DECIZIA nr. 617 din 24 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Szotyori-Nagy Aron-Gergely în Dosarul nr. 25.851/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.044D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal, asistat de către domnii avocați Ion Dragne, din Baroul București, și Laczkó-Dávid Géza, din Baroul Covasna, cu împuterniciri depuse la dosar. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul în susținerea excepției domnului avocat Ion Dragne, reprezentant al autorului excepției, care susține admiterea acesteia. În acest sens arată că autorul excepției a dobândit drepturile litigioase de la un văr de-al său, cu scopul evitării partajului, în anul 2011. Arată că intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 l-a prejudiciat, dat fiind faptul că aceasta instituie o modalitate de despăgubire diferită de cea cuvenită titularilor dreptului de proprietate. În acest sens mai arată că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de precizie, întrucât noțiunea de „înstrăinare“ acoperă mult prea multe operațiuni juridice, neavute în vedere de legiuitor în cuprinsul art. 24 din Legea nr. 165/2013, la care face referire textul de lege criticat. Totodată, arată că înstrăinările de drepturi succesorale nu pot fi calificate ca operațiuni speculative, ci reprezintă modalități prin care succesorii își împart averea moștenită de la autorii lor. În aceeași ordine de idei, arată că în cuprinsul noțiunii de „înstrăinare“, de la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, poate intra și donația, cu toate că art. 24 din același act normativ nu a avut-o în vedere, precum și, teoretic, inclusiv o hotărâre judecătorească de partaj, care are efect constitutiv de drepturi, potrivit noului Cod de procedură civilă, putând conduce astfel la pierderea dreptului de restituire în natură, în temeiul actului normativ criticat. Pentru toate aceste motive arată că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 4.În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 4 și ale art. 16 din Constituție, se arată că textul de lege criticat instituie o discriminare între cei care au dobândit prin moștenire dreptul de a beneficia de măsurile reparatorii instituite prin actul normativ criticat, pe de o parte, și cei care au dobândit prin alte acte juridice cu titlu oneros, pe de altă parte, discriminare ce este de natură să afecteze drepturile dobândite prin acte licite. De asemenea, se arată că discriminarea vizează cesionarii de drepturi litigioase, în funcție de data dobândirii drepturilor, respectiv înainte sau după anul 2013. Invocă cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale, cu referire la marja amplă de apreciere a statelor, în această materie, și arată că textul de lege criticat este imprecis, deoarece nu precizează ce se întâmplă în situația în care evaluarea bunului este mai mică decât prețul cesiunii, cu încălcarea speranței legitime pe care o are cesionarul dreptului litigios de a dobândi despăgubirea cuvenită. … 5.Având cuvântul în susținerea excepției, domnul avocat Laczkó-Dávid Géza, reprezentant al autorului excepției, susține admiterea acesteia, arătând că textul de lege criticat, deși a fost adoptat de către legiuitor pentru protejarea intereselor foștilor proprietari, precum și ale moștenitorilor legali și testamentari, contravine chiar intereselor acestor persoane, prin imprecizia acestuia. Totodată, arată că textul de lege criticat nu era în vigoare la momentul introducerii, în speță, a cererilor de retrocedare, respectiv în anul 2001, și învederează aspecte referitoare la modalitatea în care a intervenit cesiunea între autorul excepției de neconstituționalitate și vărul acestuia, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. … 6.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 750 din 22 noiembrie 2018 sau Decizia nr. 171 din 26 martie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 20 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 25.851/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Szotyori-Nagy Aron-Gergely într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe civile pronunțate într-o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat instituie o discriminare între titularii unui drept de proprietate, respectiv între foștii proprietari ai bunurilor preluate în mod abuziv în perioada comunistă sau moștenitorii acestora, pe de o parte, și cesionarii drepturilor la despăgubire, pe de altă parte, dat fiind faptul că modalitatea de despăgubire este diferită. Astfel, prevederile legale criticate exclud de la măsura reparatorie a restituirii în natură, precum și de la cea a compensării integrale prin puncte persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii. … 9.De asemenea, se mai susține că dispozițiile legale criticate instituie o discriminare între cesionarii care au obținut o despăgubire neplafonată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 și cei care, după intrarea în vigoare a acestui act normativ, vor obține o despăgubire plafonată. Astfel, se arată că beneficiarii unei situații juridice contemporane aceleiași legi sunt tratați diferit de noua lege, fără o justificare de ordin social, deoarece noua reglementare introduce, ca singură măsură reparatorie, compensarea prin puncte, în timp ce, anterior intrării sale în vigoare, principiul primordial în materia restituirii imobilelor preluate abuziv era restituirea în natură. … 10.În acest sens se mai susține că noua opțiune a legiuitorului, potrivit căreia cesionarul de drepturi cuvenite titularului acestora în temeiul legilor de restituire a proprietății nu poate beneficia decât de măsura compensării sub formă de puncte, a intervenit după o perioadă de 12 ani de la consacrarea, prin Legea nr. 10/2001, a dreptului la restituirea în natură a imobilului preluat în mod abuziv, astfel că, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, persoane aflate în aceeași situație juridică, ce au încheiat aceleași convenții cu titularii drepturilor, au putut beneficia de măsurile reparatorii constând în restituirea în natură a bunurilor preluate în mod abuziv. Astfel, se mai arată că limitarea libertății de a dispune de dreptul de proprietate se poate justifica numai prin îndeplinirea exigențelor prevăzute de art. 53 din Constituție. Or, înstrăinarea dreptului de proprietate de către beneficiarii legilor de restituire a fost determinată de un interes exclusiv privat, fără a pune în pericol vreun interes social general. … 11.Se mai arată că măsura legislativă instituită prin textul de lege criticat este lipsită de orice justificare, iar limitarea dreptului de proprietate echivalează cu o expropriere fără cauză de utilitate publică și fără acordarea unei drepte și prealabile despăgubiri, așa cum dispune art. 44 alin. (3) din Constituție. Totodată, sunt afectate și garanțiile prevăzute de art. 44 alin. (4) și (8) din Constituție, dat fiind faptul că măsura legală criticată confiscă din patrimoniul dobânditorului legal procentul de 85% din totalitatea drepturilor stabilite de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, reprezentând o îmbogățire fără justă cauză a statului. … 12.Totodată, se mai susține că prevederile legale criticate încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii civile, ignorând ordinea de drept existentă la momentul încheierii lor, prin aceea că intervin în raporturile juridice dintre transmițător și dobânditor, raporturi ce sunt rezultatul unor conduite pe care subiecții acestora le-au adoptat sub protecția art. 1.391 și 1.392 din Codul civil din 1864, în condițiile în care legile proprietății reprezentau o garanție fundamentală a drepturilor constituționale. … 13.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora: „(3) În situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) și (4).“ … 18.Prevederile legale criticate fac trimitere la dispozițiile art. 24 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora:(2)În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).(3)Numărul de puncte acordat în condițiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) și (7).(4)În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6). … 19.De asemenea, potrivit art. 21 alin. (6) și (7) din lege:(6)Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu.(7)Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6). … 20.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate și a proprietății private și alin. (3) privind exproprierea și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, din motivarea excepției rezultă că sunt invocate și dispozițiile art. 44 alin. (4) și (8) din Constituție, referitoare la naționalizare sau alte măsuri de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri și, respectiv, la interzicerea confiscării averii dobândite licit. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în vederea finalizării procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv, Legea nr. 165/2013 instituie trei forme de despăgubire, și anume: regula este restituirea în natură [art. 1 alin. (1)], iar în situația în care aceasta nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensările prin puncte, potrivit procedurii prevăzute în cap. III din lege. De asemenea, în urma modificării art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013, au fost menținute măsurile reparatorii în echivalent instituite prin legislația anterioară, și anume compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, măsurile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare. Singura derogare de la principiul prevalenței restituirii în natură, consacrat, de altfel, expressis verbis prin art. 2 lit. a) din Legea nr. 165/2013, este reprezentată de situația în care titularul a înstrăinat drepturile ce i se cuveneau potrivit legilor anterioare de restituire a proprietății. … 22.Astfel, prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc că, în situația în care titularul a înstrăinat drepturile ce i se cuveneau în temeiul legilor anterioare de restituire, singura măsură reparatorie acordată de legea nouă este cea a compensării prin puncte, în condițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, fără a mai putea beneficia de măsurile reparatorii instituite prin legile reparatorii anterioare sau de măsurile reparatorii ale compensării integrale prin puncte. Potrivit acestei din urmă prevederi legale, cesionarii drepturilor izvorâte din legile de restituire beneficiază de un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate, la care se adaugă și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, astfel cum aceasta rezultă din grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a legii. … 23.Din analiza textului de lege criticat, Curtea reține că legiuitorul a reglementat în mod diferit modalitatea de despăgubire, în raport cu persoanele beneficiarilor măsurilor reparatorii conferite de Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, și anume persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și persoanele către care au fost înstrăinate drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte. În acest sens, prin Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragrafele 31, 32 și 38, Curtea a reținut că prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 24 din Legea nr. 165/2013 reglementează proceduri rectificative, și anume politicile de restituire în natură sau prin compensații a imobilelor preluate abuziv. Privite dintr-o perspectivă de ansamblu, politicile de restituire îmbină două componente: o componentă reparatorie/morală și una patrimonială ce privește dreptul de proprietate. Cele două aspecte ale politicii de restituire sunt strâns legate între ele și îi privesc, în realitate, numai pe titularii inițiali ai dreptului de proprietate, foști proprietari, și pe moștenitorii legali ori testamentari ai acestora. Tocmai de aceea, plecând de la aceste aspecte, legiuitorul a stabilit că unul dintre principiile care stau la baza acordării măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 165/2013 este acela al prevalenței restituirii în natură, iar în ceea ce privește punctele stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar, sau pe numele moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia stabilește că acestea nu pot fi afectate prin măsuri de plafonare. Alta este soluția legislativă din Legea nr. 165/2013 în situația în care persoanele care se considerau îndreptățite și care au depus notificări potrivit Legii nr. 10/2001 au cesionat dreptul de creanță împotriva statului român unor terțe persoane, încheindu-se cu aceste ocazii contracte de cesiune. În aceste situații legea a plafonat măsurile reparatorii ce pot fi acordate cesionarului. Prin dispozițiile de lege criticate, intenția legiuitorului a fost aceea de a limita operațiunile speculative cu drepturi litigioase prin plafonarea plăților către cesionari, adică limitarea veniturilor încasate de aceștia. Scopul măsurilor reparatorii adoptate de către legiuitor a fost acela de atenuare a consecințelor încălcărilor masive ale drepturilor de proprietate din trecut, nicidecum crearea de noi drepturi sau surse de venit pentru terțe persoane, plafonarea cuantumului despăgubirilor acordate cesionarilor apărând ca fiind în concordanță atât cu Legea fundamentală, cât și cu jurisprudența instanței europene. De altfel, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, în cazul în care s-a stabilit dreptul la despăgubiri, cesionarul dreptului de creanță primește un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6) din lege. … 24.În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi, prin aceeași decizie, paragrafele 42-45, Curtea a reținut că, în acord cu propria jurisprudență sau cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 20 martie 2012, pronunțată în Cauza Panfile împotriva României, paragraful 27), nu orice diferență de tratament semnifică, în mod automat, încălcarea dispozițiilor constituționale sau convenționale relative la interzicerea discriminării. De asemenea, cu aceeași ocazie, instanța europeană a statuat că art. 14 din Convenție nu interzice unui stat membru să trateze unele grupuri diferit pentru a îndrepta „inegalitățile de fapt“ dintre acestea, deoarece statul contractant beneficiază de o amplă marjă de apreciere când evaluează dacă și în ce măsură diferențele în situații similare justifică un tratament diferit. De regulă, Convenția lasă statului o amplă marjă de apreciere în domeniul măsurilor economice sau de strategie socială. Referitor la evaluarea existenței sau inexistenței discriminării în cazul aplicării unui tratament diferit la situații analoage, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „[…] tratamentul diferențiat al persoanelor aflate în situații similare […] este discriminatoriu dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă; cu alte cuvinte, dacă nu urmărește un obiectiv legitim sau dacă nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele întrebuințate și obiectivul avut în vedere“ (Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60). … 25.Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că, în contextul politicii de restituire, scopul urmărit de legiuitorul român, în cazul dispozițiilor de lege criticate, este reglementarea unor măsuri reparatorii în interesul foștilor proprietari ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice, iar nu crearea de noi drepturi sau surse de venit pentru terțe persoane. Prin urmare, scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea cuprinsă în art. 1 alin. (3) și art. 24 din Legea nr. 165/2013 reprezintă un scop legitim. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile Legii nr. 165/2013 nu se rezumă la stabilirea unui cuantum al despăgubirilor egal cu prețul plătit de cesionar cedentului, ci la prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate se adaugă și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6) din lege. Prin urmare, există un raport de proporționalitate rezonabil între scopul urmărit și mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia, iar tratamentul juridic diferențiat instituit de textul de lege criticat are o justificare obiectivă și rezonabilă și nu se constituie într-o încălcare a dispozițiilor constituționale invocate. … 26.De asemenea, prin Decizia nr. 197 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 19 iunie 2014, paragrafele 17-20, Curtea a reținut că această soluție legislativă nu contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi. Astfel, Curtea a statuat că, având în vedere domeniul special de reglementare al Legii nr. 165/2013, constând în acordarea de măsuri reparatorii, în considerarea abuzurilor săvârșite în perioada comunistă în materia preluărilor de către stat a imobilelor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice private, opțiunea legiuitorului de a exclude de la măsura reparatorie a restituirii în natură, precum și de la cea a compensării integrale prin puncte persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii apare ca fiind justificată în mod obiectiv și rezonabil, dat fiind faptul că asupra acestora din urmă nu s-au răsfrânt direct sau indirect măsurile de preluare abuzivă. Mai mult, având în vedere că, în ipoteza supusă controlului de constituționalitate, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, Curtea a reținut că măsura legislativă criticată păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit – despăgubirea integrală doar a titularilor originari ai măsurilor reparatorii sau a moștenitorilor acestora – și mijloacele folosite. … 27.În ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea dreptului de proprietate al cesionarului, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată. În acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, (Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României), potrivit dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, statul are dreptul de a expropria bunuri – inclusiv orice drepturi la despăgubire consfințite de lege – și de a reduce, chiar foarte mult, nivelul despăgubirilor prin mijloace legislative, cu condiția ca valoarea despăgubirii acordate pentru o privare de proprietate operată de stat să fie în mod rezonabil proporțională cu valoarea bunului. Totodată, în sensul jurisprudenței Curții Europene, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție nu garantează un drept la o compensație integrală în orice circumstanțe, o compensație numai parțială nefăcând privarea de proprietate nelegitimă eo ipso în toate cazurile. În mod special, anumite obiective legitime, de utilitate publică, precum cele care urmăresc măsuri de reformă economică sau de dreptate socială, pot milita pentru o rambursare mai mică decât valoarea de piață integrală (a se vedea în acest sens hotărârile din 21 februarie 1986 și 8 iulie 1986, pronunțate în cauzele James și alții împotriva Regatului Unit, și, respectiv, Lithgow și alții împotriva Regatului Unit). Prin urmare, în prezenta cauză, împrejurarea că legiuitorul român a stabilit că singura măsură reparatorie care se poate acorda altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, este compensarea prin puncte, precum și faptul că a plafonat despăgubirile acordate în situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății nu echivalează cu o expropriere, această reglementare încadrându-se în sfera măsurilor cu caracter general sugerate chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fi adoptate de statul român. Mai mult, în acest caz, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului. … 28.Pentru aceleași considerente, în prezenta cauză nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (4) și (8), referitoare la naționalizare sau alte măsuri de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri și, respectiv, la interzicerea confiscării averii dobândite licit. … 29.În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, referitoare la neretroactivitatea legii civile, prin Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, anterior citată, paragrafele 39 și 40, Curtea a statuat că dispozițiile criticate privind plafonarea despăgubirilor acordate cesionarilor nu se aplică celor cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate și li s-a emis titlul de despăgubire anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În acest sens, art. 41 alin. (1) din lege prevede că plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a acestei legi, se face în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. Curtea Constituțională a statuat constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (în acest sens sunt Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, și Decizia nr. 73 din 6 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 11 mai 2001). Prin urmare, dispozițiile de lege criticate nu se aplică retroactiv, ci reglementează modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. … 30.Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, dat fiind faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale. … 31.În prezenta cauză, autorul excepției de neconstituționalitate mai invocă în mod generic și încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 4 alin. (2) și ale art. 20 din Constituție, fără a arăta în ce constă contrarietatea textelor de lege criticate cu dispozițiile constituționale invocate. Or, simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, cu atât mai mult cu cât instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autorului excepției de neconstituționalitate în formularea unor critici de neconstituționalitate, deoarece acest demers ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, care precizează că „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, sau Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 32.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, dat fiind faptul că nu s-a constatat restrângerea niciunui drept sau niciunei libertăți constituționale, acestea nu au incidență în cauză. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Szotyori-Nagy Aron-Gergely în Dosarul nr. 25.851/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește