DECIZIA nr. 624 din 24 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.391 alin. (4) din Codul civil, excepție ridicată de Anica Hahui, Cornel Ciprian Pînzaru, Vasilica Hahui și Mihaela Hahui, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorilor E.-A. H. și A. I. H, în Dosarul nr. 1.065/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.203D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat exprimă opțiunea de reglementare a legiuitorului ce derivă din caracterul personal nepatrimonial al acestui drept, care nu se transmite pe cale succesorală. Totodată, mai arată că stabilirea unei proceduri judiciare prealabile administrative intră în competența de reglementare a legiuitorului și nu are accepțiunea restrângerii dreptului de acces la justiție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 25 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.065/2/2019, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1.391 alin. (4) din Codul civil. Excepția a fost ridicată de Anica Hahui, Cornel Ciprian Pînzaru, Vasilica Hahui și Mihaela Hahui, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorilor E.-A. H. și A. I. H., într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei decizii emise de Fondul de garantare a asiguraților din București, prin care s-a respins cererea de acordare a dreptului la despăgubire formulată de unul dintre moștenitorii victimei decedate, cu motivarea că acesta a decedat în cursul procedurii administrative, iar moștenitorii acestuia nu pot exercita acțiunea pornită de defunct. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, în cazul în care dreptul de a formula acțiune în pretenții pentru obținerea de daune morale este condiționat de parcurgerea și finalizarea unei proceduri prealabile administrative, procedură pentru care legea nu prevede expres un termen de finalizare, dispozițiile art. 1.391 alin. (4) din Codul civil încalcă principiile constituționale ale egalității cetățenilor în fața legii și liberului acces la justiție, întrucât persoane aflate în situații similare primesc un tratament diferit, în funcție de momentul la care este finalizată procedura administrativă, prin emiterea deciziei de către asigurator. … 6.În acest sens, se arată că, în situația decesului uneia dintre persoanele îndreptățite să primească despăgubiri, pe durata soluționării mai rapide sau mai lente a procedurii administrative prealabile, succesorii acesteia pot să solicite instanței să primească despăgubirile cuvenite autorului lor, doar dacă aceasta a trăit suficient de mult încât să fie finalizată procedura prealabilă și să introducă acțiunea civilă personal. Or, celeritatea soluționării unei cereri de despăgubire adresate Fondului de garantare a asiguraților se raportează strict la situații care țin de această entitate și nu poate fi influențată de acțiunile celor care au adresat cereri de despăgubire. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1.391 alin. (4) din Codul civil potrivit cărora: „(4) Dreptul la despăgubire, recunoscut potrivit dispozițiilor prezentului articol, nu trece la moștenitori. Aceștia îl pot însă exercita, dacă acțiunea a fost pornită de defunct.“ … 11.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit textului de lege criticat, moștenitorii titularului dreptului la repararea prejudiciului nepatrimonial produs prin fapta ilicită constând în vătămarea integrității corporale sau a sănătății nu pot să se subroge în dreptul de a cere despăgubirile ce li se cuvin autorilor lor, însă, în cazul decesului victimei faptei ilicite, aceștia pot continua acțiunea, dacă a fost pornită de defunct. … 13.Așadar, Curtea reține că dreptul la solicitarea despăgubirilor morale este un drept personal, dat fiind faptul că victima faptei ilicite este singura în măsură să exprime suferința psihică suferită și să indice suma pretinsă cu titlu de despăgubire. Prin urmare, este justificată soluția legislativă potrivit căreia dreptul personal la despăgubire nu trece în patrimoniul moștenitorilor, iar aceștia nu îl pot exercita în nume propriu, ci pot doar continua acțiunea exercitată personal de titularul acestui drept. … 14.Curtea reține că, în esență, autorii excepției sunt nemulțumiți de soluția legislativă criticată ce nu permite moștenitorilor să exercite în mod direct acțiunea civilă pentru plata unor sume de bani în vederea compensării durerii încercate prin moartea victimei, dat fiind faptul că, în speță, Fondul de garantare a asiguraților a respins cererea de plată formulată de moștenitori, în temeiul dispozițiilor art. 1.391 alin. (4) din Codul civil, cu motivarea că cererea de plată adresată nu poate fi asimilată unei acțiuni, în accepțiunea Codului civil. Or, în speță se pune problema delimitării sferei „dreptului la acțiune“ la care se referă textul de lege criticat, respectiv dacă acesta include și procedura inițiată prin formularea unei cereri de plată a despăgubirilor, adresată Fondului de garantare a asiguraților. Prin urmare, susținerile formulate de autorii prezentei excepții de neconstituționalitate nu vizează o veritabilă problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii, ce intră în competența de soluționare a instanței investite cu soluționarea cauzei. … 15.În aceste condiții, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității prevederii de lege cu care a fost sesizată, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.391 alin. (4) din Codul civil, excepție ridicată de Anica Hahui, Cornel Ciprian Pînzaru, Vasilica Hahui și Mihaela Hahui, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorilor E.-A. H. și A. I. H., în Dosarul nr. 1.065/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește