DECIZIA nr. 618 din 24 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2), ale art. 83 alin. (2) și ale art. 204 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Dănuț Gabriel Barbir, în Dosarul nr. 3.339/1/CAF/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.248D/2019. ... 2.->La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că mandatarul autoarei excepției a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției. ... 4.->Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă consacră aplicabilitatea Codului de procedură civilă ca drept comun, în materie procesuală, și în alte materii în care nu sunt reglementate reguli procedurale în mod expres, prin alte acte normative. Cu privire la art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 359 din 23 mai 2019. În ceea ce privește dispozițiile art. 204 alin. (1) și (3) din același cod, arată că argumentele invocate în susținerea excepției vizează aspecte care țin de interpretarea prevederilor legale, care sunt de competența instanței învestite cu soluționarea fondului cauzei. ... 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 20 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.339/1/CAF/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (2), ale art. 83 alin. (2) și ale art. 204 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Dănuț Gabriel Barbir, într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în contencios administrativ ce privește anularea unei rezoluții emise de Inspecția Judiciară. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă se arată că acestea sunt „interpretabile/imprecise“, dat fiind faptul că, „pentru a aplica o prevedere dintr-o altă sferă în materia contenciosului administrativ, nu este suficientă apelarea la prevederile art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, decât printr-o aplicare discreționară (…)“. În continuare, autoarea excepției invocă faptul că, într-un alt dosar, a ridicat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, iar aceasta a fost respinsă de Curtea Constituțională. … 7.În legătură cu această din urmă excepție, invocată și în prezentul dosar, arată că dispozițiile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt discriminatorii, deoarece favorizează mandatarii cu studii juridice, și, de asemenea, că sunt încălcate dispozițiile art. 124 din Constituție, deoarece „justiția nu mai este în slujba cetățeanului, ci împotriva lui“. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 204 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă se susține că acest text de lege este neconstituțional, în contextul încălcării, în cauză, de către partea adversă, a termenului legal în care putea depune întâmpinarea. În acest sens arată că nu este clar dacă partea care a fost decăzută legal din dreptul de a formula întâmpinare mai poate beneficia de dispozițiile art. 204 alin. (3) din Codul de procedură civilă. … 9.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (2), ale art. 83 alin. (2) și ale art. 204 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora:– Art. 2 alin. (2): „(2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.“ ... – Art. 83 alin. (2): „(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.“ ... – Art. 204 alin. (1) și (3): „(1) Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.(...) (3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților.“-> ...  ... 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (2), potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege, art. 20 alin. (2) privind tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 124 - Înfăptuirea justiției și art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea europeană. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, și ale art. 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul la proces echitabil, public și într-un termen rezonabil. ... 15.->Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă instituie acest cod ca drept comun în materie procesuală, pentru aspecte care nu se regăsesc reglementate în mod expres în alte materii. Autoarea excepției arată că aceste dispoziții legale sunt „interpretabile/imprecise“, dat fiind faptul că au fost aplicate în mod discreționar de către instanța judecătorească. ... 16.Raportat la aceste susțineri, Curtea reține că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci pot fi supuse analizei instanței de control judiciar învestite, în cadrul soluționării căilor de atac împotriva hotărârii instanței care a soluționat fondul cauzei. Cu privire la interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța judecătorească este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței judecătorești care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, prin prisma art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992. ... 17.->În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate, excepția fiind invocată de aceeași autoare, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale și cu o motivare similară, referitoare la faptul că prevederile legale criticate limitează posibilitatea de a pune concluzii în fața instanței judecătorești doar la mandatarii licențiați în drept. ... 18.Astfel, prin Decizia Curții Constituționale nr. 359 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 19 iulie 2019, paragrafele 17-19, Curtea a reținut că atât condițiile de exercitare a mandatului de reprezentare în instanță dat unei persoane care nu are calitatea de avocat, cât și limitele în care acesta poate fi exercitat, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. ... 19.->Prin oferirea posibilității mandatarului care nu este avocat, dar are studii juridice și, în același timp, este și soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea pe care o reprezintă, de a pune concluzii personal, iar nu prin intermediul unui avocat, legiuitorul a stabilit o derogare de la regula instituită prin art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Curtea a constatat că această prevedere a fost edictată în considerarea unor situații deosebite și nu este de natură a încălca principiul egalității în fața legii, ci reprezintă o opțiune a legiuitorului, care se încadrează în marja sa de apreciere în configurarea procedurii de judecată, justificată în mod obiectiv și rezonabil de caracterul proxim al gradului de rudenie sau de calitatea de soț a mandatarului (Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016, paragraful 21). ... 20.Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), instituirea unor reguli speciale nu este contrară principiului egalității atât timp cât acestea asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și de aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. Pentru toate aceste argumente, Curtea, prin deciziile mai sus menționate, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 21.->Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22.Pentru aceleași considerente, în prezenta cauză nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialialitatea și egalitatea justiției. ... 23.->Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că sfera normativă a acestui text constituțional vizează situații care se abat de la cursul firesc al vieții politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepțional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile ratione materiae, dat fiind faptul că textul criticat nu reprezintă o normă aplicabilă unei situații excepționale. ... 24.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 204 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă se susține că acest text de lege este neconstituțional, în contextul încălcării, în cauză, de către partea adversă, a termenului legal în care putea depune întâmpinarea. Astfel, se susține că nu este clar dacă partea care a fost decăzută legal din dreptul de a formula întâmpinare mai poate în mod subsecvent să beneficieze de prevederile art. 204 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Or, față de aceste susțineri, Curtea reține că revine instanței judecătorești învestite cu soluționarea fondului cauzei decelarea aspectelor de fapt incidente, inclusiv în ceea ce privește depășirea sau nu a termenului legal în care putea fi depusă întâmpinarea, în vederea determinării consecințelor juridice ce decurg din acestea. ... 25.->Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 204 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă la speța dedusă judecății, Curtea reține că soluționarea acesteia excedează competenței sale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 204 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, prin prisma art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992. ... 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) și ale art. 204 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Dănuț Gabriel Barbir, în Dosarul nr. 3.339/1/CAF/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește