DECIZIA nr. 624 din 21 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 4 București – Secția penală în Dosarul nr. 3.837/4/2020 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.470D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, reținând că modalitatea de înfăptuire a justiției este supusă cenzurii judecătorului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 17 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.837/4/2020, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța de judecată într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că norma procesual penală criticată nu respectă condițiile de claritate și previzibilitate stabilite în art. 1 alin. (5) din Constituție, determinând o limitare nejustificată a dreptului la petiționare. Astfel, apreciază că norma nu este clară sub aspectul dreptului persoanei a cărei plângere împotriva soluțiilor de clasare a fost admisă, s-a infirmat ordonanța procurorului de netrimitere în judecată și s-a dat aceeași ori altă soluție de netrimitere în judecată, pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de petent, de a formula plângere la judecătorul de cameră preliminară. Reține că, anterior noului Cod de procedură penală, această problemă de drept a fost tranșată de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, prin Decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2009. Observă că în actuala reglementare exisă un dubiu asupra aplicării în continuare a deciziei instanței supreme, precitată, având în vedere că, potrivit art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior. Susține că excepția de neconstituționalitate ar trebui admisă, având în vedere că aplicarea corelativă a dispozițiilor art. 340 alin. (1) și ale art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală pare să restrângă dreptul persoanei a cărei plângere împotriva soluțiilor de clasare a fost admisă, s-a infirmat ordonanța procurorului de netrimitere în judecată și s-a dat aceeași ori altă soluție de netrimitere în judecată, pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de petent, de a formula plângere la judecătorul de cameră preliminară. Mai mult, susține că, în această situație, este neclar dacă judecătorul de cameră preliminară va aplica dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 21 din Constituție, permițând accesul la justiție al petentului a cărui plângere a fost admisă de către procurorul ierarhic superior, sau va aplica în continuare Decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, cu toate că dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală interzic expres atacarea cu plângere la procurorul ierarhic superior a ordonanțelor prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor de urmărire penală. … 6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.“ … 10.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. … 11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că argumentele invocate de autoare în susținerea acesteia nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci constituie ipoteze juridice construite de către aceasta, care vizează interpretarea și aplicarea normelor procesual penale criticate. Totodată, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea sesizează existența unor ipoteze juridice care aduc în discuție un vid legislativ, de natură să încalce dispozițiile constituționale invocate. Or, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. … 12.Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de interpretarea și aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), aceste aspecte urmând să fie soluționate de către instanța de judecată. Interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, este de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 421 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 735 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 16, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, și Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020). … 13.Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 14.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 4 București – Secția penală în Dosarul nr. 3.837/4/2020.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește