DECIZIA nr. 625 din 7 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Petrișor Vasile Andreica, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 469/3/2019* al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.003D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul Petre Ovidiu Preoteșescu, avocat în cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Inspectoratul de Poliție al Județului Timiș. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 253D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Silviu Valentin Bradu și alții, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 32.309/3/2018* al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul autorului excepției în Dosarul nr. 3.003D/2019 este de acord cu conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 253D/2020 la Dosarul nr. 3.003D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției în Dosarul nr. 3.003D/2019, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate formulate în privința normelor referitoare la salarizarea polițiștilor. În esență, susține că Guvernul a adoptat în această materie ordonanțe de urgență prin care a blocat aplicarea valorilor de referință și a coeficienților de ierarhizare stabiliți de Parlament prin Legea-cadru nr. 330/2009 și Legea-cadru nr. 284/2010. Arată că, drept urmare a aplicării prevederilor de lege criticate, polițiștii nu se pot bucura de majorările salariale acordate altor categorii de personal plătit din fonduri publice și că se încalcă principiul securității juridice, deoarece prevederile legale criticate trimit la norme abrogate și astfel le ultraactivează.  … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 și Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Sentința civilă nr. 7256 din 29 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 469/3/2019*, Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătiți din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Petrișor Vasile Andreica, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici. … 9.Prin Încheierea din 20 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 32.309/3/2018*, Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, precum și ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Silviu Valentin Bradu și alții, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ într-o cauză având ca obiect drepturi salariale. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 încalcă art. 73 alin (3) lit. j) din Constituție și principiul separației puterilor în stat, întrucât salarizarea polițiștilor ține de regimul juridic al acestora și trebuie stabilită, din perspectiva constituțională, prin lege organică, de către Parlament, nu printr-o ordonanță simplă a Guvernului. Se susține și încălcarea art. 115 alin. (1) și (6) din Constituție din care rezultă interdicția de a se reglementa prin ordonanțe simple în domeniul rezervat legii organice, cu observația că salarizarea polițiștilor este un domeniu rezervat legii organice prin dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. În opinia autorilor, excepția are legătură cu cauza întrucât salariile acestora au fost calculate și plătite prin luarea în considerare a valorii de referință de 197,33 lei, introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, fiind evident că această normă a fost ultraactivată, după abrogarea prin art. 48 din Legea-cadru nr. 330/2009 și respingerea de către Parlament, prin Legea nr. 49/2012. În susținerea admisibilității excepției sunt invocate Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 și Decizia nr. 201 din 7 aprilie 2016. Se mai susține că prevederile art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 încalcă principiul securității raporturilor juridice prevăzut în art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece au ultraactivat coeficienții de ierarhizare și valoarea de referință de „197,33 lei“ din anexa nr. 1, abrogată, la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, și art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate prevederile art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora abrogarea unei norme are caracter definitiv, și jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia încălcarea regulilor din Legea nr. 24/2000 atrage încălcarea principiului securității raporturilor juridice. Se arată că sunt incidente, mutatis mutandis, considerentele obligatorii din Decizia Curții Constituționale nr. 654 din 17 octombrie 2017, potrivit cărora, „deși trimiterea la alte acte normative este un procedeu legislativ permis, aceasta nu poate viza o normă abrogată“. În opinia autorilor excepției, art. 12 alin. (5) și art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 produc efecte și după ieșirea lor din vigoare, în litigiul dedus judecății, întrucât, în baza acestor texte, coeficienții de ierarhizare și valoarea de referință din anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 au fost ultraactivați. Trebuie observat și că eventuala declarare a neconstituționalității art. 12 alin. (5) și a art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 are ca efect activarea coeficienților de ierarhizare din Legea-cadru nr. 330/2009, în beneficiul autorilor excepției, ținând cont și de împrejurarea că normele succesive ulterioare au amânat aplicarea coeficienților și valorii de referință din Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv din Legea-cadru nr. 153/2017, ultraactivând coeficienții și valoarea de referință din legislația anterioară Legii-cadru nr. 284/2010. … 11.De asemenea, autorii susțin că prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă principiul securității raporturilor juridice, deoarece ultraactivează prevederile abrogate din anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și pe cele ale art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 privind valoarea de referință de „197,33 lei“.  … 12.Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal constată îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, fără a-și exprima opinia asupra acesteia.  … 13.Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul conformității textelor legale criticate cu prevederile constituționale, deoarece, pe cale de interpretare, pot fi stabilite subiectele principale ale raportului de serviciu al funcționarului public polițist. De asemenea, principiul separației puterilor în stat a ajuns să fie interpretat în sensul de principiu al colaborării puterilor în stat, nefiind exclusă de Constituție delegarea de atribuții între autoritățile publice – a se vedea abilitarea Guvernului de Parlament să emită ordonanțe. Salariile tuturor polițiștilor au alt algoritm de calcul (solde), iar cuantumul final al unui salariu nu se situează sub nivelul salariului minim stabilit de legislația in vigoare. Accesul reclamanților la justiție nu este îngrădit, dovadă fiind și prezenta acțiune. Nu este încălcat nici principiul securității raporturilor juridice sau principiul separației puterilor în stat. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.  … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției în Dosarul nr. 3.003D/2019, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie dispozițiile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, și ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. … 18.Curtea observă că prevederile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 au fost abrogate prin art. 48 alin. (1) pct. 26 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. De asemenea, Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 a fost respinsă prin Legea nr. 49/2012 privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 8/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 22 martie 2012. Curtea mai observă că Legea-cadru nr. 330/2009 a fost abrogată prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010. Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt incidente în cauzele în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, urmează a se exercita controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor legale cu privire la care Curtea Constituțională a fost sesizată. Totodată, observând că în prezenta cauză sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinsecă asupra Ordonanței Guvernului nr. 8/2008, Curtea urmează a reține ca obiect al excepției și acest act normativ, în ansamblul său. … 19.Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:– Art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008:(1)Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și grad ale personalului militar, potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999, cu modificările și completările ulterioare, valoarea de referință sectorială în raport cu care se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, și valoarea de referință sectorială în baza căreia se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei.(2)Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referință sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei.(3)Soldele de funcție și de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcția îndeplinită și pentru gradul profesional deținut de funcționarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) și (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului.“; … – Art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009: „În anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege.“; … – Art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009:În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:a)noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; … b)sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009“.; …  … – Art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017:Începând cu data de 1 iulie 2017:a)se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;“. …  …  … 20.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în: art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor și principiul legalității și al supremației Constituției, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și art. 115 alin. (1) și (6) privind ordonanțele adoptate de Guvern în temeiul unei legi speciale de abilitare și limitele ordonanțelor de urgență ale Guvernului. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 și ordonanța menționată, în ansamblul său, au mai fost supuse controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 19 iulie 2021, și Decizia nr. 285 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021).  … 22.Astfel, Curtea a reținut, în esență, că, în ceea ce privește reglementarea tuturor aspectelor esențiale privind nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului, acestea constituie obiectul de reglementare al Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Or, Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 a avut ca obiect de reglementare, așa cum reiese din însuși titlul său, modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, stabilind reguli privind valoarea de referință sectorială în raport cu care se calculează salariile acestor funcționari publici cu statut special.  … 23.De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că „sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, fac obiectul de reglementare al legii organice“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, și Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021). În consecință, dispozițiile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 și actul normativ în ansamblul său nu încalcă prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) și nici pe cele ale art. 115 alin. (1) din Constituție, impunându-se respingerea criticilor de neconstituționalitate ca neîntemeiate, inclusiv a celor formulate prin raportare la art. 1 alin. (4) din Constituție. … 24.Referitor la susținerile privind încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție referitoare la limitele ordonanțelor de urgență ale Guvernului, Curtea a constatat că invocarea acestor norme din Legea fundamentală nu are relevanță în cauză, deoarece obiectul excepției de neconstituționalitate nu îl constituie o ordonanță de urgență a Guvernului, ci o ordonanță simplă. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. … 26.În ceea ce privește critica adusă dispozițiilor art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, precum și ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reține că aceste prevederi de lege clarifică, pentru perioade determinate, situația drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice. Astfel, dispozițiile art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 prevăd cu claritate că, în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, iar dispozițiile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc, pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, obligația menținerii în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Reținând că, raportat la rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, legiuitorul are libertatea de a reglementa salarizarea în sistemul public, evident cu respectarea prevederilor Constituției, Curtea observă că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a urmărit garantarea cuantumului drepturilor salariale și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar.  … 27.Ca tehnică de reglementare, textele de lege criticate nu fac trimitere la acte normative abrogate și nu au semnificația repunerii în vigoare a acestor acte. Modalitatea de reglementare prevăzută de textele de lege criticate este diferită de cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, prin care s-au analizat dispoziții de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate, și, prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză.  … 28.În consecință, Curtea constată că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petrișor Vasile Andreica, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 469/3/2019* al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și de Silviu Valentin Bradu și alții, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 32.309/3/2018* al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în ansamblul său, și ale art. II din aceasta, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește