DECIZIA nr. 621 din 24 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea altor acte normative din domeniul agriculturii, excepție ridicată de Obștea Moșnenilor Muntele Sterminoasa și Budislavu din comuna Racovița, județul Vâlcea, în Dosarul nr. 1.054/46/2018 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.370D/2019. … 

2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, doamna avocat Lucia Maria Crăciuneanu, din Baroul Sibiu, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantei autoarei excepției, care susține admiterea acesteia. În acest sens, arată că în redactarea inițială a art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 nu era reglementată obligativitatea atașării, la cererea de solicitare a sprijinului financiar, a copiei titlului de proprietate. În prezent, forma în vigoare a textului de lege criticat, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2017, precum și prin Legea nr. 97/2017, nu reglementează nici ea condiția unică a prezentării titlului de proprietate pentru obținerea sprijinului financiar. … 4.Se susține că modificarea prevederilor art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, prin art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2015, în sensul introducerii condiției prezentării unei copii a titlului de proprietate, încalcă principiul ierarhiei actelor normative, precum și dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, fiind lipsită de previzibilitate. Depune concluzii scrise. … 5.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că introducerea, prin dispozițiile legale criticate, a unei cerințe suplimentare, în sensul atașării copiei titlului de proprietate asupra terenului, în vederea dobândirii sprijinului financiar reglementat de actul normativ criticat, nu are semnificația unei discriminări, ci se aplică, de la data intrării în vigoare, tuturor solicitanților. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 1 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.054/46/2018, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea altor acte normative din domeniul agriculturii. Excepția a fost ridicată de Obștea Moșnenilor Muntele Sterminoasa și Budislavu din comuna Racovița, județul Vâlcea, într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii privind, între altele, anularea unei decizii emise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Vâlcea prin care s-a respins cererea de plată formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015, cu motivare că nu s-a depus copia titlului de proprietate. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că în redactarea inițială a prevederilor art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 nu exista, ca condiție unică de dovadă a dreptului de proprietate, prezentarea de către formele asociative de proprietate a unei copii a titlului de proprietate deținut, condiție ce a fost introdusă prin art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2015. Se susține că, în consecință, formele asociative de proprietate, deși sunt beneficiare ale reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 1/2000, în temeiul proceselor-verbale de punere în posesie asupra terenurilor astfel restituite, fie nu au putut beneficia de fondurile acordate de Uniunea Europeană, aferente anului 2015, fie au fost obligate să restituite sumele primite cu acest titlu, motivat de „inexistența copiei titlului de proprietate“. … 8.Se mai arată că modificarea prevederilor art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, în sensul introducerii condiției prezentării unei copii a titlului de proprietate, precum și faptul că această modificare a fost efectuată exact în perioada de depunere a cererilor de sprijin financiar aferente anului 2015, la care se adaugă și faptul că, ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2017, precum și prin Legea nr. 97/2017, condiția unică a prezentării titlului de proprietate a fost exclusă, fiind acceptate și alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică, sunt dovezi ale temeiniciei excepției de neconstituționalitate formulate în cauză. … 9.Se mai susține că art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 a fost introdus prin Legea nr. 104/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Prin urmare, modificarea textului de lege criticat printr-o ordonanță de urgență încalcă principiul ierarhiei actelor normative și principiul previzibilității acestora, precum și dispozițiile Legii nr. 24/2000. … 10.În acest sens, se mai arată că emiterea titlului de proprietate reprezintă doar o formalitate în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, în temeiul legilor fondului funciar, astfel că textul de lege criticat introduce o discriminare între persoanele care sunt deja în posesia titlurilor de proprietate și cele care încă așteaptă emiterea acestora, din cauza întârzierii autorităților competente în emiterea acestor dovezi, fără a li se putea reproșa acestor proprietari vreo culpă. În acest mod se creează o discriminare între entitățile juridice care sunt în posesia titlurilor de proprietate, pe de o parte, și cele care așteaptă emiterea acestora, pe de altă parte, fiind îngrădit și dreptul proprietarului de a se bucura de atributele proprietății sale. … 11.Mai mult, obligativitatea prezentării unei copii a titlului de proprietate, în condițiile în care alte autorități publice cu competențe în emiterea documentului au întârziat mai bine de 10 ani în această procedură, a fost înlăturată de legiuitor prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2017, precum și prin Legea nr. 97/2017, deoarece s-a dovedit a fi o măsură excesivă. Însă, prin faptul că timp de 2 ani textul de lege criticat și-a produs efectele juridice, se impune constatarea neconstituționalității acestuia, în scopul reparării prejudiciilor create prin aplicare. … 12.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 14.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că susținerea autoarei excepției în sensul că neconstituționalitatea textului criticat rezultă din faptul că, la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 nu era necesară atașarea copiei titlului de proprietate la cererea de plată, această cerință fiind inclusă ulterior, prin textul de lege criticat, se referă la o chestiune de interpretare și aplicare a legii în timp, ceea ce nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. … 15.În ceea ce privește susținerile privind încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, apreciază că acestea nu pot fi reținute, dat fiind faptul că ordonanța de urgență criticată se aplică în mod unitar, pentru toți destinatarii normei. Regulile de disciplină în materia plăților din fondurile Uniunii Europene sunt de esența domeniului reglementat, iar stabilirea înscrisurilor care să justifice accesul la măsurile de sprijin acordate în agricultură reprezintă condiții de încadrare în normele de acordare a plăților stabilite de legiuitor. … 16.Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate, se apreciază că dispozițiile criticate stabilesc documentația atașată la cererea de solicitare a sprijinului financiar, ceea ce constituie o chestiune de oportunitate, lăsată la aprecierea legiuitorului, iar Constituția garantează doar dreptul de proprietate legal dobândit. Faptul că, ulterior, textul de lege criticat a suferit modificări, prin care s-a permis atașarea la documentație, în lipsa titlului de proprietate, a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică, iar în lipsa acestor documente, a adeverinței emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole, nu echivalează cu nerespectarea prevederilor constituționale învederate, pe perioada activității legii în forma contestată. Întrucât normele legale criticate nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autoarea excepției, se apreciază că nu poate fi reținută nici incidența în cauză a prevederilor art. 53 din Constituție. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susținerile reprezentantei autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea altor acte normative din domeniul agriculturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 3 iunie 2015, potrivit cărora:Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, se modifică și se completează după cum urmează: (…)2.La articolul 7 alineatul (2^1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a)forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative și a unui tabel centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru deținător de animale privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor și numărul de animale deținute de fiecare membru, precum și suprafața utilizată de forma asociativă prin cosit sau pășunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor; …  …  … 20.Întrucât prevederile de lege criticate modifică dispozițiile art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 14 mai 2015, și ținând cont de dispozițiile art. 62 teza întâi („Efectele dispozițiilor de modificare și de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea reține că obiect al excepției îl constituie dispozițiile art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2015. … 21.Dispozițiile art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2015, au fost ulterior modificate prin articolul unic pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017, precum și prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 97/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, și au în prezent următorul cuprins: „a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică, iar în lipsa acestor documente, pe baza adeverinței emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole și a unui tabel centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru deținător de animale privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor și numărul de animale deținute de fiecare membru, precum și suprafața utilizată de forma asociativă prin cosit sau pășunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor;“. … 22.Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că aceste dispoziții de lege constituie temeiul acțiunii în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, constituie obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2015, care au următorul cuprins: „a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative și a unui tabel centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru deținător de animale privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor și numărul de animale deținute de fiecare membru, precum și suprafața utilizată de forma asociativă prin cosit sau pășunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor;“. … 23.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, printr-o decizie emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, s-a plătit autoarei excepției de neconstituționalitate o sumă de bani, din Fondul european de garantare agricolă, însă, având în vedere nedepunerea unei copii a titlului de proprietate pentru întreaga suprafață de pășune declarată în cererea unică de plată, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a emis o altă decizie, prin care s-a respins cererea de plată și s-a stabilit achitarea debitului restant. … 25.Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că domeniul de aplicare al actului normativ criticat îl reprezintă aprobarea schemelor de plăți, ca mecanisme de susținere și de garantare a producătorilor agricoli și a operatorilor economici, respectiv schemele de plăți directe și ajutoarele naționale tranzitorii, care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 (art. 1 din actul normativ criticat), având ca sursă de finanțare fondurile europene acordate României prin noua politică agricolă europeană comună, așa cum rezultă din expunerea de motive a actului normativ criticat. Potrivit alin. (2^1) lit. a) cuprins în art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, introdus prin Legea nr. 104/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 14 mai 2015, beneficiarii plăților acordate în temeiul acestui act normativ sunt, între alții, și formele asociative de proprietate (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare), pe baza următoarelor înscrisuri: tabel centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru deținător de animale privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor, numărul de animale deținut de fiecare membru al formei asociative și hotărârea adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor. … 26.Prin art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2015 a fost modificat alin. (2^1) lit. a) cuprins în art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, în sensul în care, pe lângă înscrisurile solicitate beneficiarilor plăților, a fost adăugată și copia titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative. Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017, legiuitorul a acceptat și „alte acte cu forță juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate“, în lipsa copiei titlului de proprietate. … 27.În același sens, respectiv în scopul înlesnirii accesului beneficiarilor la plățile acordate, legiuitorul a modificat încă o dată prevederile alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, astfel încât, în prezent, potrivit noii redactări a acestui text de lege, modificată prin Legea nr. 97/2017, destinatarii normei legale beneficiază de plățile acordate formei asociative de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică, iar în lipsa acestor documente, pe baza adeverinței emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole. … 28.În prezenta cauză, autoarea excepției de neconstituționalitate critică redactarea art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, aflată în vigoare în perioada 3 iunie 2015-23 februarie 2017, în conformitate cu care beneficiarii plăților aveau obligația să prezinte exclusiv copia titlului de proprietate, fără a exista posibilitatea prezentării altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică sau a unei adeverințe emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole, arătând că se creează o discriminare între formele asociative de proprietate, beneficiare ale fondurilor alocate prin actul normativ criticat, în funcție de împrejurarea obiectivă a emiterii sau neemiterii titlurilor de proprietate asupra terenurilor deținute, din perspectiva imposibilității îndeplinirii cerinței legale a prezentării unei copii a titlului de proprietate. … 29.Referitor la susținerile formulate din perspectiva unui tratament discriminatoriu reglementat în privința categoriei de beneficiari ai plăților instituite prin actul normativ criticat, care nu pot prezenta dovada calității de proprietar, dat fiind faptul că nu a fost încă emis titlul de proprietate de către autoritățile competente, Curtea reține că premisa pe care este fundamentată critica de neconstituționalitate este aceea a deținerii calității de proprietar, indiferent de împrejurarea emiterii sau neemiterii titlurilor de proprietate de către autoritățile administrative competente. Or, analizând prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, Curtea reține că, potrivit art. 8 alin. (3), stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate ce este de competența comisiilor județene de fond funciar, în baza întregii documentații efectuate de comisiile comunale, orășenești sau municipale. În acest sens, potrivit art. 5 lit. f) și art. 6 lit. i) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890 din 4 august 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 11 august 2005, comisiile locale pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, iar comisiile județene emit titlurile de proprietate pentru cererile validate. În același sens, potrivit art. 26 din Legea nr. 1/2000, formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, iar acesta se va emite de comisia județeană în a cărei rază teritorială se afla sediul formei asociative. … 30.Așadar, Curtea reține că procesele-verbale de punere în posesie reprezintă acte premergătoare, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, având valoarea juridică a unor acte provizorii ce atestă situația factuală a întinderii suprafeței de teren restituite și dreptul de a obține titlul de proprietate, iar titlul de proprietate reprezintă actul juridic prin care se finalizează activitatea comisiilor județene de aplicare a Legii nr. 18/1991. … 31.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragraful 55). … 32.Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că pretinsa discriminare invocată de autoarea excepției – potrivit căreia, categoria de beneficiari ai plăților instituite prin actul normativ criticat, care nu pot prezenta dovada calității de proprietar, este discriminată față de aceeași categorie de proprietari, care dețin titluri de proprietate – nu poate fi reținută, întrucât tratamentul juridic diferit pe care îl critică autoarea excepției provine din situația diferită în care se află, respectiv nu are calitatea de proprietar, independent de împrejurarea obiectivă, și care nu îi poate fi imputată, aceea a neemiterii titlului de proprietate. … 33.Pentru aceleași considerente nu poate fi reținută nici contrarietatea normei criticate cu dispozițiile constituționale cuprinse în art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate. Prin Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 13 august 2009, Curtea a constatat, în ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, că, atât potrivit jurisprudenței sale, cât și potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 8 octombrie 2002, pronunțată în Cauza Fernandez-Molina Gonzales și alții împotriva Spaniei), dispozițiile privind garantarea și ocrotirea proprietății se aplică numai titularilor dreptului de proprietate, premisă care nu se regăsește în cauza de față. … 34.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 53, Curtea reține că sfera normativă a acestui text constituțional vizează situații care se abat de la cursul firesc al vieții politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepțional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile ratione materiae, textul criticat reprezentând o normă-cadru, cu o configurație general valabilă, iar nu una aplicabilă unei situații excepționale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 851 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 6 mai 2022, paragraful 23). … 35.Cu privire la susținerile reprezentantei autoarei excepției de neconstituționalitate, formulate în ședința publică, cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că nu poate primi aceste susțineri, deoarece au fost invocate direct în fața Curții Constituționale. Or, așa cum reiese din dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, părțile trebuie să își motiveze, în scris sau oral, excepția de neconstituționalitate ridicată, adică să indice prevederile și/sau principiile din Constituție pretins a fi încălcate de dispozițiile de lege criticate. Astfel invocată în fața instanței de judecată, excepția de neconstituționalitate trebuie pusă în discuția părților, iar instanța de judecată trebuie să își formuleze opinia cu privire la temeinicia excepției, toate acestea fiind menționate în încheierea de sesizare a Curții Constituționale. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, de exemplu, prin Decizia nr. 24 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004, litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. … 36.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Obștea Moșnenilor Muntele Sterminoasa și Budislavu din comuna Racovița, județul Vâlcea, în Dosarul nr. 1.054/46/2018 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea altor acte normative din domeniul agriculturii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește