DECIZIA nr. 63 din 1 februarie 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2), ale art. 345, ale art. 347 alin. (3) și ale art. 366 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicolae Robu și Gheorghe Coriolan Ciuhandu în Dosarul nr. 5.736/30/2019/a1 al Curții de Apel Timișoara – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.610D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia nr. 764 din 28 noiembrie 2019, Decizia nr. 323 din 17 mai 2016 și Decizia nr. 167 din 26 mai 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 10 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.736/30/2019/a1, Curtea de Apel Timișoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2), ale art. 345, ale art. 347 alin. (3) și ale art. 366 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicolae Robu și Gheorghe Coriolan Ciuhandu într-o cauză privind soluționarea contestațiilor formulate împotriva încheierii penale prin care Tribunalul Timiș a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a sesizării instanței cu rechizitoriul și a dispus începerea judecării cauzei. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că, din perspectiva contradictorialității, ca element definitoriu al egalității de arme și al dreptului la un proces echitabil, se impune comunicarea către toate persoanele (care pot fi afectate de o posibilă măsură de desființare a contractelor) a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului și, totodată, reglementarea posibilității tuturor acestor persoane de a discuta în mod efectiv observațiile depuse la instanță. În lipsa citării cumpărătorilor imobilelor, precum și a proprietarilor actuali ai acestora, le este lezat dreptul la apărare, care este de natură constituțională, fiind consacrat în art. 24 din Legea fundamentală. Textele de lege criticate limitează dreptul acestor subiecți procesuali de a fi citați și de a depune concluzii, atât în etapa de cameră preliminară, cât și în etapa de judecată. Fac trimitere la Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragrafele 35-37, apreciind că neintroducerea în cauză a persoanelor anterior menționate ca „alt subiect procesual“ sau audierea acestora doar ca martori determină imposibilitatea invocării nulităților absolute prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală, intervenite în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare, în condițiile în care acestea se invocă până la încheierea procedurii camerei preliminare, indiferent dacă au intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare. Excluderea acestei categorii de persoane din categoria celor care sunt citate în etapa camerei preliminare sau în cadrul judecății cauzează lezarea drepturilor acestora, nefiindu-le respectat dreptul la apărare, în pofida faptului că au un interes direct în cauză. … 6.Prevederile art. 366 din Codul de procedură penală au o aplicabilitate limitată, fiind incidente doar în cazul persoanelor ale căror bunuri sunt supuse confiscării. Această reglementare determină o discriminare și un dezechilibru între aceste persoane și cele care pot suferi alte pierderi în urma procesului penal și care nu au posibilitatea de a formula excepții sau cereri. Autorii excepției fac trimitere la elemente ale situației de fapt. Invocă Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, apreciind că aceasta este aplicabilă și în situația altor subiecți procesuali (cumpărătorii și actualii proprietari ai unor imobile) care vor fi direct influențați de soluția pe care instanța urmează să o pronunțe. … 7.Curtea de Apel Timișoara – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2), ale art. 345 și ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Arată că persoanele ale căror drepturi legitime pot fi afectate de măsura desființării unor înscrisuri sau de cea a repunerii în situația anterioară săvârșirii unei infracțiuni, măsuri solicitate de procuror prin rechizitoriu, nu au calitatea de părți în procesul penal în sensul art. 32 din Codul de procedură penală, deoarece nu sunt direct vizați de raportul de drept penal substanțial dedus judecății și nici nu suferă o pagubă în urma săvârșirii infracțiunii. Invocă Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragrafele 45-49. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 366 din Codul de procedură penală, se arată că alin. (3) al acestui articol încalcă prevederile constituționale aleart. 16 și 21, precum și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Invocă Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiție al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime. Susține că nu există nicio diferență din punctul de vedere al interesului procesual și al efectelor hotărârii judecătorești între „persoanele ale căror bunuri sunt supuse confiscării“ și persoanele ale căror drepturi legitime pot fi afectate de măsura desființării unor înscrisuri sau a repunerii în situația anterioară săvârșirii unei infracțiuni, măsuri solicitate de procuror prin rechizitoriu. De altfel, se observă că aceste persoane pot fi încadrate în categoria persoanelor care pot face apel – art. 409 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală -,  … însă nu pot formula cereri, excepții, apărări, cu alte cuvinte nu beneficiază de exercitarea dreptului la apărare în fața primei instanțe, cu consecința absenței unui proces echitabil în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în ceea ce privește dreptul subiectiv care poate fi afectat.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 344 alin. (2), ale art. 345, ale art. 347 alin. (3) și ale art. 366 din Codul de procedură penală. Referitor la dispozițiile art. 345 din Codul de procedură penală, Curtea observă că alin. (1) al acestui articol a fost modificat prin art. I pct. 37 dinLegea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023. Prin art. I pct. 38 din același act normativ, la art. 345 din Codul de procedură penală, după alin. (1) au fost introduse două noi alineate, alin. (1^1) și (1^2). Cu toate acestea, observând data actului de sesizare, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea apreciază că obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 345 din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 201/2023. În ceea ce privește dispozițiile art. 366 din Codul de procedură penală, Curtea observă că din analiza motivelor de neconstituționalitate reliefate de autorii excepției rezultă că aceștia critică, în realitate, dispozițiile alin. (3) al articolului anterior menționat. Așa fiind, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 344 alin. (2), ale art. 347 alin. (3) și ale art. 366 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 345 din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 201/2023, cu următorul cuprins:– Art. 344 alin. (2): „Copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.“; … – Art. 345:(1)La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului.(2)Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, prin încheiere, care se comunică de îndată procurorului, părților și persoanei vătămate.(3)În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare sau în cazul în care sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.; … – Art. 347 alin. (3): „Contestația se soluționează în camera de consiliu, cu citarea părților și a persoanei vătămate și cu participarea procurorului. Dispozițiile art. 345 și 346 se aplică în mod corespunzător.“; … – Art. 366 alin. (3): „Persoanele ale căror bunuri sunt supuse confiscării pot fi reprezentate de avocat și pot formula cereri, ridica excepții și pune concluzii cu privire la măsura confiscării.“ …  … 12.Autorii excepției susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale deoarece nu permit citarea, în cadrul procedurii de cameră preliminară și în etapa judecății cauzei, a persoanelor care au calitatea de cumpărători în cadrul contractelor de vânzare-cumpărare ce se solicită să fie desființate. În acest context, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în etapa soluționării contestațiilor formulate împotriva încheierii penale pronunțate de către judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Timiș, prin care acesta a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de inculpați, a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 889/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Potrivit rechizitoriului anterior menționat, autorii excepției au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, având calitatea de inculpați. … 14.Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. … 15.Așa fiind, examinând incidența, din această perspectivă, a existenței legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că aceasta presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea și Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, sau Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19). … 16.De asemenea, Curtea a subliniat că o eventuală constatare a neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Tot astfel, Curtea a mai reținut, într-o altă cauză, că autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal, în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia, ci ar privi numai drepturile altor persoane (Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, paragraful 20, cu referire la Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014). … 17.Curtea constată că aceste considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar produce nicio consecință în ceea ce privește situația autorilor excepției de neconstituționalitate. În aceste condiții, examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. … 18.În egală măsură, Curtea observă că, potrivit art. 25 alin. (3) din Codul de procedură penală, „instanța, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunță cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris sau la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii“, iar, potrivit art. 353 alin. (1) din același act normativ „instanța poate dispune citarea altor subiecți procesuali atunci când prezența acestora este necesară pentru soluționarea cauzei“. … 19.Or, Curtea constată că, în speță, se pune, în realitate, problema modalității de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate de către organele judiciare. Un argument în acest sens este reprezentat de susținerea autorilor excepției potrivit căreia „în alte dosare tot instrumentate de Direcția Națională Anticorupție și care vizau tot situația desființării unor contracte de vânzare-cumpărare, atât Curtea de Apel Timișoara, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus citarea cumpărătorilor în calitate de subiect procesual“. … 20.Având în vedere aceste aspecte, Curtea reține că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situația de fapt concretă din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind o fază indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale – se arată în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34) – în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). … 21.În consecință, Curtea apreciază că problema de drept invocată de autorii excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale este, în realitate, una de interpretare și de aplicare a normelor de lege în cazul concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Totodată, pe lângă mecanismul recursului în interesul legii, Codul de procedură penală reglementează, la art. 475-477^1, mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care este incident în cazul existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective. … 22.În aceste condiții, având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2), ale art. 347 alin. (3) și ale art. 366 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 345 din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 201/2023, este inadmisibilă. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2), ale art. 347 alin. (3) și ale art. 366 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 345 din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative, excepție ridicată de Nicolae Robu și Gheorghe Coriolan Ciuhandu în Dosarul nr. 5.736/30/2019/a1 al Curții de Apel Timișoara – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 februarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește