DECIZIA nr. 619 din 10 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Lucia Caraileanu în Dosarul nr. 1.316/85/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.905D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că norma criticată respectă principiul egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, aplicându-se tuturor persoanelor care se află în aceeași situație juridică. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 5 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.316/85/2016, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția a fost ridicată de Lucia Caraileanu, apelantă-reclamantă într-o cauză având ca obiect apelul împotriva Sentinței civile nr. 533/2017, pronunțată de Tribunalul Sibiu, prin care a fost respinsă acțiunea reclamantei, beneficiară a pensiei de serviciu începând cu anul 2000, prin care solicita instanței să îi recunoască dreptul de a încasa la data pensionării sporul de condiții grele de muncă de 15% și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și actualizarea pensiei de serviciu ocazionate de aplicarea Legii nr. 293/2015 prin majorarea cu 10% a salariilor judecătorilor, luând în considerare în baza de calcul cele două sporuri menționate, începând cu data de 1 decembrie 2015. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea susține că dispozițiile criticate, care nu permit ca la stabilirea pensiei de serviciu a judecătorilor care s-au pensionat înainte de data de 4 octombrie 2007 să se valorifice, în procent, sporurile avute la data eliberării din funcție, permițând însă valorificarea acestor sporuri de către judecătorii și procurorii care s-au pensionat anterior acestei date, dar în sistemul public de pensii, încalcă prevederile art. 16 și ale art. 53 alin. (2) din Constituție, referitoare la egalitatea în fața legii și la condițiile restrângerii unor drepturi. Această discriminare nu are la bază criterii obiective și rezonabile, întrucât ambele categorii de magistrați se află în situații comparabile, s-au pensionat anterior intrării în vigoare a textului normativ a cărui neconstituționalitate se invocă, ceea ce le conferă dreptul la valorificarea sporurilor avute la data eliberării din funcție. Fundamentul sau baza factuală ce stă la originea discriminării nu constă în temeiul legal al pensionării, ci în condițiile efective de lucru în care au prestat activitatea magistrații, expunându-se riscului pentru condiții grele de muncă și/sau suprasolicitării neuropsihice. … 6.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 este neîntemeiată, deoarece acestea nu contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât recunosc un drept tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, magistrați care au stabilită pensia în sistemul public și care îndeplinesc condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu, și nici dispozițiilor art. 53 alin. (2) din Constituție, de vreme ce nu operează o restrângere de drepturi, ci, dimpotrivă, o recunoaștere a acestora. … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului consideră că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale se aplică în mod egal tuturor magistraților care au stabilită o pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență referitoare la reglementarea regimului juridic al pensiilor de serviciu, reținându-se în acest sens că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie, ca și celelalte forme de asistență socială se exercită în condițiile stabilite de lege. … 9.Prin urmare, legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 82 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „De prevederile alin. (1), (3) și (4) pot beneficia și judecătorii și procurorii pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.“ … 13.Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile criticate au fost modificate prin art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în prezent având următorul cuprins: „Judecătorii și procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională au dreptul la pensie de boală profesională și de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu.“ … 14.Având în vedere însă Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este competentă să analizeze prevederile criticate, în forma de la data sesizării, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecății. … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din Constituție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au fost introduse în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007, care la articolul unic pct. 6 prevedea modificarea art. 82 din Legea nr. 303/2004. Dispozițiile art. 82 alin. (6) stabileau că „judecătorii și procurorii pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu“, pot beneficia de prevederile alin. (1), (3) și (4) ale art. 82, astfel cum acestea au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2007. Dispozițiile la care se face trimitere aveau următorul conținut:(1)Judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. […](3)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.(4)Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăși.“ … 17.Dispozițiile art. 82 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 303/2004, în forma anterioară modificării operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2007, aveau următorul cuprins:(1)Judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării. […](3)Pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani în funcția de judecător sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1%, fără a se putea depăși venitul brut avut la data pensionării.(4)De pensia de serviciu beneficiază și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală.“ … 18.Analizând comparativ cele două reglementări, Curtea constată că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2007 legiuitorul a înlocuit modul de calcul al pensiei de serviciu, și anume baza de calcul al cuantumului de 80%. Dacă inițial baza de calcul era media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, în urma modificării baza de calcul a devenit indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Așadar, legiuitorul a schimbat, pe de o parte, perioada prin raportare la care stabilește baza de calcul – ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării au fost înlocuite cu ultima lună de activitate înainte de data pensionării și, pe de altă parte, conținutul bazei de calcul – veniturile brute (media) au fost înlocuite cu indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile corespunzătoare. … 19.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea susține că dispozițiile criticate permit ca, pentru judecătorii care s-au pensionat în sistemul public de pensii înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007, sporurile avute la data eliberării din funcție să intre în baza de calcul al pensiei de serviciu, în vreme ce pentru judecătorii care s-au pensionat în sistemul de pensii de serviciu înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007, aceste sporuri nu pot fi valorificate. Cu alte cuvinte, autoarea excepției este nemulțumită de faptul că prin înlocuirea „veniturilor brute“ cu „indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile“, în opinia sa, baza de calcul al pensiilor de serviciu stabilite potrivit noii reglementări este mai cuprinzătoare, generând un venit mai mare pentru persoanele care cad sub incidența ei. … 20.Or, analizând critica formulată, Curtea constată că determinarea bazei de calcul în funcție de veniturile brute sau de indemnizația de încadrare brută și sporurile lunare constituie o problemă de aplicare a legii, circumscrierea celor două modalități de stabilire a bazei de calcul revenind autorităților competente în calcularea cuantumului pensiei prin raportare la veniturile obținute de persoana asigurată. Astfel, Curtea observă că dispozițiile legale criticate nu fac decât să reflecte în materia pensiilor de serviciu opțiunea legiuitorului în materia retribuirii judecătorilor, care se realizează prin acordarea unei indemnizații de încadrare brute lunare și a sporurilor prevăzute de lege. Prin urmare, faptul că noua reglementare defalcă veniturile brute în indemnizația de încadrare brută lunară și sporuri nu poate genera prin ea însăși o discriminare în cadrul beneficiarilor pensiei de serviciu, modul de calcul al fiecărei pensii individuale revenind în competența autorității administrative, respectiv a instanței judecătorești învestite cu verificarea legalității și temeiniciei deciziei de pensionare. … 21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucia Caraileanu în Dosarul nr. 1.316/85/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că prevederile art. 82 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește