DECIZIA nr. 628 din 17 octombrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Maria Boboc, Oprea Porumbel, Veta Humă, Ioana Firică, Veronica Bădescu, Alexandru Porumbeu și Maria Neagu în Dosarul nr. 7.373/118/2015 al Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 1.132D/2016 al Curții Constituționale. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.412D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (4) și (6) din aceeași lege, excepție ridicată de Victoria Mitu în Dosarul nr. 7.051/3/2013 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent precizează că, în ambele dosare, partea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a transmis note scrise prin care consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării celor două dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 1.412D/2016 la Dosarul nr. 1.132D/2016, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Menționează faptul că există o bogată jurisprudență a Curții Constituționale în materie, prin care s-a statuat cu privire la constituționalitatea textelor de lege criticate, jurisprudență care își menține valabilitatea și în cauzele de față. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Sentința civilă nr. 530 din 26 aprilie 2016 și Decizia civilă nr. 3.213 din 1 iunie 2016, pronunțate în dosarele nr. 7.373/118/2015 și, respectiv, nr. 7.051/3/2013, Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative respective a prevederilor art. 10 alin. (4) și (6) din aceeași lege, excepție ridicată de Maria Boboc, Oprea Porumbel, Veta Humă, Ioana Firică, Veronica Bădescu, Alexandru Porumbeu și Maria Neagu și, respectiv de Victoria Mitu, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri referitoare la actualizarea sumelor stabilite ca despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate formulată în Dosarul nr. 1.132D/2016 se arată, în esență, că prevederile de lege criticate contravin principiului neretroactivității legii civile, în măsura în care intervin în domeniul de aplicare temporală a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 și ale art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 privind unele măsuri referitoare la funcționarea Comisiei centrale și a comisiilor județene și a municipiului București pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, astfel cum a fost interpretat prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXI/2007. De asemenea se susține că acestea încalcă și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție în măsura în care consacră un tratament discriminatoriu între beneficiarii plăților făcute în baza Legii nr. 9/1998 anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 și cei care vor primi plățile ulterior lunii decembrie 2014. Autorii excepției arată că textele de lege criticate permit Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să se plaseze mai presus de lege și să emită acte administrative ce contravin Deciziei nr. XXI/2007 și hotărârilor judecătorești pronunțate în baza acesteia. În ce privește critica prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție menționează Decizia nr. 694 din 20 octombrie 2015, prin care Curtea Constituțională a reținut caracterul neconstituțional al prevederilor art. 124 din Codul de procedură fiscală care permiteau organelor fiscale să nu acorde dobânzi pentru sumele plătite de contribuabil și care ar fi trebuit restituite acestuia. În acest sens arată că, dacă dobânzile corespund unui beneficiu nerealizat, raționamentul Curții Constituționale din decizia menționată este aplicabil în cauza de față cu atât mai mult cu cât actualizarea sumei în raport cu rata inflației nu poate fi considerată o sancțiune, ci o modalitate de asigurare a unui echilibru valoric în condițiile de instabilitate a monedei naționale, care să îl protejeze pe creditor în fața debitorului rău-platnic. Totodată, acordarea sumei actualizate cu rata inflației se impune și în vederea respectării principiului reparației integrale a prejudiciului. Invocă, totodată, cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 12 mai 2009, pronunțată în Cauza Elias împotriva României, în sensul că neplata sumei stabilite ca despăgubiri nici după un interval de timp mai lung de 7 ani reprezintă o încălcare a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Autorii excepției susțin, de asemenea, că prevederile de lege criticate golesc de conținut dispozițiile art. 52 alin. (1) din Constituție și pe cele ale art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, întrucât persoana prejudiciată este îndreptățită la actualizarea cu indicele de inflație a sumelor restante, mai ales că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților nu a respectat obligația de validare voluntară a creanței în termenul de 60 de zile stabilit prin lege. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.412D/2016 se susține, în esență, că prevederile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 sunt neconstituționale, întrucât, atât timp cât o instanță a dispus în mod definitiv intervalul înlăuntrul căruia va fi efectuată actualizarea sumei, o nouă lege nu poate suprima acest drept al petentului. Arată că, în cauză, instanța de fond a stabilit prin expertiza contabilă modul în care se impune actualizarea sumei achitate, precum și data de referință. Precizează, așadar, că deține o hotărâre judecătorească definitivă pentru actualizarea sumei deja achitate, astfel că plata cuantumului restant se impune a fi făcută conform legislației în vigoare la data sesizării instanței. În ce privește prevederile art. 10 alin. (6) din Legea nr. 164/2014 arată că nu face nicio referire la actualizarea sumelor stabilite prin deciziile de actualizare, încălcând atât dispozițiile Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXI/2007 – în sensul că nu prevede ca sumele să fie actualizate la data plății -, cât și pe cele ale hotărârii judecătorești, având în vedere că, în dosarul cauzei, suma datorată a fost stabilită pe data de 5 mai 2015, iar pentru recuperarea integrală a prejudiciului se impune actualizarea acesteia la data plății efective, astfel cum este menționat și în raportul de expertiză. … 11.Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 sunt în concordanță cu prevederile constituționale invocate, în condițiile în care prin acesta rămâne recunoscut dreptul la despăgubiri cuvenit beneficiarilor Legii nr. 9/1998, plata în rate și actualizată a acestor despăgubiri fiind circumscrisă principiului acoperirii integrale a prejudiciului recunoscut de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În plus, plata eșalonată este o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptățite la despăgubire și interesul general al colectivității. … 12.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul conformității textelor de lege criticate cu dispozițiile constituționale invocate, pentru argumentele reținute în jurisprudența Curții Constituționale. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Guvernul apreciază, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.132D/2016, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, în opinia sa, prevederile de lege ce formează obiectul acesteia nu contravin dispozițiilor din Legea fundamentală invocate, precizând, totodată, că revine Curții Constituționale sarcina de a evalua afectarea dreptului de proprietate, în măsura în care prelungirea succesivă a eșalonării plății sumelor depășește termenele rezonabile avute în vedere de jurisprudența sa și a Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv de a reitera jurisprudența avută în vedere, atunci când perioada de plată prea mare a acestor sume aduce atingere art. 21 și art. 44 din Constituție. … 15.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege supuse controlului nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, precizând că își menține punctul de vedere reținut în deciziile nr. 133 din 10 martie 2016 și nr. 247 din 5 mai 2016. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 10 alin. (4) și (6) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, care au următoarea redactare:– Art. 10 alin. (4) și (6): (4)Sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătorești prevăzute la alin. (3) și actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. a) și b), se actualizează cu indicele de creștere a prețurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv al emiterii acestora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, și constituie obligații de plată, în tranșe, în condițiile prezentei legi. Actualizarea sumei se face prin decizie a președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. (…)(6)Pentru fiecare tranșă anuală, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emite un titlu de plată. Titlul de plată, în original, se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finanțelor Publice și persoanelor îndreptățite. …  … 19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 44 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 52 alin. (1) care consacră dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori întrun interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei și art. 53 care stabilește condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor libertăți. De asemenea se invocă și dispozițiile art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cuprinse în art. 20 – Egalitatea în fața legii, art. 21 – Nediscriminarea și art. 41 alin. (1) privind dreptul oricărei persoane de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textele de lege ce formează obiectul acesteia au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare, Curtea constatând conformitatea lor cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate și în cauzele de față. Astfel, prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 300 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 17 august 2016, Decizia nr. 343 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 19 august 2016, sau Decizia nr. 143 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 29 iunie 2017, paragrafele 29-32, Curtea a statuat, în esență, că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile art. 10 alin. (4) și (6) din Legea nr. 164/2014, care instituie reguli privind plata despăgubirilor – atât sub aspectul plății eșalonate, cât și al actualizării sumelor cu indicele prețurilor de consum – nu încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivității legii civile. Ipoteza avută în vedere de dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014. … 21.De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu considerentele consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 602 din 1 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 18 noiembrie 2015). Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiții, stabilind un termen de 5 ani pentru eșalonarea plății, precum și obligația de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creștere a prețurilor de consum. Măsura instituită, de reeșalonare a unor debite ale statului pe o durată de 5 ani, poate fi considerată, așadar, de natură a menține un just echilibru între interesele debitorului – stat și cele ale creditorului – persoană îndreptățită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptățită nu suportă o sarcină disproporționată și excesivă în privința dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. De asemenea, eșalonarea pe o perioadă de 5 ani a plății sumelor reprezentând despăgubiri fiind o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptățite la despăgubire și interesul general al colectivității urmărește principiile stabilite în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că, prin această măsură, statul afectează esența dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998 și al Legii nr. 290/2003. Aceasta cu atât mai mult cu cât statul, prin caracterul său social – valoare constituțională instituită de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală – are obligația de a imprima acțiunilor sale cu caracter economic un conținut just proporționat, astfel încât să asigure tuturor cetățenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor și libertăților lor fundamentale. Ca urmare, referitor la dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 44 din Constituție, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate. … 22.Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (6) din Legea nr. 164/2014, prin Decizia nr. 426 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 31 octombrie 2016, paragraful 37, Curtea a reținut că normele de lege criticate instituie reguli procedurale privind efectuarea plății despăgubirilor deja stabilite, în sensul că pentru fiecare tranșă anuală Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emite un titlu de plată, care se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finanțelor Publice și persoanelor îndreptățite. … 23.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Inegalitatea de tratament juridic, prin comparație cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum. … 24.Raportat la situația de față, Curtea observă că, în Dosarul nr. 1.132D/2016, autorii excepției au solicitat instanței anularea deciziei de actualizare a despăgubirilor pe considerentul că acestea au fost calculate de la data emiterii de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a deciziei de validare a unei hotărâri prin care Comisia Județeană Constanța pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, și anume de la data de 2 octombrie 2015, iar nu chiar de la data emiterii hotărârii înseși, respectiv 29 octombrie 2009, reclamanții solicitând, așadar, actualizarea și pentru perioada cuprinsă între data emiterii hotărârii Comisiei județene și data validării acesteia. În mod similar, în Dosarul nr. 1.412D/2016, autoarea excepției a solicitat actualizarea despăgubirii începând cu data de 27 iulie 2006, data emiterii hotărârii Comisiei municipiului București pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 9/1998 și ale Legii nr. 290/2003. Au fost invocate, în motivarea neconstituționalității textelor de lege criticate, cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. XXI din 19 martie 2007 pronunțată într-un recurs în interesul legii, în sensul că data stabilirii compensațiilor este aceea a emiterii hotărârii comisiei județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/1998, iar validarea de către Cancelaria Primului-Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a prețurilor. … 25.Față de această critică, Curtea reține că opțiunea legiuitorului referitoare la actualizarea sumelor cuvenite cu titlu de despăgubire beneficiarilor Legii nr. 9/1998 și ai Legii nr. 290/2003 este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, pronunțându-se asupra conformității cu prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale a reglementării reparatorii naționale referitoare la finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cuprinsă în Legea nr. 165/2013, a statuat, cu privire la modul de configurare și executare a creanțelor statului în materia restituirii imobilelor, prin Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, că statului „trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din țară și pentru punerea lor în aplicare“ (paragraful 233), iar „autoritățile naționale rămân suverane pentru a alege […] măsurile generale ce trebuie integrate în ordinea juridică internă pentru a pune capăt încălcărilor constatate de Curte“ (paragraful 236). În lumina acestor considerente, Curtea Constituțională a considerat, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, paragraful 32, că, „având în vedere, pe de o parte, obligațiile de natură patrimonială deosebit de complexe și împovărătoare asupra statului, cu efect grevant chiar asupra bugetului de stat pe o lungă perioadă de timp, corelate cu contextul economic existent, și, pe de altă parte, faptul că obligațiile menționate, raportate la momentul de față, au un caracter reparatoriu cu o componentă istorică pronunțată, […] prin măsura criticată, legiuitorul român s-a plasat, în mod evident, în interiorul acestei marje, îndeplinindu-se, astfel, exigențele stabilite prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24)“. … 26.Pentru identitate de rațiune, considerentele de principiu exprimate de Curtea Constituțională cu privire la situația despăgubirilor acordate prin Legea nr. 165/2013 sunt aplicabile și în ceea ce privește criticile formulate de autorii prezentei excepții de neconstituționalitate referitor la modalitatea de actualizare, prin Legea nr. 164/2014, a sumelor cuvenite ca despăgubiri potrivit Legilor nr. 9/1998 și nr. 290/2003. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Boboc, Oprea Porumbel, Veta Humă, Ioana Firică, Veronica Bădescu, Alexandru Porumbeu și Maria Neagu în Dosarul nr. 7.373/118/2015 al Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Victoria Mitu în Dosarul nr. 7.051/3/2013 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 10 alin. (4) și (6) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 octombrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește