DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Marius Ioan Nicoară în Dosarul nr. 1.015/107/2019 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.873D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Inspectoratul Județean de Poliție Alba a comunicat note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, conținutul legilor nu poate prezenta o precizie absolută, recurgându-se mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. În raport cu dispozițiile Legii nr. 360/2002 și ale Codului de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 991/2005, comisia de concurs stabilește dacă, prin comportamentul său, candidatul respectă sau nu principiile care guvernează profesia de polițist, iar rezultatul evaluării efectuate poate fi supus controlului judecătoresc în contencios administrativ. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Sentința administrativă 500/CAF din 4 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.015/107/2019, Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Marius Ioan Nicoară cu prilejul soluționării recursului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Imprecizia sau lipsa de previzibilitate a textului de lege criticat are drept consecință invalidarea candidaturii pentru concurs, fapt ce afectează demnitatea umană, valoare supremă prevăzută la art. 1 alin. (3) din Constituție. Nicăieri în tot cuprinsul Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, lege organică, nu sunt prevăzute principiile care guvernează profesia de polițist și nici comportamentul/faptele care contravin profesiei de polițist, astfel încât se creează un grad de apreciere discreționar și puternic subiectiv din partea celor care verifică îndeplinirea acestei condiții. … 7.Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, modalitățile de verificare a îndeplinirii condițiilor de participare la concurs, stabilite legal, prin opțiunea legiuitorului, fiind lăsate la aprecierea concretă a comisiei de concurs, având în vedere specificul funcției pentru care candidează reclamantul, nefiind posibilă o descriere exhaustivă a principiilor care guvernează activitatea de polițist în cadrul legii criticate. Aceasta trebuie însă analizată împreună cu celelalte acte normative incidente în domeniul său de reglementare. Astfel, în Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 991/2005, act normativ subsecvent, sunt menționate la art. 6 principiile care guvernează conduita profesională a polițistului, iar la capitolul II, normele de conduită profesională a polițistului. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depus la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:La concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și la ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile art. 9 alin. (2^1), (2^2) și (3) are acces orice persoană, indiferent de rasă, naționalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplinește, pe lângă condițiile generale legale prevăzute pentru funcționarii publici, și următoarele condiții speciale: (…)c)să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist. …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează presupusul caracter imprecis al normei criticate, care stabilește condiția de a avea „comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist“, în vederea accesului la concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și la ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile art. 9 alin. (2^1), (2^2) și (3) din Legea nr. 360/2002. … 14.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care prin Hotărârile din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, a reținut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, și Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017). … 15.Plecând de la aceste considerente de principiu, Curtea reține că, în contextul reglementării accesului în profesia de polițist, se impune a fi îndeplinită și condiția specială privind un „comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist“, stabilită de art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002. În aplicarea dispozițiilor de rang legal privind statutul polițistului a fost emis Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 9 septembrie 2016, care prevede condițiile de recrutare a candidaților pentru admiterea în instituțiile de învățământ pe locurile destinate formării inițiale a polițiștilor și pentru încadrarea în funcții de polițist prin reîncadrare ca polițist, încadrare directă sau transfer din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Astfel, prin art. 6 alin. (1) lit. g) și art. 7 alin. (1) lit. g) din anexa nr. 2 la ordinul menționat se prevede condiția privind „un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist“. … 16.Analizând dispozițiile legale criticate în ansamblul reglementărilor privind statutul polițistului, Curtea reține că, potrivit art. 3 din Legea nr. 360/2002, polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiilor imparțialității, nediscriminării, proporționalității și gradualității. Ca expresie a acestor principii, în cap. III secțiunea a 2-a din Legea nr. 360/2002 sunt reglementate îndatoririle polițistului. Printre acestea, Curtea reține că, potrivit art. 41 lit. d) și h) și art. 42 lit. d) din lege, polițistul este dator să fie disciplinat și să dovedească probitate profesională și morală în întreaga activitate și prin întregul său comportament să se arate demn de considerația și încrederea impuse de profesia de polițist și este obligat să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială și să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte. De asemenea, la nivel infralegal, art. 6 din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 991/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 7 septembrie 2005, stabilește că principiile care guvernează conduita profesională a polițistului sunt: legalitatea; egalitatea, imparțialitatea și nediscriminarea; transparența; capacitatea și datoria de exprimare; disponibilitatea; prioritatea interesului public; profesionalismul; confidențialitatea; respectul și integritatea morală; independența operațională și loialitatea. De asemenea, cap. II din Codul de etică și deontologie al polițistului instituie normele de conduită profesională a polițistului. … 17.Astfel fiind, față de reperele de analiză mai sus reținute, Curtea reține că prevederile art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 sunt suficient de clare și de precise, având un grad de predictibilitate care permite, într-o măsură rezonabilă, destinatarilor reglementării să înțeleagă conținutul ideatic al normei și să își regleze comportamentul, astfel încât acesta să corespundă exigențelor impuse. În plus, rezultatul verificării de către comisia de concurs a îndeplinirii condiției speciale menționate poate fi supus controlului unei instanțe judecătorești, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. … 18.În consecință, nefiind identificate deficiențe care să afecteze exigențele clarității, preciziei, previzibilității și accesibilității normei juridice, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție nu sunt încălcate. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marius Ioan Nicoară în Dosarul nr. 1.015/107/2019 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și constată că dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește