DECIZIA nr. 629 din 15 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor „art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 339 din Codul de procedură penală“, excepție ridicată de Sorin Grațianu în Dosarul nr. 407/46/2016 al Judecătoriei Costești și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.53D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate din Codul de procedură penală, deoarece autorul excepției dorește modificarea regulilor de competență în funcție de calitatea procurorului care efectuează urmărirea penală, or, Curtea Constituțională nu poate modifica texte de lege. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, se arată că acest text de lege este folosit pentru a demonstra neconstituționalitatea dispozițiilor art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală. Or, această critică este neîntemeiată, deoarece dispozițiile art. 178 din Codul de procedură penală oferă suficiente garanții ale accesului liber la justiție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din Camera de Consiliu – judecătorul de cameră preliminară din 10 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 407/46/2016, Judecătoria Costești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 339 din Codul de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de petentul Sorin Grațianu, în cadrul soluționării plângerii formulate de autorul acesteia împotriva Ordonanței de clasare nr. 1.533/P/2014, emisă la data de 15 octombrie 2015 de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Costești, și a Ordonanței nr. 32/II/2/2016, emisă de prim-procurorul de pe lângă Tribunalul Argeș. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală contravin prevederilor constituționale, deoarece „procesul nu este echitabil în ceea ce privește drepturile procesuale fundamentale“ și instituie un „tratament discriminatoriu aplicat părților procesuale în raport cu organele de urmărire penală“. Cât privește încălcarea art. 24 din Constituție, se susține că, în materie de expertize, acordându-se părților numai „dreptul la studierea raportului“ ce le precedă, fără a-l putea contesta, se încalcă principiul de drept audiatur et altera pars. … 6.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a „dispozițiilor art. 339 din Codul de procedură penală“, excepție ridicată la primul termen, în fața instanței de judecată, autorul acesteia susține că aceste dispoziții sunt neconstituționale, deoarece „plângerea formulată trebuia soluționată de o instanță superioară în grad, raportat la faptul că plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare a fost soluționată de prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș“. În acest sens, consideră că „instanța competentă să soluționeze plângerea formulată în acest caz era Curtea de Apel Pitești“. … 7.Judecătoria Costești și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor invocate din Constituție. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cu privire la dispozițiile art. 339 din Codul de procedură penală, consideră că acestea nu aduc atingere art. 16 din Constituție și nici art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Așa cum instanța de contencios constituțional a stabilit în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite. Nu se poate susține existența unei astfel de discriminări, deoarece nu este incident în cauză niciunul dintre criteriile de discriminare prezente în art. 4 din Constituție, textele de lege criticate aplicându-se nediferențiat tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică, fără privilegii și fără discriminări. Drepturile fundamentale reprezintă o constantă a personalității cetățeanului, o șansă egală acordată fiecărui individ și, din această cauză, principiul egalității cuprinde egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, iar nu egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetățeni în comparație cu alta. Or, în cauză, prevederile legale criticate stabilesc competența în soluționarea plângerii împotriva actelor procurorului, respectiv pe cale ierarhică în cadrul Ministerului Public, astfel încât plângerea împotriva măsurilor luate sau efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul în care măsurile și actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori ale procurorului șef de secție al parchetului ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către aceștia, plângerea se rezolvă de către procurorul ierarhic superior. De asemenea, consideră că dispozițiile legale criticate nu afectează dreptul persoanei la un proces echitabil și soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, drepturi garantate de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, apreciază că acesta nu este incident în cauză. … 10.Avocatul Poporului precizează că, referitor la dispozițiile art. 339 din Codul de procedură penală, își menține punctul de vedere astfel cum a fost menționat în Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, întrucât textul criticat nu este de natură să împiedice liberul acces la justiție ori să îngrădească părții dreptul la un proces echitabil ori la apărare, câtă vreme partea are asigurat accesul la o instanță de judecată. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate aduse art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, apreciază că principiul denegării de dreptate, instituit prin aceste prevederi, nu aduce nicio atingere dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție ori dreptul la apărare, ci, dimpotrivă, conduce la crearea cadrului necesar ocrotirii acestor drepturi fundamentale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în încheierea de sesizare a Curții Constituționale din 10 februarie 2017, îl constituie dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, și ale art. 339 din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 4 din Legea nr. 303/2004 au fost modificate și completate prin art. I pct. 5 și 6 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018. Ca urmare a acestor modificări și completări, conținutul normativ al art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se regăsește, în prezent, într-o formă identică, în art. 4 alin. (4) din aceeași lege, având următorul conținut: „Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă“, însă Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018, dispoziții aplicabile litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate. … 14.De asemenea, referitor la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în plângerea formulată la data de 28 martie 2016 împotriva Ordonanței nr. 32/II/2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, petentul precizează că, „în cazul în care chiar de la primul termen nu se va consemna irelevanța juridică a ordonanței criticate“, invocă excepția de neconstituționalitate a „art. 286 din Codul de procedură penală (ca fiind incomplet, neprevăzând expres situații ca cea de față), vizavi de prevederile art. 16 alin. (2) din Constituție“. Ulterior, prin precizările depuse la dosar la data de 23 octombrie 2016, petentul ridică excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală [menționând, din eroare, art. 179 alin. (5) din Codul de procedură penală, însă art. 179 nu are alin. (5)]. În acest sens, prin precizările sus-amintite, petentul menționează faptul că, în cazul în care instanța nu va ține cont de textele din Codul de procedură penală, „îi va opune mai întâi“ prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, iar, apoi, prevederile art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004 [potrivit cărora „Constituie abateri disciplinare: […] s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat;“]. Astfel, petentul concluzionează că, dacă instanța nu va ține cont de aceste dispoziții de lege, atunci invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală. Prin Încheierea din 16 decembrie 2016, instanța arată că, în ceea ce privește „excepția de neconstituționalitate a art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004, ce vizează «motivarea vădit contrară raționamentului juridic», petentul face trimitere la art. 16 alin. (1) din Constituție, în opinia sa fiind evident tratamentul discriminatoriu aplicat părților procesuale în raport cu organele de urmărire penală“. Ulterior, prin Încheierea din 3 februarie 2017, judecătorul de cameră preliminară a pus în discuție excepția de neconstituționalitate a „prevederilor art. 99 din Legea nr. 303/2004, invocată de petent“. Având în vedere aceste aspecte și analizând actele dosarului, Curtea reține că petentul nu a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004, ci doar a invocat aceste prevederi de lege în susținerea plângerii, pentru a demonstra unul dintre motivele formulării acestei plângeri, respectiv nulitatea expertizei dispuse prin ordonanța de clasare criticată. De asemenea, examinând notele autorului excepției prin care invocă excepția de neconstituționalitate (și anume precizările depuse la dosar la data de 23 octombrie 2016), Curtea observă că acesta critică, în realitate, dispozițiile art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală [menționând din eroare art. 179 alin. (5) din Codul de procedură penală, însă art. 179 nu are alin. (5)]. Totodată, așa cum este precizat în Încheierea de sesizare a Curții Constituționale din 10 februarie 2017, la primul termen de judecată, petentul a invocat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 339 din Codul de procedură penală. … 15.Prin urmare, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele dosarului, îl constituie dispozițiile art. 178 alin. (5) și ale art. 339 din Codul de procedură penală, precum și cele ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018, dispoziții care au următorul conținut:– Art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală: „În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului.“; … – Art. 339 din Codul de procedură penală („Plângerea împotriva actelor procurorului“):(1)Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(2)În cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către aceștia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.(3)Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcțiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.(4)În cazul soluțiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția.(5)Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate.(6)Dispozițiile art. 336-338 se aplică în mod corespunzător, dacă legea nu dispune altfel.“;  … – Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018: „Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.“  …  … 16.În ceea ce privește invocarea art. 339 din Codul de procedură penală, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate susține că plângerea formulată la instanță împotriva soluției de respingere a plângerii împotriva soluției de clasare trebuia soluționată de o instanță superioară în grad primprocurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, iar nu de instanța competentă să judece cauza în primă instanță. Așadar, autorul excepției de neconstituționalitate critică, în realitate, dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală („Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată“), având următorul conținut: „Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.“  … 17.În concluzie, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 178 alin. (5) și ale art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. … 18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la dispozițiile art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală, că acestea vizează procedura efectuării expertizei în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, situație în care aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului. Or, analizând actele dosarului, Curtea reține că judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea formulată de petentul-autor al excepției, a desființat Ordonanța de clasare nr. 1.533/P/2014, emisă la data de 15 octombrie 2015 de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Costești, și Ordonanța nr. 32/II/2/2016, emisă de prim-procurorul de pe lângă Tribunalul Argeș, și a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești, în vederea completării urmăririi penale în Dosarul de urmărire penală nr. 1.533/P/2014. Din examinarea conținutului celor două ordonanțe, Curtea reține că, în speță, nu s-a dispus efectuarea vreunei expertize, în cadrul probatoriului administrat în cauză.  … 20.Așadar, ținând cont de conținutul dispozițiilor art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală și de obiectul litigiului în cadrul căruia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, în speță nefiind efectuată vreo expertiză, dispozițiile art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluționarea cauzei în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate. În concluzie, întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, dispozițiile de lege care formează obiect al excepției de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 21.Cu privire la dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, autorul excepției susține că acestea contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3), precum și celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenție, privind dreptul la un proces echitabil, deoarece „plângerea formulată trebuia soluționată de o instanță superioară în grad, raportat la faptul că plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare a fost soluționată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș“. În acest sens, consideră că „instanța competentă să soluționeze plângerea formulată în acest caz era Curtea de Apel Pitești“. Curtea reține că autorul excepției a formulat, în temeiul art. 339 din Codul de procedură penală, plângere împotriva Ordonanței de clasare nr. 1.533/P/2014, emisă la data de 15 octombrie 2015 de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Costești. Prin Ordonanța nr. 32/II/2/2016, emisă de primprocurorul de pe lângă Tribunalul Argeș, s-a respins această plângere. Ulterior, în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală, autorul excepției a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Costești, căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță și care a admis plângerea, a desființat cele două ordonanțe și a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești în vederea completării urmăririi penale. … 22.Curtea reține că normele procesual penale criticate se referă la competența instanței de soluționare a plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, competență care aparține judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Așa cum a reținut Curtea, prin Decizia nr. 183 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 9 mai 2019, paragrafele 20 și 21, sau prin Decizia nr. 265 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 31 mai 2019, paragrafele 19 și 20, plângerea împotriva actelor de urmărire penală poate fi formulată oricând în cursul urmăririi penale, legea neinstituind un termen în acest sens. Plângerea împotriva actelor de urmărire penală ale procurorului este soluționată, potrivit art. 339 din Codul de procedură penală, de procurorul ierarhic superior celui care a efectuat actul. Potrivit art. 338 și art. 339 alin. (6) din același act normativ, plângerea trebuie rezolvată în termen de cel mult 20 de zile de la primirea acesteia de către organul competent. Așa fiind, Curtea a reținut că nu poate fi primită critica referitoare la afectarea accesului liber la justiție, deoarece, odată rezolvată de către procuror, în condițiile art. 327 din Codul de procedură penală, cauza penală va putea fi supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară, ocazie cu care partea interesată va putea critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluția pronunțată. De asemenea, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 183 din 28 martie 2019, precitată, paragraful 23, că atunci când procurorul va emite o ordonanță prin care clasează cauza, aceasta va putea ajunge, de asemenea, la judecătorul de cameră preliminară în fața căruia, în condițiile art. 341 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. … 23.Cât privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia „plângerea formulată trebuia soluționată de o instanță superioară în grad, raportat la faptul că plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare a fost soluționată de primprocurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș“, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Așa cum a statuat Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, este de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Este, de altfel, o soluție care rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege“ (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994 ). Astfel, dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, care prevăd că plângerea se soluționează de judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, nu încalcă dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei, de către o instanță independentă și imparțială, instituit de lege.  … 24.Totodată, Curtea reține că dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală referitoare la competența instanței de soluționare a plângerilor împotriva soluțiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată se corelează cu cele ale art. 56 alin. (6) din Codul de procedură penală, referitoare la competența procurorului, potrivit cărora „este competent să efectueze ori, după caz, să conducă și să supravegheze urmărirea penală procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel“. În acest context, din moment ce procurorul competent să efectueze ori, după caz, să conducă și să supravegheze urmărirea penală este procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza, este firesc ca plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată dispuse de acest procuror să se soluționeze de instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Rațiunea reglementării competenței instanței căreia iar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță subzistă chiar și în situația din speță, în care ordonanța de clasare a fost emisă de prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești, iar plângerea formulată în temeiul art. 339 din Codul de procedură penală a fost respinsă de procurorul ierarhic superior celui care a efectuat actul, și anume de prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, dând eficiență principiului constituțional al controlului ierarhic ce guvernează numai activitatea procurorilor. … 25.În final, cu privire la criticile referitoare la dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, fiind invocate doar în susținerea unuia dintre motivele plângerii formulate de autorul excepției de neconstituționalitate. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Grațianu în Dosarul nr. 407/46/2016 al Judecătoriei Costești. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Costești și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește