DECIZIA nr. 624 din 17 octombrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. f) și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cristian Sbîngu și Daniela Sbîngu în Dosarul nr. 3.716/99/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 555D/2016 al Curții Constituționale. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent învederează Curții că autorul excepției Cristian Sbîngu a transmis note scrise prin care arată, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale. … 4.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 317D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Popovici în Dosarul nr. 40.583/245/2014 al Tribunalului Iași – Secția I civilă. … 5.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării celor două dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 317D/2017 la Dosarul nr. 555D/2016, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în acest sens, că nu se impune reconsiderarea jurisprudenței deja existente a Curții Constituționale în materiile reglementate de textele de lege ce formează obiect al excepției. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 5 aprilie 2016 și prin Decizia civilă nr. 1.789 din 5 decembrie 2016, pronunțate în Dosarul nr. 3.716/99/2013 și, respectiv, în Dosarul nr. 40.583/245/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și Tribunalul Iași – Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. f) și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, respectiv ale art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cristian Sbîngu, Daniela Sbîngu și Maria Popovici în cauze având ca obiect soluționarea unui recurs introdus împotriva deciziei prin care Curtea de Apel București a respins ca netimbrate cererile de daune morale formulate de reclamanți, respectiv soluționarea unui apel declarat împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Iași cu privire la cererea de anulare a unui contract de vânzare-cumpărare. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate formulate în Dosarul nr. 555D/2016, autorii acesteia arată că cererea lor de daune morale a fost încadrată la cerere evaluabilă în bani și taxată ca atare, conform art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, din cauza neclarității prevederilor art. 7 din același act normativ, text care asigură accesul la justiție pentru o sumă modică doar persoanelor vătămate în demnitatea omului, nu și pentru faptele ilicite și alte prejudicii cauzate de executări silite frauduloase asupra domiciliului conjugal. Se susține, în esență, că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 instituie o taxă judiciară de timbru disproporționată pentru acțiunile având ca obiect daune morale aduse drepturilor și libertăților cetățenilor, încalcă normele de tehnică legislativă prin crearea de situații de incoerență și instabilitate și sunt lipsite de precizie și claritate, creând o șansă de câștig pentru stat și o obstrucționare a accesului la justiție pentru cetățean. În ce privește prevederile art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, autorii excepției susțin că încalcă dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare, întrucât lipsa posibilităților financiare, care împiedică apelarea la serviciile unui avocat și determină partea să opteze pentru acordarea unui mandat de reprezentare cu titlu gratuit, nu ar trebui să ducă la restricționarea posibilităților de exprimare a mandatarului.  … 10.Autoarea excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 317D/2017 al Curții Constituționale arată, în esență, că prevederile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă încalcă dreptul de acces liber la justiție, întrucât impun apărarea numai prin avocat, știut fiind că persoanele care apelează la apărarea prin mandatari neavocați au un venit sub venitul minim garantat pe economie, iar ajutorul public judiciar acordat este o iluzie. Menționează Hotărârea din 9 octombrie 1979, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Airey împotriva Irlandei, paragraful 25. … 11.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nu instituie discriminări și nu contravin principiului egalității de tratament între subiectele de drept. În susținerea acestei opinii, invocă cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie. … 12.Tribunalul Iași – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă constituie o afirmare a dreptului la apărare, atribuind posibilitatea de a pune concluzii doar avocatului, adică unei persoane care a dobândit această calitate cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și care întrunește înalte standarde de competență juridică. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, evocând jurisprudența instanței de contencios constituțional cu privire la aceeași problematică. Precizează că normele privind reprezentarea părților prin mandatar și condițiile de exercitare a acestui mandat vizează un scop legitim și nu afectează în chiar substanța sa dreptul de acces liber la justiție si dreptul la apărare, legiuitorul fiind singurul în drept să stabilească procedura de judecată, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție. … 15.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, arătând că acestea nu contravin dispozițiilor din Legea fundamentală la care autorii excepției își raportează criticile. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) lit. f) și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, și cele ale art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Deși în Dosarul nr. 317D/2017 Curtea Constituțională a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, din motivarea scrisă aflată la dosarul cauzei rezultă că se critică doar prevederile tezei a doua al articolului menționat. Textele de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: (1)Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel: […]f)peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei. …  … – Art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: „Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.“ … – Art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă: „(1) [În fața primei instanțe, precum și în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar.] Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.“ …  … 19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 1 alin. (5) care instituie obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 26 care garantează dreptul la viață intimă, familială și privată, art. 30 alin. (1) privind libertatea de exprimare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției. De asemenea, invocă și dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și art. 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 3 alin. (1) lit. f) și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare, formulate într-o cauză prezentând aceleași coordonate procesuale, respectiv o cerere de acordare de daune morale considerată de instanță – conform afirmațiilor autorilor – cerere evaluabilă în bani și taxată ca atare, formulată într-o cauză având ca obiect solicitarea de repunere în situația anterioară executării silite a bunului imobil proprietatea reclamanților, care reprezintă și domiciliul conjugal al acestora. Astfel, prin Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 29 iunie 2016, paragraful 17, Curtea a observat că, în jurisprudența sa referitoare la dispozițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 (de exemplu, Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015), a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit, în condițiile în care art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care obțin un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. De asemenea, Curtea a reținut că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții (a se vedea Decizia nr. 418 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 24 iulie 2015). În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). … 21.Prin Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2016, paragraful 18-19, mai sus citată, Curtea a observat că din examinarea dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reiese că acestea prevăd faptul că acțiunile și cererile evaluabile în bani introduse la instanțele judecătorești se taxează, iar taxa judiciară de timbru este stabilită în funcție de valoarea obiectului litigiului. Curtea a apreciat că aspectele referitoare la calificarea cererilor introduse la instanțele de judecată și la determinarea sumelor ce trebuie achitate cu titlu de taxă judiciară de timbru nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularitățile fiecărei cauze. A răspunde criticilor autorilor excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. … 22.Referitor la dispozițiile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, paragraful 19, că soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe, și nu la valoare. … 23.Față de criticile formulate, identice cu cele din cauza de față, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2016, paragrafele 21 și 22, că nu poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) și art. 21 alin. (1) și (2), precum și a prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar dispozițiile art. 26 din Constituție și ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la viață intimă, familială și privată, nu au incidență în cauză. … 24.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, potrivit cărora dacă mandatul de reprezentare în instanță este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor, Curtea, de asemenea, s-a mai pronunțat, prin Decizia nr. 77 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, paragrafele 14-16, observând că prevederile de lege criticate preiau soluția legislativă cuprinsă în art. 68 alin. 4 și 5 din Codul de procedură civilă din 1865, în prezent abrogat, asupra cărora s-a mai pronunțat, prin numeroase decizii, constatând că limitele și condițiile în care poate fi exercitat mandatul de reprezentare, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Curtea a reținut, totodată, că restricția mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanță nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiție, întrucât partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri, să ridice excepții, să propună probe în tot cursul procesului, precum și să depună concluzii scrise (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 332 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012, Decizia nr. 191 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, Decizia nr. 412 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 749 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, sau Decizia nr. 726 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006). … 25.În ce privește invocarea dispozițiilor art. 30 din Constituție, Curtea constată că nu au relevanță în cauză, întrucât soluționarea proceselor aflate pe rolul instanțelor judecătorești este strict reglementată legal, fiind aplicabile regulile procedurale stabilite pentru fiecare materie în parte. Or, libertatea de exprimare, garantată prin Legea fundamentală, se referă la posibilitatea exteriorizării gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel. În condițiile existenței unui cadru organizat al procesului judiciar, apărările formulate de părți nu intră sub incidența art. 30 din Constituție, acestea fiind ținute de respectarea normelor de procedură specifice desfășurării procesului. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Sbîngu și Daniela Sbîngu în Dosarul nr. 3.716/99/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și de Maria Popovici în Dosarul nr. 40.583/245/2014 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și constată că prevederile art. 3 alin. (1) lit. f) și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și Tribunalului Iași – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 octombrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește