DECIZIA nr. 626 din 7 octombrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1162 din 7 decembrie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 55
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 55
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 55
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 547 18/09/2018
ART. 4REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 55
ART. 5REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 53
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 6REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018
ART. 6REFERIRE LALEGE 155 15/07/2016
ART. 6REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 62
ART. 6REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 65
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 55
ART. 12REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 12REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 547 18/09/2018
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 395 14/06/2016
ART. 13REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 55
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 1359 13/10/2011
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 736 24/10/2006
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 17REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 803 06/12/2018
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 810 05/12/2019
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 19REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 21REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 55
ART. 21REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 21REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „care au realizat stagiul complet de cotizare“ din cuprinsul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Virgil Mocanu în Dosarul nr. 1.407/118/2019 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.232D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 5 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.407/118/2019, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „care au realizat stagiul complet de cotizare“ din cuprinsul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Virgil Mocanu cu prilejul soluționării apelului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect contestația unei decizii de pensionare.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece determină neacordarea beneficiului de reducere a vârstei de pensionare pentru munca desfășurată în grupa superioară de muncă pentru persoanele care nu au realizat stagiul complet de cotizare de 35 de ani, în cazul pensionării pentru limită de vârstă. În mod discriminatoriu, beneficiul reducerii vârstei de pensionare recunoscut persoanelor care au lucrat în grupa superioară de muncă este acordat doar celor care au împlinit stagiul complet de cotizare (de 35 de ani), astfel încât statul nu mai asigură un echilibru just între interesele creditorilor și cele ale debitorilor. Se creează astfel o discriminare între persoane care au muncit în condiții identice, deoarece pot beneficia de reducerea vârstei standard, doar acelea care au realizat stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Prin acest mod de reglementare, legiuitorul înlătură de la aplicare art. 53 alin. (2) din Legea 263/2010, care prevede stagiul minim de cotizare pentru care statul garantează dreptul la pensie. Se încalcă și dreptul de proprietate, având în vedere că pensia este un „bun“, protejat de dispozițiile constituționale și convenționale privind proprietatea, și are loc o restrângere a exercițiului dreptului, care nu respectă exigențele art. 53 din Constituție. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului.6.Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă apreciază că dispozițiile criticate sub aspectul concordanței lor cu Legea fundamentală, inclusiv prin raportare la blocul de convenționalitate, nu contravin normelor și principiilor constituționale ale egalității în drepturi a cetățenilor și ale nediscriminării, deoarece prin acestea, contrar celor afirmate de autorul excepției, nu se instituie în mod nejustificat un tratament juridic diferențiat între categorii de persoane aflate în situații comparabile din punct de vedere obiectiv, pentru că asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare și cei care nu l-au realizat nu se află, din perspectiva supusă analizei în prezenta cauză, într-o situație similară. Instanța judecătorească reține că legiuitorul, care dispune de o amplă marjă de apreciere în configurarea conținutului și a condițiilor de acordare a dreptului la pensie, astfel cum rezultă din jurisprudența constantă a instanței de contencios constituțional pronunțată în interpretarea art. 47 alin. (2) din Constituție, a stabilit, în mod unitar, prin art. 3 alin. (1) lit. r),art. 55 alin. (1),art. 62 alin. (1) și art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, că reducerea vârstei standard de pensionare, indiferent de categoria de pensie solicitată de asigurat – pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială -, este condiționată întotdeauna de realizarea stagiului complet de cotizare stabilit de lege, fie a celui general, reglementat de art. 53 alin. (3) din lege, fie a celor speciale, prevăzute, exempli gratia, în art. 56 alin. (3) și art. 57 alin. (3), în forma modificată prin Legea nr. 155/2016 și Legea nr. 221/2018. Nerealizarea stagiului complet de cotizare de către asiguratul care a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă nu îl privează pe acesta de acordarea stagiului de cotizare suplimentar aferent vechimii în grupa a II-a de muncă și, consecutiv, a punctajului suplimentar de 25%, aferent acestui stagiu de cotizare suplimentar, ci numai îi restricționează beneficiul la acordarea reducerii vârstei standard de pensionare pe temeiul stagiului de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă. În aceste condiții, instanța apreciază că criteriul de diferențiere utilizat de legiuitor nu este unul nejustificat în mod obiectiv, astfel că tratamentul juridic diferit nu este discriminator, această situație nefiind nici de natură a constitui o ingerință în dreptul de proprietate al reclamantului având ca obiect obținerea de către acesta a pensiei la un anumit moment, aceasta deoarece intră în noțiunea de „bun“ numai bunurile actuale, adică pensia aflată în plată, nu și cea eventuală, ori speranța legitimă de a obține un bun, care, în speță, nu există, legea fiind clară în sensul că beneficiul se acordă numai asiguraților care au realizat stagiul complet de cotizare.7.Totodată, instanța apreciază că nu poate fi reținută nici critica privitoare la încălcarea art. 53 din Constituție, cu motivarea că sintagma din dispoziția legală criticată nu constituie o restrângere a dreptului la pensie, adică o modificare temporară a limitelor exercițiului acestuia, care să intre în domeniul de aplicare a art. 53 din Legea fundamentală, ci, dimpotrivă, aceasta este o dispoziție legală prin care este configurat chiar regimul juridic al dreptului fundamental la pensie și care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, în stabilirea limitelor exercițiului dreptului la pensie, în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „care au realizat stagiul complet de cotizare“ din cuprinsul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conținut: „Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează: […]“.12.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la prioritatea reglementărilor internaționale privitoare la drepturile omului, art. 47 privind nivelul de trai și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la aceeași Convenție privind interzicerea discriminării.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma pretinsei încălcări a principiului egalității în drepturi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, sau Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016).14.Cu acel prilej, Curtea a reținut că dreptul la pensie, ca și dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecție socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor. În acest sens este și Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007. Prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Curtea a stabilit că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce privește calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificația unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfășurat activitatea în condiții deosebite ori speciale de muncă și care beneficiază de vârste de pensionare și stagii de cotizare reduse.15.Distinct de aceste considerente, în acord cu jurisprudența sa, Curtea reiterează că principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).16.În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor dispoziții orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, și prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit). Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite.17.Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că stabilirea condiției realizării stagiului complet de cotizare pentru a avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, reprezintă un criteriu obiectiv, iar în raport cu acest criteriu, beneficiarii legii se plasează în situații juridice diferite. În consecință, instituirea unui tratament juridic diferit pentru categorii distincte de destinatari ai Legii nr. 263/2010 respectă principiul egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituție, care nu interzice reguli specifice în cazul unei diferențe de situații.18.De asemenea, această concepție legislativă referitoare la realizarea stagiului complet de cotizare în vederea acordării dreptului la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, este în concordanță cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, care permit legiuitorului să stabilească, potrivit opțiunii sale, condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 18 martie 2019, paragraful 19).19.În ceea ce privește critica raportată la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocat prin prisma art. 20 alin. (2) din Constituție, Curtea precizează că nu se încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate, de vreme ce „cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020).20.Întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, dispozițiile art. 53 din Constituție, invocate ca fiind încălcate, nu au incidență în cauză.21.Prin urmare, Curtea constată că susținerile autorului excepției referitoare la pretinsa contrarietate a sintagmei „care au realizat stagiul complet de cotizare“ din cuprinsul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 cu prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 47 alin. (2) și ale art. 53 din Constituție, precum și cu cele ale art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la aceeași Convenție, invocate prin prisma art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală, sunt neîntemeiate.22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Virgil Mocanu în Dosarul nr. 1.407/118/2019 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și constată că sintagma „care au realizat stagiul complet de cotizare“ din cuprinsul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x