DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Agdesy – S.R.L. din Vicovu de Jos, județul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, și Ioan Carcea în Dosarul nr. 286/40/2018 al Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.587D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde pentru autorii excepției de neconstituționalitate doamna avocat Corina-Ruxandra Popescu, din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.877D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Agdesy – S.R.L. din Vicovu de Jos, județul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, în Dosarul nr. 1.749/86/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Corina-Ruxandra Popescu, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 2.877D/2019 la Dosarul nr. 2.587D/2019. Reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.877D/2019 la Dosarul nr. 2.587D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin art. 16,art. 21 și art. 129 din Constituție, dacă se interpretează că revizuirea este inadmisibilă atunci când înscrisul nou invocat are o dată ulterioară pronunțării hotărârii, dar se referă la situații atestate de înscrisuri preexistente. Nu există nicio diferență între persoanele care solicită revizuirea unei hotărâri pe motivul existenței unui înscris nou față de persoanele care își întemeiază cererea de revizuire pe un înscris cu o dată ulterioară hotărârii judecătorești definitive. Așadar, apreciază că este nejustificată limitarea accesului la exercitarea căii de atac a revizuirii și că un înscris ulterior pronunțării hotărârii judecătorești definitive, dar care se referă la situații atestate de înscrisuri anterioare, nu încalcă autoritatea de lucru judecat. … 7.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că instanța constituțională a mai analizat dispozițiile legale criticate prin raportare la critici identice cu cele formulate în prezenta cauză, constatând constituționalitatea acestora, spre exemplu, prin Decizia nr. 498 din 17 septembrie 2019.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Decizia nr. 570 din 7 august 2019, pronunțată în Dosarul nr. 286/40/2018*, Curtea de Apel Suceava – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Agdesy – S.R.L. din Vicovu de Jos, județul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, și Ioan Carcea în Dosarul nr. 286/40/2018 al Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. Instanța constituțională a fost sesizată ca urmare a admiterii recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale. … 9.Prin Decizia civilă nr. 652/R din 24 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.749/86/2018, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Agdesy – S.R.L. din Vicovu de Jos, județul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii civile prin care a fost respinsă o cerere de revizuire. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin efectul dispozițiilor legale criticate nu poate fi solicitată revizuirea unei hotărâri judecătorești dacă înscrisurile care stau la baza cererii de revizuire au fost emise ulterior pronunțării acesteia, chiar dacă ele atestă existența unei situații anterioare. Asimilarea acestei situații cu situația invocării unor veritabile înscrisuri noi ulterioare pronunțării hotărârii care se referă la situații anterioare, dar nu sunt atestate de înscrisuri preexistente, ar contraveni art. 16 și art. 21 din Constituție. … 11.Principiul egalității este încălcat prin crearea unui regim privilegiat persoanelor care solicită revizuirea unei hotărâri întemeiată pe existența unui înscris nou cu o dată anterioară hotărârii supuse revizuirii față de persoanele care, deși își întemeiază cererea de revizuire pe existența unui înscris nou cu o dată ulterioară hotărârii, pot face dovada că eroarea de fapt din cuprinsul hotărârii era existentă la momentul soluționării acesteia, înscrisul nou fiind susținut de înscrisuri preexistente. … 12.Cu alte cuvinte, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale numai în măsura în care se interpretează că cererea de revizuire întemeiată pe existența unui înscris nou este admisibilă chiar dacă înscrisul poartă o dată ulterioară pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, cu condiția să se refere la situații atestate de înscrisuri preexistente. … 13.Curtea de Apel Suceava – Secția a II-a civilă opinează în sensul practicii judiciare constante conform căreia este considerat înscris nou în accepțiunea art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă înscrisul cu o dată ulterioară pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, dacă se referă la situații atestate de înscrisuri preexistente, art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 corespunzând sub acest aspect exigențelor constituționale. … 14.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, întrucât prin reglementarea unei căi extraordinare de atac în condiții legale specifice nu se poate considera că sunt încălcate principiile constituționale ale egalității în drepturi și accesului liber la justiție. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 322 pct. 5 din Codul procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: […] … 5.dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.“ … 19.Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât continuă să își producă efectele în cauză. … 20.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție și ale art. 129 – Folosirea căilor de atac. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare formulate de același autor ca cel din prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 498 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 24 martie 2020, a constatat constituționalitatea acestora. Curtea a reținut că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 reprezintă reguli de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătorești și au fost edictate în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, potrivit cărora procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte. … 22.Revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, în concordanță cu prevederile art. 124 din Constituție privind înfăptuirea justiției. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanțelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum și modul în care acestea pot fi probate. Din această perspectivă, prevederile legale criticate nu aduc atingere egalității în drepturi, accesului liber la justiție sau dreptului la un proces echitabil. … 23.Curtea a mai reținut că accesul liber la justiție nu presupune să fie asigurat accesul la toate structurile judecătorești – judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție – și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite. … 24.Curtea a subliniat faptul că autoritatea de lucru judecat ce se atașează hotărârii judecătorești impune obligația tuturor subiecților de drept ca actele emise ulterior acesteia să se raporteze la realitatea de drept stabilită prin hotărârea judecătorească. Altminteri, ori de câte ori s-ar emite un nou act ce nu ține cont de hotărârea judecătorească pronunțată, aceasta din urmă ar fi susceptibilă să fie revizuită. Prin urmare, ar fi contrar, pe de o parte, autorității de lucru judecat ce caracterizează hotărârea judecătorească și, pe de altă parte, rațiunii căilor extraordinare de atac ca un înscris generat ulterior pronunțării hotărârii judecătorești să se constituie într-un înscris doveditor apt să determine revizuirea hotărârii astfel pronunțate. De aceea, textul legal criticat, atunci când stabilește că înscrisul doveditor trebuie să fi fost descoperit ulterior pronunțării hotărârii judecătorești, are în vedere preexistența în timp a înscrisului doveditor din moment ce numai un astfel de înscris ar fi putut determina reținerea unei alte situații de fapt și/sau de drept în cauza respectivă de către instanța judecătorească ce a pronunțat hotărârea supusă revizuirii. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Agdesy – S.R.L. din Vicovu de Jos, județul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, și Ioan Carcea în Dosarul nr. 286/40/2018 al Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Societatea Agdesy – S.R.L. din Vicovu de Jos, județul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, în Dosarul nr. 1.749/86/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția a II-a civilă și Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește