DECIZIA nr. 618 din 21 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Mediafax Group – S.A. din București – prin administrator judiciar KPMG Restructuring SPRL din București în Dosarul nr. 2.270/2/2016/a1**/a4 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 944D/2020. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției, domnul avocat Cătălin Ionuț Oncescu, având împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând susținerile cuprinse în notele scrise aflate la dosar. … 4.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 24 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.270/2/2016/a1**/a4, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Societatea Mediafax Group – S.A. din București, prin administrator judiciar KPMG Restructuring SPRL din București, cu ocazia soluționării contestației formulate, printre alții, și de autoare împotriva încheierilor din 24 iunie 2019 și din 18 noiembrie 2019, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București – Secția I penală în Dosarul nr. 2.270/2/2016/a1**. Prin Încheierea din 24 iunie 2019, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București – Secția I penală a constatat, în baza art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, neregularitatea rechizitoriului din perspectiva imposibilității stabilirii obiectului și limitelor judecății pentru doi dintre inculpați. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2019, același judecător de cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul, astfel cum a fost remediat prin Ordonanța parchetului din data de 30 septembrie 2019, și a dispus începerea judecății. Prin contestația formulată împotriva Încheierii din 18 noiembrie 2019, autoarea excepției de neconstituționalitate a solicitat instanței de control judiciar să constatate că neregularitatea rechizitoriului nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, având în vedere modalitatea în care s-a procedat, respectiv emiterea unei ordonanțe. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate nu stabilesc modalitatea procesual penală prin care procurorul „remediază“ neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată. Susține că dispozițiile art. 345 alin. (3) Codul de procedură penală nu stabilesc că procurorul poate emite un act de „remediere“ a rechizitoriului, cu toate că practica a decis că procurorul trebuie să emită un act separat de rechizitoriu în acest sens. Arată că, în practică, se întâlnesc mai multe situații (acceptate și de instanțele de judecată). Astfel, inițial, practica majoritară a parchetelor era aceea de a emite un „supliment de rechizitoriu“, iar instanțele acceptau această modalitate de remediere. În prezent, practica majoritară a parchetelor este aceea de a emite o ordonanță prin care este remediat rechizitoriul, iar instanțele acceptă această modalitate de remediere. Susține că, în viitor, este posibil să se considere că art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală dispune cu privire la un nou act procedural („actul de remediere a neregularităților actului de sesizare“) și practica se va schimba din nou. Precizează că practica a mai acceptat îndreptarea neregularităților rechizitoriului și printr-un răspuns al parchetului care a conținut „precizări, lămuriri sau completări ale actului de sesizare“, atunci când acest răspuns a avut următoarele forme: proces-verbal, referat, precizări sau note. Susține că, în practica instanțelor și a parchetelor, s-a decis că ordonanța prin care sau remediat neregularitățile rechizitoriului face corp unitar cu rechizitoriul, având valoare egală cu actul de sesizare. Subliniază că nu există nicio mențiune în Codul de procedură penală care să precizeze că o ordonanță emisă de procuror poate face corp comun cu rechizitoriul sau că ordonanța emisă de procuror poate remedia un rechizitoriu neregulamentar întocmit ori că ordonanța respectivă are valoare egală cu rechizitoriul. Susține că toate aceste soluții constituie dovezi suplimentare ale efectelor vădit neconstituționale pe care le au dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Susține totodată că aceste „creații jurisprudențiale“, fără niciun fel de bază legală, încalcă nu numai dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), ci și pe cele ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, care stabilesc că doar prin lege organică se reglementează organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești și a Ministerului Public. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și, în acest sens, reține că soluția legislativă criticată este susceptibilă de interpretări diferite, iar scopul și consecințele pe care le antrenează în practică sunt diferite de cele urmărite inițial de legiuitor, respectiv remedierea actului de sesizare într-o manieră care să respecte toate exigențele procedurale. Prin urmare, apreciază că textul de lege a cărei neconstituționalitate a fost invocată lasă loc unei interpretări arbitrale. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. Din motivarea excepției de neconstituționalitate, observă că autoarea acesteia nu critică textul pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, solicitând în realitate completarea reglementării art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în sensul menționării exprese a actului prin care procurorul dispune asupra remedierii neregularităților constatate de către judecătorul de cameră preliminară în cuprinsul rechizitoriului. Așadar, autoarea excepției dorește completarea sau modificarea textelor de lege criticate, aspect care excedează competenței Curții Constituționale. Totodată, având în vedere neregularitățile care pot privi actul de sesizare, reține că, în doctrină, s-a arătat că acestea pot fi de formă – dacă, de exemplu, rechizitoriul nu a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior sau dacă nu cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 328 din Codul de procedură penală, sau de fond – când, de pildă, nu sunt descrise faptele care constituie obiectul acuzării, așa încât este evident că, atunci când neregularitatea este una de formă, rechizitoriul nu poate fi remediat decât prin el însuși, prin trimiterea aceluiași rechizitoriu, însă remediat cu privire la aspectele semnalate de instanță, iar atunci când neregularitatea este una de fond, remedierea se poate realiza fie în modul arătat anterior, fie prin intermediul unui supliment la rechizitoriu. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare sau în cazul în care sancționează potrivit art. 280 – 282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.“ … 13.Autoarea acesteia invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) care consacră valorile supreme în statul de drept, precum și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 73 alin. (3) lit. l), potrivit cărora, prin lege organică, se reglementează organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea este nemulțumită de modul de interpretare și aplicare de către organele judiciare a normelor procesual penale ale art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, având în vedere că, în prezent, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată, prin ordonanță, iar practica parchetelor – acceptată de instanța de judecată – a fost și aceea de a emite un supliment de rechizitoriu, un răspuns care să conțină precizări, lămuriri sau completări ale actului de sesizare sub forma unui proces-verbal, a unui referat, a unor precizări sau a unor note. Astfel, în opinia autoarei, interpretarea normei procesuale în sensul că ordonanța emisă de procuror poate remedia un rechizitoriu neregulamentar întocmit ori că ordonanța respectivă are valoare egală cu rechizitoriul se află în conflict cu dispozițiile constituționale invocate. Apreciază că normele procesual penale criticate ar trebui să stabilească modalitatea procesual penală prin care procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată. … 15.Raportat la critica de neconstituționalitate astfel formulată, Curtea reține că instanța de control constituțional a statuat în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), aceste aspecte urmând a fi soluționate de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de către instanța de judecată. Interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, este de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 421 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 735 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 16, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, și Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, și Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020). … 16.Totodată, Curtea constată că, prin modul cum sunt formulate motivele de neconstituționalitate, autoarea solicită și modificarea normelor procesual penale criticate, în sensul de a se stabili actul procesual penal prin care procurorul, în temeiul art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. … 17.În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, și Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12). Modificarea conținutului unei norme juridice în sensul adaptării acesteia la realitățile sociale este o prerogativă exclusivă a autorității legislative având în vedere dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în sensul de a stabili actul de procedură prin care procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată. … 18.Având în vedere cele reținute anterior, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Mediafax Group – S.A. din București – prin administrator judiciar KPMG Restructuring SPRL din București în Dosarul nr. 2.270/2/2016/a1**/a4 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește