DECIZIA nr. 623 din 24 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 135 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Reif Construct – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.560/1/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.750D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie, respectiv Decizia nr. 441 din 24 iunie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 24 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.560/1/2017/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 135 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Reif Construct – S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva Încheierii civile nr. 8/2017 din 22 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.361/117/2016, prin care Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă a soluționat un conflict negativ de competență și a stabilit competența de soluționare a acțiunii principale în favoarea Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că lipsa căii de atac împotriva hotărârilor pronunțate în soluționarea conflictelor de competență golește de conținut prevederile art. 129 din Constituție, potrivit cărora împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. … 6.De asemenea, se susține că prevederea legală criticată nu asigură respectarea efectivă și concretă a dreptului la apărare garantat de art. 24 din Constituție și, implicit, a principiilor fundamentale și a garanțiilor procesuale care îi definesc conținutul, respectiv art. 124 alin. (2) din Constituție privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, deoarece permite instanței să invoce în mod arbitrar excepții de ordine publică și, în consecință, să stabilească în mod necenzurabil natura juridică a litigiului, competența materială, regimul taxelor de timbru, precum și căile de atac incidente, printr-o măsură arbitrară și contrară dreptului la un proces echitabil, măsură ce este incompatibilă cu ordinea de drept și nu este proporțională cu scopul unei bune administrări a justiției. … 7.Se mai susține că prevederile legale criticate relevă o protecție deficitară a drepturilor garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în contextul în care autoarea excepției este împiedicată să supună încheierea recurată controlului de legalitate al instanței superioare, situația relevând încălcarea dreptului său la apărare, în condițiile în care restricția impusă nu este proporțională cu scopul de a garanta securitatea juridică și buna administrare a justiției, lipsindu-i astfel legitimitatea. Se invocă cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României. … 8.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că regulatorul de competență nu vizează realizarea sau recunoașterea unui drept al părților, ci constituie un incident procedural, care are ca finalitate stabilirea instanței competente să soluționeze cauza. De vreme ce în cadrul acestei proceduri nu se judecă fondul pricinii, nu se poate susține că drepturile fundamentale ale părților în litigiu ar fi prejudiciate prin suprimarea dreptului la recurs împotriva hotărârii pronunțate de instanța de regulator. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în această materie. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 135 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „(4) Instanța competentă să judece conflictul va hotărî, în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o hotărâre definitivă.“ … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialialitatea și egalitatea justiției și art. 129 – Folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 21 și 24 din Constituție și cu o motivare similară. Prin Decizia nr. 153 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 13 mai 2021, paragraful 20, Curtea a reținut că dispozițiile art. 135 alin. (4) din Codul de procedură civilă reprezintă norme de procedură, a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în competența exclusivă a legiuitorului, care poate hotărî să nu supună regulilor de citare sau exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerității procesului civil. Stabilirea de către legiuitor a regulii potrivit căreia instanța competentă să soluționeze conflictul negativ de competență va hotărî în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere definitivă, nu contravine art. 21 și nici art. 24 din Constituție, soluția legislativă criticată fiind justificată de faptul că în această procedură nu se tranșează fondul litigiului, ci exclusiv o chestiune ce vizează buna administrare a actului de justiție, în vederea soluționării rapide a conflictului de competență, cu scopul judecării procesului în termenul rezonabil, optim și previzibil instituit de art. 6 din Codul de procedură civilă. Totodată, potrivit art. 129 din Constituție, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, acest text constituțional lăsând la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia din urmă să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătorești, așa cum a procedat prin dispozițiile de lege criticate. … 15.De asemenea, prin Decizia nr. 381 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 21 iulie 2014, Curtea s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, constatând constituționalitatea acestora, cu motivarea, în esență, că dispozițiile legale nu vizează fondul cauzei, ci aspecte care țin de buna administrare a procesului, iar o asemenea soluție legislativă este de natură a conduce la soluționarea cu celeritate a cauzelor și, implicit, la respectarea cerinței privind termenul rezonabil. … 16.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 17.În prezenta cauză, pentru aceleași considerente precum cele reținute în jurisprudența anterioară în materie, nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialialitatea și egalitatea justiției. … 18.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că sfera normativă a acestui text constituțional vizează situații care se abat de la cursul firesc al vieții politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepțional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile ratione materiae, dat fiind faptul că textul criticat nu reprezintă o normă aplicabilă unei situații excepționale. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Reif Construct – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.560/1/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 135 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește