DECIZIA nr. 628 din 22 septembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Loredana Ciobanu în Dosarul nr. 1.617/89/2017 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 655D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc autoarea excepției și părțile Sindicatul Român al Jurnaliștilor „Mediasind“ și Agenția Națională de Presă AGERPRES. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.027D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege. Excepția a fost ridicată de Silvia Marcu în Dosarul nr. 4.487/86/2017 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc autoarea excepției și părțile Sindicatul Român al Jurnaliștilor „Mediasind“ și Agenția Națională de Presă AGERPRES. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.509D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege. Excepția a fost ridicată de Ana-Maria-Isabela Păulescu în Dosarul nr. 4.389/85/2017 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … 6.La apelul nominal lipsesc autoarea excepției și părțile Sindicatul Român al Jurnaliștilor „Mediasind“ și Agenția Națională de Presă AGERPRES. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 7.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.027D/2018 și nr. 1.509D/2018 la Dosarul nr. 655D/2018, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că nu se poate face comparație între legi diferite pentru a se constata neconstituționalitatea unor dispoziții de lege și, sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. De asemenea, arată că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Decizia nr. 224/2018 din 11 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.617/89/2017, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Loredana Ciobanu cu prilejul soluționării unei cauze privind drepturi salariale. … 10.Prin Încheierea din 14 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.487/86/2017, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Silvia Marcu în cadrul unei cauze privind drepturi salariale. … 11.Prin Încheierea din 2 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.389/85/2017, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Ana-Maria-Isabela Păulescu în cadrul unei cauze privind drepturi salariale. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 din Constituție. Astfel, arată că ocupă funcția de experți în cadrul AGERPRES, care este o instituție publică, de interes național și care se află în subordinea Parlamentului, fiind înființată și funcționând în baza Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Salarizarea personalului AGERPRES a fost guvernată de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar în prezent este reglementată prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În Legea-cadru nr. 284/2010, această materie era cuprinsă în Capitolul II al anexei nr. I – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“. Astfel, AGERPRES a avut aceeași grilă de salarizare alături de aparatul de lucru al: Parlamentului României, Administrației Prezidențiale, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curții Constituționale, Consiliului Legislativ, Consiliului Concurenței, Curții de Conturi, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Guvernului și ministerelor, Avocatului Poporului, Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliului Național al Audiovizualului, Consiliului Economic și Social, Autorității Electorale Permanente, altor organe centrale de specialitate. … 13.Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, „în anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare“. Dispozițiile art. 1 alin. (2) din aceeași ordonanță prevăd aceleași măsuri și în ceea ce privește cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația lunară brută de încadrare. Potrivit dispozițiilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, „Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. … 14.Autoarele excepției arată că, așa cum s-a statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, din moment ce situația juridică a personalului bugetar care ocupă aceeași funcție, de același grad, gradație, vechime în funcție sau în specialitate și aceleași studii este identică, atunci și tratamentul juridic aplicabil salariului de bază trebuie să fie același, nefiind permis, spre exemplu, ca ocupanții unei funcții de expert, având aceeași vechime în funcție, să aibă salarii de încadrare diferite în cadrul aceleiași familii ocupaționale, în funcție de instituția sau autoritatea publică în care își desfășoară activitatea. Aplicarea majorării salariului de bază prin raportare la nivelul maxim existent doar în cadrul instituției sau autorității publice conduce în continuare la perpetuarea inechităților existente în cadrul salarizării personalului bugetar, în condițiile în care nivelul salariului de bază pentru aceeași funcție este mult superior în cadrul oricărei instituții din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Administrație“ decât cel existent în AGERPRES. Această situație contravine în mod flagrant motivelor precizate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016, respectiv acelea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeași funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, prin raportare la nivelul maxim, și de a elimina inechitățile existente. Arată că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, nivelul maxim al salariului de bază trebuie să fie stabilit prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. … 15.Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă și Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție, invocate de autoarele excepției de neconstituționalitate. … 16.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea constată că autoarele excepției se referă la conținutul art. 3^1 alin. (1), așa cum acesta a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016. Curtea mai constată și faptul că, în prezent, dispozițiile de lege criticate nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate prin art. 40 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, dar, având în vedere incidența în cauze a textului de lege supus controlului de constituționalitate, precum și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să efectueze analiza de constituționalitate a art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, a cărui redactare este următoarea:– Art. 3^1 alin. (1): „Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ …  … 20.Autoarele excepției de neconstituționalitate susțin că acest text de lege contravine prevederilor art. 16 din Constituție, care consacră egalitatea în drepturi. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea apreciază că, în esență, aspectele criticate de autoarele excepției se referă la existența unei diferențe de salarizare între persoanele care sunt încadrate în aceeași familie ocupațională și care au aceeași funcție, grad, treaptă, gradație și vechime în specialitate. În acest sens, autoarele excepției arată că, fiind încadrate, potrivit dispozițiilor Capitolului II din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 284/2010, în aceeași categorie ocupațională „Administrație“ alături de personalul din aparatul de lucru al Parlamentului României, Administrației Prezidențiale, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curții Constituționale, Consiliului Legislativ, Consiliului Concurenței, Curții de Conturi, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Guvernului și ministerelor, Avocatului Poporului, Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliului Național al Audiovizualului, Consiliului Economic și Social, Autorității Electorale Permanente și altor organe centrale de specialitate, ar trebui să beneficieze de nivelul maxim de salarizare al funcției de expert acordat în cadrul acestei categorii ocupaționale, și nu doar de cel raportat la nivelul maxim al salariului unui expert din cadrul AGERPRES. De asemenea, autoarele susțin că diferența de tratament juridic este contrară celor reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016. … 22.Curtea amintește că, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, paragraful 34, a statuat că „în vederea egalizării prevăzute de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, «nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare», care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică“. De asemenea, prin paragraful 35 al aceleiași decizii, Curtea a precizat că „puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea reține că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept“. … 23.Așa fiind, Curtea apreciază că, în realitate, criticile invocate de autoarele prezentei excepții de neconstituționalitate vizează probleme de aplicare și interpretare a legii, ce revin competenței instanței de judecată, și nu veritabile aspecte de neconstituționalitate, de competența instanței de contencios constituțional. … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Loredana Ciobanu în Dosarul nr. 1.617/89/2017 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Silvia Marcu în Dosarul nr. 4.487/86/2017 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și de Ana-Maria-Isabela Păulescu în Dosarul nr. 4.389/85/2017 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește