DECIZIA nr. 624 din 22 septembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 228 alin. (1) din Codul penal cu referire la dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. e) din același act normativ, excepție ridicată de Octavian Cazaciuc și Nicolae-Cristian Iordache în Dosarul nr. 39.662/3/2016 (3.426/2017) al Curții de Apel București – Secția I penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.828D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției Octavian Cazaciuc, doamna avocat Mateș Ioana Viorica, având delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererilor depuse la dosar de către părțile Mihăilă Sorin, Tulli Renato Marius și Raportoru George Ovidiu, prin care aceștia solicită judecarea în lipsă. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei avocat, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care nu conțin lămuriri referitoare la „posesia legitimă“. Apreciază că legiuitorul sancționează fapta săvârșită „în defavoarea unei persoane care nu deține cu titlu legitim un bun“. Norma nu e clară și previzibilă, în condițiile în care posesia bunului mobil poate fi una ilegitimă, bunul fiind rezultatul unei alte infracțiuni. Susține că norma criticată trebuia să conțină referiri exprese la caracterul legitim al posesiei. Referitor la art. 229 din Codul penal, arată că practica judiciară nu a lămurit înțelesul noțiunii „sisteme de supraveghere“. De asemenea, nu a fost lămurit aspectul referitor la faptul dacă scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere poate fi ulterioară săvârșirii faptei. Face referire la situația de fapt din dosarul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Apreciază că scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere nu poate fi decât concomitentă sau anterioară săvârșirii faptei, iar aceasta presupune o specializare a făptuitorului, de exemplu, din punct de vedere informatic. Apreciază că dispozițiile criticate nu îndeplinesc criteriile de claritate și previzibilitate. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Precizează că sunt criticate aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Arată că incriminarea din art. 228 din Codul penal se regăsea și în vechea legislație, astfel încât există o bogată jurisprudență și doctrină referitoare la chestiunile ridicate de autorii excepției. Aplicarea acestora la o cauză anume aparține exclusiv judecătorului de caz. În continuare, apreciază că sintagma conținută de dispozițiile art. 229 din Codul penal este clară și explicită, destinatarii normei având reperele cu privire la incidența acesteia. Face referire la Decizia nr. 6 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 3 august 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, și la art. 27 alin. (5) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. Stabilirea incidenței dispozițiilor criticate într-un caz anume aparține organului judiciar.  … 5.Având cuvântul în replică, avocatul prezent susține că forma calificată a infracțiunii de furt nu poate fi reținută în măsura în care scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere este ulterioară săvârșirii faptei. Apreciază că asistăm la o suprapunere a dispozițiilor art. 229 din Codul penal cu cele din același act normativ referitoare la tăinuire, distrugere de probe. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 39.662/3/2016 (3.426/2017), Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 228 alin. (1) din Codul penal cu referire la dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. e) din același act normativ, excepție ridicată de Octavian Cazaciuc și Nicolae-Cristian Iordache cu ocazia soluționării unui apel într-o cauză penală. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că legiuitorul trebuia să clarifice în cuprinsul dispozițiilor art. 228 alin. (1) din Codul penal aspectul legat de „posesia legitimă“. Apreciază că nu poate fi reținută săvârșirea infracțiunii de furt în condițiile în care posesorul/deținătorul nu poate dovedi titlul legitim. În ceea ce privește dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, se arată că termenul „sistem de supraveghere“ cuprins de acestea este neclar. Totodată, autorii susțin că nu poate fi reținută „agravanta în situația în care sistemul aparține făptuitorului sau complicilor“. … 8.Curtea de Apel București – Secția I penală apreciază că autorii excepției nu indică ce articol din Constituție este încălcat de dispozițiile criticate. Susține că autorii excepției, prin invocarea neclarității normelor de incriminare, tind la modificarea acestora, ceea ce excedează controlului de constituționalitate. Instanța judecătorească apreciază că normele contestate exclud orice echivoc, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, acestea având claritatea, precizia și previzibilitatea impuse prin dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Susține, de asemenea, că instanța de contencios constituțional nu se poate subroga competențelor instanțelor judecătorești de a interpreta textele de lege prin prisma circumstanțelor concrete ale unei cauze deduse judecății, aspect ce depășește limitele controlului de constituționalitate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 228 alin. (1) din Codul penal cu referire la dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. e) din același act normativ, cu următorul conținut:– Art. 228 alin. (1): „Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.;  … – Art. 229 alin. (1) lit. e): „Furtul săvârșit în următoarele împrejurări: […] e) prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.“ …  … 13.Autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea legii. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci se limitează la a face aprecieri referitoare la faptul că legiuitorul trebuia să clarifice anumite aspecte sau la faptul că anumite situații nu pot intra sub incidența dispozițiilor criticate. Astfel, Curtea observă că susținerea potrivit căreia termenul „sistem de supraveghere“ este neclar, fără a arăta aspectele ce determină lipsa de claritate a acestuia, nu este suficientă pentru a declanșa un control de constituționalitate. … 15.Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, instanța de control constituțional a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, „dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, soluția pronunțată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiției cuprinse în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992“. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 228 alin. (1) din Codul penal cu referire la dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. e) din același act normativ, excepție ridicată de Octavian Cazaciuc și Nicolae-Cristian Iordache în Dosarul nr. 39.662/3/2016 (3.426/2017) al Curții de Apel București – Secția I penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește