DECIZIA nr. 629 din 7 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Ioan Strejeriu în Dosarul nr. 3.080/115/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.336D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.080/115/2018, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ioan Strejeriu cu prilejul soluționării apelului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 stabilesc un tratament discriminatoriu în ceea ce privește calculul pensiilor militare, sens în care acesta face referire la persoanele (individualizate de art. 19 din același act normativ) care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, față de persoanele individualizate de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, respectiv militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, care se pensionează din sistemul militar. Astfel este vorba de două categorii speciale de persoane care la împlinirea vârstei prevăzute pentru pensionare nu au o vechime completă în sistemul militar de cel puțin 25 de ani: categoria celor care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, respectiv categoria celor care la data împlinirii vârstei de pensionare nu au o vechime integrală în același sistem. În ambele cazuri este vorba de persoane care nu au o vechime integrală de 25 de ani, în sistemul militar, pentru a beneficia de pensie de serviciu integrală. Singura deosebire este momentul ieșirii din sistemul militar. Persoanele din prima categorie nu îndeplinesc condițiile de pensionare: vechime în muncă, limită de vârstă la data trecerii în rezervă sau la data încetării raporturilor de serviciu, în timp ce persoanele din cea de-a doua categorie, la data împlinirii vârstei de pensionare, nu au o vechime integrală în sistemul militar. Se creează astfel o situație discriminatorie pentru persoane care au lucrat perioade identice în sistemul militar, în ceea ce privește baza de calcul al pensiei de serviciu, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015. Prin dispoziția legală a cărei neconstituționalitate se solicită a fi constatată, persoane care au prestat aceeași muncă pentru aceeași perioadă de timp vor beneficia de pensii de serviciu diferite, raportat la data încetării raportului de serviciu. Acest criteriu este lipsit de orice obiectivitate și logică, generând astfel inechități evidente, contrare principiului egalității în drepturi. … 6.Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, având următorul cuprins: „Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).“ … 11.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 14 privind interzicerea discriminării cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, sau Decizia nr. 287 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 iulie 2021, instanța de contencios constituțional a respins excepțiile de neconstituționalitate. Curtea a reținut că pensia militară de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, este un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-și această opțiune legislativă pe principiul „recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei“, principiu pe care îl menționează în art. 2 lit. f) din actul normativ menționat. Cu toate acestea, simpla calitate de militar, polițist sau funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare ori desfășurarea muncii în condițiile pe care aceste profesii le presupun nu sunt suficiente pentru a obține dreptul la pensie militară de stat (a se vedea Decizia nr. 659 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2019). … 13.Curtea a mai reținut că modalitatea de determinare a cuantumului pensiilor militare de stat reprezintă o manieră prin care legiuitorul a ținut seama de diferențele obiective dintre diversele categorii de beneficiari reglementate de Legea nr. 223/2015. Astfel, stabilirea condițiilor pentru acordarea pensiilor militare de stat și a modului de determinare a cuantumului acestor pensii pentru diferite categorii de beneficiari se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. … 14.De asemenea, așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 15.În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile, ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei, și Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos contra Greciei). … 16.În acest context, Curtea reține că dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, instituind reguli de determinare a cuantumului pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 din lege, reglementează o ipoteză juridică distinctă de cea prevăzută de art. 29 alin. (2) din același act normativ. Astfel, regulile de determinare a cuantumului pensiei de serviciu sunt diferite, acestea fiind determinate de situațiile diferite în care se află diversele categorii de beneficiari ai Legii nr. 223/2015, și anume: militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, respectiv militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu sau de invaliditate, pe de o parte, și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, care îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei de serviciu. … 17.În consecință, Curtea constată că instituirea unui tratament juridic diferit în ceea ce privește stabilirea cuantumului pensiilor de serviciu pentru categorii distincte de destinatari ai Legii nr. 223/2015 respectă principiul egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituție, care nu interzice reguli specifice în cazul unei diferențe de situații. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Strejeriu în Dosarul nr. 3.080/115/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește