tratament juridic diferit. Prin urmare, încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 148 din 8 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 20 septembrie 2001). … 17.Referitor la prevederile art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, și Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, paragraful 60, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament aplicată de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă. Un tratament diferit este discriminatoriu dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul menționat. Mai mult, statele contractante se bucură de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă și în ce măsură diferențele dintre situații din alte aspecte similare justifică distincții în tratament; această marjă este aplicabilă, de obicei, atunci când este vorba de luarea unor măsuri generale în materie economică sau socială (a se vedea Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunțată în Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, paragraful 52). … 18.Cu privire la cele două produse bancare în discuție, prin Decizia nr. 168 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 20 mai 2019, paragrafele 17, 18 și 20, Curtea Constituțională a stabilit regimul juridic al acestora, respectiv contracte de depozit neregulat. Cu acel prilej, instanța de contencios constituțional a reținut că, deși cele două categorii de librete de economisire (libretul de economii constituit în vederea achiziționării de autoturisme, respectiv libretul de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme) aveau aceeași natură juridică, fiind contracte de depozit neregulat, constituite în scop de economisire, totuși acestea generau situații juridice diferite pentru deponenți. Astfel, în cazul depozitului constituit în vederea achiziționării de autoturisme, deponentul nu putea retrage suma depusă, în caz contrar pierzând dreptul de prioritate pe lista viitorilor cumpărători. Așadar, în acest caz, depozitul devenea scadent doar când se constituia suma necesară achiziționării unui autoturism, respectiv la finalul perioadei contractuale. În acest sens, și în prezent actul normativ criticat menține condiția neafectării soldului inițial, respectiv de a nu fi fost efectuate retrageri din contul curent constituit cu acest scop. … 19.Curtea reține că prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.187/1962 privind vânzarea de autoturisme către populație (care a fost ulterior abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 735/1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative), publicată în Colecția de Hotărâri și Decrete nr. 37 din 3 decembrie 1962, s-a prevăzut, pe de o parte, că autoturismele se vând persoanelor care au depus la Casa de Economii și Consemnațiuni o sumă egală cu prețul de vânzare al autoturismului solicitat, în condițiile ce vor fi stabilite de Ministerul Finanțelor și Ministerul Comerțului Interior (art. 1). Pe de altă parte, Casa de Economii și Consemnațiuni va introduce un „Libret de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme“, la care se acordă o dobândă totală de 4% pe an, din care: 2% se atribuie ca dobândă depunătorilor, iar 2% se folosește de C.E.C. pentru constituirea unui fond de câștiguri în autoturisme. Fondul de câștiguri se va completa și cu contribuțiile depunătorilor ale căror librete au ieșit câștigătoare. Condițiile de participare la tragerile la sorți, precum și cuantumul contribuției câștigătorilor de autoturisme la fondul de câștiguri se stabilesc de Ministerul Finanțelor (art. 2). … 20.În decursul timpului, ca urmare a schimbărilor survenite în viața politică și economică a țării, legiuitorul a fost preocupat de adoptarea unor măsuri care să reglementeze trecerea de la o economie centralizată la economia de piață și să adapteze legislația la noul regim democratic, sens în care au fost adoptate mai multe acte normative atât în ceea ce privește reglementarea situației persoanelor care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni sume de bani în vederea achiziționării unor autoturisme, cât și cu privire, spre exemplu, la punerea, în aplicare a politicilor de liberalizare a prețurilor pe etape, la pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, sens în care a avut loc un proces de denominare a monedei naționale cu implicații în procesul inflaționist în plan economic și financiar. … 21.Astfel, în mod punctual, prin Decretul-Lege nr. 123/1990 privind dobânzile ce se plătesc populației de către Casa de Economii si Consemnațiuni pentru depunerile economiilor bănești pe instrumente de economisire, precum și de către bănci pentru depuneri ale părților sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 54 din 25 aprilie 1990, s-au stabilit anumite instrumente de economisire/produse bancare (și dobânzile aferente), respectiv: a) librete de economii cu depuneri pe termen de cel puțin un an; b) librete de economii cu dobândă la vedere; c) libretele de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme – pentru care dobânda se acorda pe librete fiecărui titular sub formă de câștiguri în numerar (titularii libretelor ieșite câștigătoare puteau să beneficieze cu prioritate de cumpărarea autoturismelor de la unitățile comerciale specializate, începând cu tragerea la sorți pentru trimestrul I/1990); d) librete de economii școlare; e) obligațiuni C.E.C. cu câștiguri (dobânda se acorda în întregime sub formă de câștiguri, în care se includea și valoarea obligațiunii ieșite câștigătoare); f) conturi curente personale și pe carnete de cecuri cu suma limitată; g) conturi curente personale pentru construirea și cumpărarea de locuințe, cu depuneri care depășesc un an; h) conturi curente personale pentru cumpărarea de autoturisme și alte destinații stabilite de Casa de Economii și Consemnațiuni; i) conturile fundațiilor constituite în temeiul dispozițiilor legale de către persoanele fizice; j) foi și timbre de economii și cecuri de economii școlare; (la aceste depuneri nu se acordă dobânzi fiecărui depunător, ci recompense colectivelor de elevi ale școlilor în cadrul diferitelor manifestări la nivelul unităților școlare, comunelor, orașelor, municipiilor, județelor sau pe țară). … 22.În ceea ce privește titularii conturilor curente personale pentru cumpărarea de autoturisme, aceștia au făcut obiectul unor acte normative prin care s-au reglementat anumite aspecte legate de despăgubirea persoanelor care au depus, până la un anumit termen, diferite sume de bani cu destinația respectivă, cadru legislativ în care se înscriu și prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007, cu modificările și completările ulterioare (care a abrogat Legea nr. 146/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme Dacia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 25 mai 2007). … 23.Adoptarea acestei ordonanțe de urgență, potrivit expunerii de motive și preambulului acesteia, s-a realizat ca urmare a necesității instituirii unor reglementări care să permită acordarea efectivă a despăgubirii pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, indiferent de marca acestora, având în vedere faptul că prin legislația anterioară se acordau despăgubiri numai pentru o anumită marcă. … 24.Astfel, în virtutea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007, cu modificările și completările ulterioare, persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial. Suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art. 2 este asigurată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii [art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007]. … 25.Cu privire la cele două instrumente de economisire/produse bancare aduse în discuție de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea reține că, în înțelesul legii, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial, potrivit textului criticat, sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziționării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă și din care nu s-au efectuat retrageri [art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007]. … 26.Prin urmare, din evaluarea prevederilor legale mai sus prezentate, raportat la speța de față, reiese faptul că legiuitorul a instituit două instrumente de economisire/produse bancare distincte, respectiv (i) libretele de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme și (ii) conturi curente personale pentru cumpărarea de autoturisme, fiecare având scopuri și finalități diferite. … 27.Astfel, titularul libretului de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme urmărește obținerea unei dobânzi pentru suma depusă, în conformitate cu cele stabilite prin contractul bancar (termen depozit, scadența dobânzii etc.), iar dobândirea autoturismului constituie un potențial câștig pe care îl va obține în condițiile stabilite prin norme legale la momentul constituirii depozitului respectiv (respectiv prin tragere la sorți). În cazul depozitelor, respectiv al conturilor curente personale constituite în vederea cumpărării de autoturisme, titularul depozitului vizează achiziționarea unui autoturism, de asemenea, în condițiile legii. … 28.Aplicând considerentele de principiu mai sus enunțate referitoare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție la speța dedusă judecății, Curtea observă că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale și convenționale cu privire la principiul egalității și nediscriminării, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, deoarece cele două produse bancare/instrumente de economisire și depozitare, respectiv libretele de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme și depozitele constituite în vederea achiziționării de autoturisme, potrivit legii, sunt diferite. Prin urmare, tratamentul juridic diferit este justificat în mod obiectiv și rezonabil de obiectivul urmărit de legiuitor, de scopul urmărit de titularii acestor conturi/depozite, de natura juridică diferită și de efectele pe care le produc cele două produse bancare/instrumente de economisire și depozitare. … 29.Față de cele expuse, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi coroborate cu cele ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 30.Distinct de acestea, Curtea reține că în contextul mai sus precizat au fost adoptate și prevederile Legii nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, care abrogă Decretul nr. 371/1958 privind organizarea și funcționarea Casei de Economii și Consemnațiuni a Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 19 august 1958 (ulterior, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea privatizării). … 31.Astfel, în virtutea acestor acte normative, sumele depuse de persoanele fizice la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. cu orice titlu, precum și dobânzile și câștigurile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat. Acestea se restituie la cererea titularilor sau a reprezentanților legali ai acestora. Drepturile de creanță asupra sumelor depuse, dobânzilor și câștigurilor sunt imprescriptibile. Pentru operațiunile efectuate Casa de Economii și Consemnațiuni percepe taxe sau comisioane, în condițiile stabilite de consiliul de administrație (art. 4 din Legea nr. 66/1996). Înțelesul acestor norme a fost dezvoltat prin Statutul Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., ținându-se seama și de dispozițiile legii civile aplicabile la acel moment. … 32.În acest context, este de menționat și Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale, potrivit căreia, la data de 1 iulie 2005, moneda națională a României, leul, va fi denominată astfel încât 10.000 lei vechi, aflați în circulație la această dată, vor fi preschimbați pentru 1 leu nou, denominare ce reprezintă acțiunea de reducere a valorii nominale a însemnelor monetare (art. 1). … 33.De altfel, problematica despăgubirilor a fost supusă și atenției instanțelor de drept comun, Curții Europene a Drepturilor Omului și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ceea ce privește rolul său constituțional prevăzut de art. 126 alin. (3), potrivit căruia Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. … 34.Astfel, prin Decizia din 10 iulie 2001, pronunțată în Cauza Asociația și Liga pentru Protecția Cumpărătorilor de Autoturisme și alți 674 de reclamanți împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat mai întâi că art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale conține trei norme distincte. Prima, de ordin general, enunță principiul respectării proprietății și se regăsește în prima teză a primului paragraf. A doua vizează privarea de proprietate și condiționarea acesteia și figurează în teza a doua a primului paragraf. Cu privire la cea de-a treia, aceasta recunoaște statului puterea, între altele, de a reglementa folosirea bunurilor potrivit interesului general, emițând legile pe care le consideră necesare în acest scop, normă cuprinsă în al doilea paragraf (în acest sens a se vedea și Hotărârea din 23 septembrie 1982, pronunțată în Cauza Sporrong și Lönnroth împotriva Suediei, paragraful 61, și Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, paragraful 37). Prin urmare, se arată că în cauza respectivă instanțele naționale nu au făcut decât să clarifice natura juridică a conturilor speciale deschise la C.E.C. Rezultatul concluziilor acestor instanțe a fost că deschiderea unui cont special nu echivala cu încheierea unui contract de vânzare-cumpărare și, deci, persoanele care doreau să cumpere un autoturism Dacia 1300 trebuiau să achite prețurile fixate prin legislația adoptată între 1990 și 1991. A mai considerat că o asemenea concluzie nu constituie o ingerință în dreptul de proprietate al reclamanților, din moment ce instanțele au clarificat doar natura juridică a deschiderii unui astfel de cont. Cu privire la faptul că puterea de cumpărare a economiilor celor care au constituit asemenea depozite a scăzut ca urmare a inflației, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că din prevederile art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție nu se deduce o obligație generală pentru stat de a menține, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la bănci sau la organismele financiare. În ceea ce privește imposibilitatea pentru reclamanți de a achiziționa un autoturism din cauza deprecierii puternice a sumei depuse în cont, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reafirmă faptul că art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție nu se referă la dreptul de a deveni proprietarul unui bun (în acest sens este și Decizia Comisiei Europene a Drepturilor Omului din 10 septembrie 1997, pronunțată în Cauza D.H. Kuczynska împotriva Poloniei, și Decizia Comisiei Europene a Drepturilor Omului din 7 septembrie 1999, pronunțată în Cauza D.H. Rudzinska împotriva Poloniei). … 35.În ceea ce privește Hotărârea din 8 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza Blidaru împotriva României, situația este diferită de cea prezentată în Decizia din 10 iulie 2001, pronunțată în Cauza Asociația și Liga pentru Protecția Cumpărătorilor de Autoturisme și alți 674 de reclamanți împotriva României. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că unei persoane fizice care a depus în contul Casei de Economii și Consemnațiuni contravaloarea unui autoturism ARO 243, potrivit prevederilor Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 1.187/1962 privind vânzarea de autoturisme către populație, și căreia nu i-a fost livrat autoturismul și nici nu i s-a restituit suma depusă, cu dobânzile aferente, în condițiile legale, i-au fost încălcate drepturile prevăzute în art. 6 paragraful 1 din Convenție, „dreptul la un proces echitabil“, și cel prevăzut în art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, „protecția proprietății“. Prin urmare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat faptul că reclamanta era titulara unei creanțe recunoscute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar prin admiterea recursului în anulare și respingerea, în consecință, a acțiunii reclamantei, aceasta a fost privată de bunul său, în sensul paragrafului 1 teza a doua din art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, fără ca autoritățile române să respecte justul echilibru impus de acest articol, între interesul general și imperativul apărării drepturilor omului. … 36.De asemenea Curtea reține că prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, a stabilit că: „în soluționarea cererilor formulate de către titularii de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, având ca obiect obligarea C.E.C. Bank – S.A. și a Statului Român la restituirea sumelor depuse și a dobânzii aferente, actualizate cu indicele de inflație, nu sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2008, cu completările ulterioare.“ … 37.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin-Alin Păștean în Dosarul nr. 19.911/55/2016 al Judecătoriei Arad – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziționării de autoturisme sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Arad – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 februarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește