DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Ciprian-Alexandru Costiuc în Dosarul nr. 865/40/2019 al Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.677D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.678D/2019-2.682D/2019, nr. 2.710D/2019-2.713D/2019, nr. 2.767D/2019-2.771D/2019 și nr. 3.140D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Paul Agraviloaiei, Daniel-Cătălin Hrițcu, Cristina Coteț-Lăzăreanu, Elena-Mihaela Nechifor, Ana Aciobanite, Gabriela Costiuc, Constantin Cătălin Anghel, Lenuța Prundeanu, Brîndușa Margareta Russu, Marcela Neamțu, Cornelia Bortă-Sandu, Cristian Bîrzoieș, Maria Liliana Boghian, Vasile Hurduzan și Aura Loredana Dupir în dosarele nr. 862/40/2019, nr. 953/40/2019, nr. 1.011/40/2019, nr. 1.019/40/2019, nr. 1.058/40/2019, nr. 860/40/2019, nr. 992/40/2019, nr. 945/40/2019, nr. 994/40/2019, nr. 972/40/2019, nr. 900/40/2019, nr. 997/40/2019, nr. 1.164/40/2019, nr. 1.121/40/2019 și nr. 926/40/2019 ale Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.678D/2019-2.682D/2019, nr. 2.710D/2019-2.713D/2019, nr. 2.767D/2019-2.771D/2019 și nr. 3.140D/2019 la Dosarul nr. 2.677D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 763 din 22 octombrie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Sentința nr. 332 din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 865/40/2019, Sentința nr. 331 din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 862/40/2019, Sentința nr. 333 din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 953/40/2019, Sentința nr. 334 din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.011/40/2019, Sentința nr. 335 din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.019/40/2019, Sentința nr. 336 din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.058/40/2019, Sentința nr. 350 din 20 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 972/40/2019, Sentința nr. 349 din 20 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 900/40/2019, Sentința nr. 351 din 20 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 997/40/2019, Sentința nr. 353 din 20 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.164/40/2019, Sentința nr. 352 din 20 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.121/40/2019, și Sentința nr. 462 din 25 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 926/40/2019, Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Ciprian-Alexandru Costiuc, Paul Agraviloaiei, Daniel-Cătălin Hrițcu, Cristina Coteț-Lăzăreanu, Elena-Mihaela Nechifor, Ana Aciobanite, Marcela Neamțu, Cornelia Bortă-Sandu, Cristian Bîrzoieș, Maria Liliana Boghian, Vasile Hurduzan și Aura Loredana Dupir.  … 8.Prin Sentința nr. 380 din 27 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 860/40/2019, Sentința nr. 382 din 27 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 992/40/2019, Sentința nr. 381 din 27 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 945/40/2019, și Sentința nr. 383 din 27 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 994/40/2019, Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1),(4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Gabriela Costiuc, Constantin Cătălin Anghel, Lenuța Prundeanu și Brîndușa Margareta Russu.  … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prin art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilește un tratament discriminatoriu cu privire la acordarea majorării salariale pentru complexitatea muncii în proporții diferite între funcționarii publici din cadrul aceleiași instituții. Astfel, pentru unii funcționari publici, majorarea salarială pentru complexitatea muncii s-a acordat în totalitate, în procent de 15% din salariul de bază brut lunar, iar pentru alții s-a acordat parțial, urmând ca diferența să se acorde etapizat până în anul 2022. Precizează că la pct. 2 din Nota din capitolul I, subcapitolul 1 litera A, secțiunea II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se prevede că funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, categorie din care face parte și Casa Județeană de Pensii Botoșani, beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%. Norma juridică menționată nu face nicio diferențiere între funcționarii publici în ceea ce privește acordarea majorării salariale de 15% pentru complexitatea muncii. … 10.Complexitatea muncii, ca stare de fapt, recunoscută prin Legea-cadru nr. 153/2017, pentru care se prevede majorarea salarială de 15%, este specifică întregii instituții, adică tuturor funcționarilor publici din cadrul acesteia. Pentru caracterul general al complexității muncii care este un fapt actual, angajatorul ar trebui să acorde drepturi de natură salarială (în procent de 15% din salariul de bază brut lunar) tuturor funcționarilor publici. … 11.Așa cum au fost emise, interpretate și puse în aplicare prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu referire la acordarea majorării salariale de 15% pentru complexitatea muncii, se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, în sensul că o parte dintre funcționarii publici beneficiază de această majorare salarială în totalitate, iar pentru cea mai mare parte dintre aceștia majorarea se acordă etapizat până în anul 2022, deși este vorba despre funcționari care își desfășoară activitatea în aceeași instituție. … 12.Autorii excepției mai precizează că majorarea salarială pentru complexitatea muncii este un drept salarial nou prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și, în consecință, ar trebui să se aplice cu aceeași dată pentru toți funcționarii publici din cadrul aceleiași instituții. La această situație discriminatorie s-a ajuns din cauza modului în care a fost edictat art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, iar ulterior a fost interpretat prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 13.Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că, în expunerea de motive a Legii-cadru nr. 153/2017 s-a arătat că prima schimbare preconizată este aceea de a se elimina disfuncționalitățile existente în sistemul public de salarizare, tot la modificările preconizate indicându-se și stabilirea aceluiași nivel de salarizare pentru funcțiile comune existente în cadrul familiei ocupaționale. Prin urmare, scopul noului act normativ este reglementarea salarizării în final pe principii echitabile, iar alinierea etapizată a salariilor prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 a avut în vedere și împrejurarea că normele de salarizare anterioare au eliminat deja unele disfuncționalități salariale, răspunzând totodată constrângerilor financiare bugetare. De asemenea, apreciază că o aliniere progresivă permite și o identificare mai riguroasă a situațiilor discriminatorii. Ca atare, norma are ca finalitate tocmai înlăturarea discriminărilor. De prevederile art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, care garantează nediscriminarea prin plafonarea salariilor la cele din grila din anul 2022, moment față de care se dorește alinierea salariilor, autorii excepției doresc să se folosească pentru a obține salariul la maximul din grila din anul 2022, fiind nemulțumiți de dispozițiile și de modul de aplicare a alin. (4) din același articol de lege. Prevederile acestui din urmă alineat instituie însă același mod de stabilire a salariului pentru toți angajații aflați în aceeași situație, neconținând dispoziții discriminatorii, concretizând în fapt tocmai principiul egalității în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Eventualele diferențe salariale pot proveni din aplicarea unor norme salariale anterioare și sunt reglementate de alin. (6), însă aceste diferențe anterioare nu fac obiectul cauzelor în care au fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate. Ca urmare, instanța de judecată apreciază că există proporționalitate între mijloacele utilizate (creșterea graduală a drepturilor salariate) și scopul urmărit (reechilibrarea salarizării personalului plătit din fonduri publice) și că există un echilibru echitabil între interesele generale ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului, din moment ce se asigură și încadrarea în fondurile bugetare, veniturile salariaților care nu sunt încă la maximul din grilă cresc, iar drepturile salariale câștigate de salariații care ajung deja la maxim sunt păstrate și plafonate la acest nivel maxim. … 14.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 15.Guvernul, în dosarele nr. 2.767D/2019-2.771D/2019 și nr. 3.140D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât obiecțiile aduse prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci aspecte privind aplicarea și interpretarea legii, ce revin spre soluționare instanțelor de judecată. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Așa cum rezultă din acțiunile în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate, precum și din cele arătate de instanța de judecată în cuprinsul opiniei formulate, în cauze sunt incidente doar dispozițiile art. 38 alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“, Curtea urmează să rețină ca obiect al excepției de neconstituționalitate doar dispozițiile art. 38 alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, care au următorul conținut:(4)În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).[…](6)În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. … 19.Autorii excepției susțin că aceste texte de lege sunt discriminatorii, contravenind prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 38 alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt criticate întrucât ar institui un tratament juridic diferit între persoane aparținând aceleiași categorii socioprofesionale, respectiv funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale. În acest sens, autorii excepției arată că unora dintre acești funcționari li s-a acordat în totalitate sporul prevăzut la Nota 2 a secțiunii II din subcapitolul 1 litera A al capitolului I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, iar altora li se acordă acest spor etapizat. Dispozițiile acestui text de lege prevăd că „Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.“ … 21.Cu privire la modul de interpretare a acestor dispoziții de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, că „interpretarea sistematică, logică și gramaticală a dispozițiilor art. 38 alin. (2),(3), (4) și (6) privind aplicarea etapizată a legii, mai sus prezentate, impun concluzia că majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută de dispozițiile Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, nu poate fi acordată de la momentul intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017 până la sfârșitul anului 2017 sau pentru anul 2018, pentru că s-ar încălca prevederile art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind menținerea în plată a drepturilor salariale în anul 2017, la nivelul celor din luna iunie 2017, precum și prevederile art. 38 alin. (3) din același act normativ, care determină majorarea în anul 2018 a drepturilor salariale avute în luna decembrie 2017 cu un procent de 25%. Această majorare va deveni aplicabilă și va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexă prin care se instituie majorarea de 15%, începând cu anul 2019, în condițiile detaliate prin art. 38 alin. (4) din actul normativ menționat. În mod excepțional, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit prezentei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ … 22.Din cele mai sus reținute, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu instituie niciun fel de diferențe între persoanele aparținând acelorași categorii socioprofesionale sub aspectul modului de acordare a sporului prevăzut la Nota 2 lit. c) a secțiunii II din subcapitolul 1 litera A al capitolului I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. De altfel, nici Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 pronunțată de instanța supremă nu conduce către concluzia unei aplicări diferențiate a acestui spor între persoane aflate în aceeași situație juridică. Aceste constatări relevă faptul că autorii excepției invocă, în realitate, o inegalitate de tratament juridic ce nu este intrinsecă textelor de lege supuse controlului de constituționalitate, ci derivă din modul de aplicare a acestora. … 23.Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu și cu privire la aspectele ce vizează aplicarea în concret a dispozițiilor unei legi într-o cauză. În sensul acestor dispoziții de lege, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că interpretarea și aplicarea legii vizează identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție (a se vedea și Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25). … 24.În consecință, Curtea, observând că criticile invocate de autorii excepției de neconstituționalitate vizează aspecte ce țin de modul de aplicare a legii, ce excedează competenței sale, constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Ciprian-Alexandru Costiuc, Paul Agraviloaiei, DanielCătălin Hrițcu, Cristina Coteț-Lăzăreanu, Elena-Mihaela Nechifor, Ana Aciobanite, Gabriela Costiuc, Constantin Cătălin Anghel, Lenuța Prundeanu, Brîndușa Margareta Russu, Marcela Neamțu, Cornelia Bortă-Sandu, Cristian Bîrzoieș, Maria Liliana Boghian, Vasile Hurduzan și Aura Loredana Dupir în dosarele nr. 865/40/2019, nr. 862/40/2019, nr. 953/40/2019, nr. 1.011/40/2019, nr. 1.019/40/2019, nr. 1.058/40/2019, nr. 860/40/2019, nr. 992/40/2019, nr. 945/40/2019, nr. 994/40/2019, nr. 972/40/2019, nr. 900/40/2019, nr. 997/40/2019, nr. 1.164/40/2019, nr. 1.121/40/2019 și nr. 926/40/2019 ale Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește