DECIZIA nr. 620 din 7 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Prodfor – S.R.L. din Nehoiu în Dosarul nr. 2.766/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 124D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât textul legal criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei. În acest sens, arată că excepția de neconstituționalitate a fost invocată într-o cale de atac inadmisibilă, respectiv în soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei hotărâri pronunțate în procedura de filtrare a recursurilor. Invocă și jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 855 din 17 decembrie 2019.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.766/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Prodfor – S.R.L. din Nehoiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei decizii pronunțate în procedura de filtrare prin care recursul formulat a fost respins ca inadmisibil. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că procedura de filtrare a recursurilor este aplicabilă numai în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu și pentru celelalte instanțe ierarhic superioare, unde aceasta nu există. Astfel, atunci când recursul este de competența altor instanțe de judecată, acesta se judecă potrivit procedurii generale în cadrul căreia sunt îndeplinite principiile generale ale procesului civil. În schimb, atunci când recursul este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, acesta se judecă după o procedură specială, respectiv procedura de filtrare în cadrul căreia cauzele sunt soluționate fără citarea părților. Prin urmare, textul de lege criticat creează o discriminare între cetățenii care uzează de calea de atac a recursului în fața unor instanțe de judecată, precum tribunale și curți de apel, și cetățenii care uzează de aceeași cale de atac a recursului în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 6.Textul legal criticat restrânge dreptul persoanelor ce uzează de calea de atac a recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind favorizată o anumită categorie de cetățeni care se pot duce în fața altor instanțe de recurs pentru a-și susține cauzele. În procedura de filtrare a recursurilor, completul de filtru poate soluționa recursul fie prin respingere, fie prin admitere, conform alin. (5) și (6) ale art. 493 din Codul de procedură civilă. De asemenea, alin. (7) al art. 493 din Codul de procedură civilă nu prevede care sunt condițiile când completul de filtru nu se poate pronunța pe recurs potrivit alin. (5) și (6) ale aceluiași articol și urmează să fixeze termen de judecată pe fond. În aceste condiții se creează o discriminare între recursurile asupra cărora același complet de filtru se pronunță conform alin. (5) și (6) ale art. 493 din Codul de procedură civilă față de recursurile asupra cărora se pronunță în temeiul alin. (7) al aceluiași articol. Textul de lege este neconstituțional, fiind defectuos redactat, iar lipsa de claritate a termenilor folosiți de către legiuitor determină situații ce contravin principiilor fundamentale ale Codului de procedură civilă. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Dispozițiile legale criticate stabilesc un tratament egal între persoanele aflate în aceeași situație determinată după un criteriu obiectiv și general, acela al obiectului acțiunii. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care, la data ridicării excepției, aveau următoarea redactare: „(5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților.“ … 12.Prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își producă efectele în cauza dedusă judecății. … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi și ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că în susținerea acesteia sunt invocate și prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, paragraful 17, a statuat că procedura de filtrare este o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părți a actelor de procedură și a raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului. Curtea a apreciat că această opțiune a legiuitorului este în acord cu esența procedurii de filtrare a recursurilor, care constă în statuarea asupra admisibilității în principiu a recursului de către completul de trei judecători stabilit în acest sens, scop care rezultă din chiar primul alineat al art. 493 din Codul de procedură civilă. După intervenția instanței constituționale prin pronunțarea Deciziei nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, prin care s-a constatat neconstituționalitatea sintagmei „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în procedura de filtrare a recursurilor se efectuează, într-o primă etapă, exclusiv verificări ale unor aspecte strict formale, care nu pun în discuție chestiuni ce țin de soluționarea fondului recursului. Prin urmare, Curtea a reținut că prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 493 din Codul de procedură civilă, respectiv comunicarea raportului asupra admisibilității recursului tuturor părților, astfel încât acestea să își poată formula apărările pe care le consideră de cuviință, iar instanța de recurs, cu unanimitate, să se pronunțe în limitele raportului, nu sunt încălcate dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, fiind respectate garanțiile procesuale ce includ citarea părților și participarea procurorului, când este cazul. Curtea a mai statuat că, în cadrul procedurii de filtrare a recursului, procedura scrisă este de natură a asigura respectarea principiilor contradictorialității și a dreptului la apărare, în condițiile în care tuturor părților le este oferită posibilitatea de a-și spune părerea atât asupra cererilor și apărărilor părților adverse, cât și cu privire la chestiunile ridicate de instanță din oficiu. De altfel, procedura de filtru este o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părți a actelor de procedură și a raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului și prin receptarea de către instanță a punctelor de vedere ale părților. Curtea a mai constatat că, prin Hotărârea din 10 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Koottummel împotriva Austriei, paragraful 19, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în cadrul unei proceduri civile, aceasta poate continua și fără audiere, în cazul în care procedurile sunt exclusiv juridice sau tehnice (Decizia nr. 278 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, paragrafele 64 și 65). … 15.În prezenta cauză, astfel cum rezultă din actele dosarului, autoarea excepției de neconstituționalitate a formulat contestație în anulare împotriva deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul, urmărind anularea hotărârii atacate și constatarea admisibilității recursului prin aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017. Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 a fost pronunțată ulterior deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul, respectiv 13 aprilie 2017. … 16.Calea extraordinară de atac a contestației în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă, poate fi îndreptată împotriva hotărârilor definitive în cazul în care contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata, respectiv pentru situația în care, deși exista obligația legală de a cita părțile, acest lucru nu s-a îndeplinit, iar acest viciu de procedură nu a fost acoperit prin prezența părții la respectivul termen de judecată. Cu alte cuvinte, textul legal invocat privește o citare a părților care nu a respectat regulile relative la corecta citare a acestora. Or, potrivit textului legal criticat, decizia asupra admisibilității recursului se dă fără citarea părților și nu este supusă niciunei căi de atac, soluție legislativă a cărei constituționalitate a fost constatată prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015. … 17.Curtea reține că lipsa citării părților în temeiul art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă putea fi criticată de autoarea excepției de neconstituționalitate în cadrul soluționării recursului, și nu în cadrul soluționării prezentei contestații în anulare. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată. Așadar, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu are legătură cu soluționarea contestației în anulare în care a fost invocată. În sensul inadmisibilității unei excepții de neconstituționalitate a unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală în cadrul unei alte etape procesuale sa pronunțat Curtea și prin Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, sau Decizia nr. 855 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 17 martie 2020. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Prodfor – S.R.L. din Nehoiu în Dosarul nr. 2.766/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește