DECIZIA nr. 616 din 10 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Adina Prod – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 85/99/2015/A3* al Tribunalului Iași – Secția a II-a civilă – Faliment. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.822D/2017. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 85/99/2015/A3*, Tribunalul Iași – Secția a II-a civilă – Faliment a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Excepția a fost invocată de Societatea Adina Prod – S.R.L. din Iași cu ocazia judecării contestației formulate de debitoarea Societatea Adina Prod – S.R.L. din Iași împotriva tabelului preliminar al creanțelor, întocmit de către lichidatorul judiciar Expresss Lichidator IPURL. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât reglementează ca modalitate unică de comunicare doar publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, fără a fi dublată de comunicări efective la adresa sediului sau la domiciliul participanților la procedură. În opinia acesteia, împrejurarea că acest buletin este doar în format electronic presupune ca toate persoanele fizice sau juridice să aibă o conexiune la internet. Consideră, de asemenea, că nu există o certitudine cu privire la momentul luării efective la cunoștință a conținutului actului publicat, ceea ce creează o situație privilegiată unor participanți la procedura insolvenței în raport cu ceilalți, iar instituirea acestor diferențe, precum și a unei prezumții de luare la cunoștință a conținutului actului publicat este de natură a crea discriminări între participanții la această procedură. Prin urmare, susține că atât timp cât nu există o dovadă a luării efective la cunoștință, ci doar o dovadă a publicării, fără a se putea verifica de către instanță momentul de la care curge termenul de depunere a contestației, prevederile art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 sunt neconstituționale. … 6.Tribunalul Iași – Secția a II-a civilă – Faliment apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru considerentele ce au fost avute în vedere de Curtea Constituțională în Decizia nr. 233 din 9 martie 2010. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, prevederi potrivit cărora „Contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată“. … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că soluția legislativă criticată cuprinsă în art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență se regăsea inițial în art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, și a mai format obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 284 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 iulie 2015, Decizia nr. 731 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 22 decembrie 2015, precum și Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, decizii prin care Curtea a constatat că reglementarea supusă controlului este constituțională. … 13.În contextul criticilor formulate, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 42 alin. (3) și (4) din Legea nr. 85/2014, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii, precum și prima citare și comunicarea actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acțiune se efectuează potrivit Codului de procedură civilă, așadar, potrivit regulii generale aplicabile în procesele civile. După deschiderea procedurii, publicarea actelor de procedură în Buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces. Mai mult, legea prevede că în cazul persoanelor împotriva cărora se introduce o acțiune după deschiderea procedurii insolvenței, pe lângă citarea și comunicarea actelor de procedură prin Buletinul procedurilor de insolvență, se vor efectua și formalitățile de citare/comunicare prevăzute de dreptul comun în materie. … 14.În această materie, legea a instituit măsuri deosebite pentru ca părțile implicate în procedura insolvenței, respectiv debitorii și creditorii, să se bucure de o informare corectă a situației lor juridice, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceștia să-și poată exercita dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, cu excepția primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2014, persoanele notificate vor fi citate și li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la un proces echitabil (în acest sens a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 499 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 26 ianuarie 2018, paragraful 24). … 15.Curtea învederează faptul că citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părți și o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfășurarea procedurii, împrejurare ce justifică o măsură specială prin care se asigură soluționarea cu celeritate a cauzelor, fără a aduce în vreun fel atingere egalității în drepturi a părților implicate. Tocmai caracterul distinct al procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. În această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe sau de exercitarea sa într-un anumit termen, nu s-a procedat în această manieră cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. … 16.Astfel, prin Decizia nr. 779 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 iunie 2019, Curtea a reținut că citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în specificul acestei proceduri și au drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia. Obligațiile corelative ce decurg pentru părți în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a dreptului de proprietate ori a dreptului la apărare, atât timp cât părțile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic și să consulte dosarul în vederea cunoașterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispozițiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată. … 17.Referitor la mecanismul special de citare/comunicare prevăzut de legea insolvenței, Curtea a reținut că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 460/2005 privind conținutul, etapele, condițiile de finanțare, publicare și distribuire a Buletinului procedurilor de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iunie 2005, astfel cum a fost modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.881/2006, Buletinul procedurilor de insolvență a fost înființat în scopul publicării anumitor tipuri de acte de procedură, și anume: citații, însoțite, după caz, de opoziții, recursuri, contestații, alte cereri; comunicări și hotărâri judecătorești pronunțate în cadrul procedurii de insolvență; convocări; notificări, precum și alte acte de procedură prevăzute de lege. Formatul Buletinului și conținutul-cadru al actelor care se publică în acesta și al dovezii privind îndeplinirea procedurii de citare, comunicare, convocare, notificare se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Oficiului Național al Registrului Comerțului. Deși, cu titlu general, difuzarea Buletinului procedurilor de insolvență se face prin sistemul abonamentelor, contra cost, iar la cererea persoanelor interesate se furnizează și punctual, în format hârtie, Oficiul Național al Registrului Comerțului publică săptămânal pe pagina sa de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvență, care va cuprinde următoarele informații: denumirea debitorului, codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvență și instanța pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanța judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii și numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor.  … 18.Prin Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, Curtea a constatat că prin reglementarea referitoare la data de la care începe să curgă termenul pentru depunerea contestațiilor cu privire la creanțele trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar, legiuitorul a înțeles să stabilească un regim legal diferit, impus de existența unei proceduri speciale, derogatorie de la dreptul comun. Astfel, termenul începe să curgă de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar, și nu de la notificarea creditorilor. În aceste condiții, părților interesate nu li se încalcă accesul liber la justiție, atâta vreme cât pot sesiza judecătorul-sindic, în termenul legal, cu contestația referitoare la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanțe (a se vedea și Decizia nr. 37 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 3 martie 2015, și Decizia nr. 61 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 17 aprilie 2015). … 19.Curtea reține că în cuprinsul art. 110 din Legea nr. 85/2014, legiuitorul a prevăzut că administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar va întocmi și va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanțele împotriva averii debitorului. La creanțele care beneficiază de o cauză de preferință se vor arăta titlul din care izvorăște dreptul de preferință, rangul acesteia și, dacă este cazul, motivele pentru care creanțele au fost trecute parțial în tabel sau au fost înlăturate. Tabelul preliminar de creanțe va fi, totodată, publicat în Buletinul procedurilor de insolvență. După publicare, creditorii înscriși în tabelul preliminar de creanțe pot participa la adunările creditorilor. Odată cu publicarea tabelului în Buletinul procedurilor de insolvență, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, precizând, totodată, și motivele. În virtutea prevederilor art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații față de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele și drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel, iar contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată. … 20.Așa cum a statuat Curtea în mod constant în jurisprudența sa, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa într-un anumit termen, această măsură a avut ca scop o mai bună administrare a justiției, iar obligația părților de a a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Curtea a constatat, de asemenea, că reglementarea legală criticată se aplică deopotrivă tuturor persoanelor aflate în ipoteza acestor norme, fără nicio discriminare, legiuitorul stabilind același tratament în procedura insolvenței tuturor persoanelor implicate. Dispozițiile criticate îndeplinesc condițiile de calitate a legii, iar prevederile privind procedurile de insolvență trebuie interpretate și aplicate având în vedere întreg ansamblul legislativ în materie și nu trebuie privite disparat. Așa fiind, prin reglementarea criticată din legea insolvenței, referitoare la data de la care începe să curgă termenul pentru depunerea contestațiilor cu privire la creanțele trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar, legiuitorul nu a înțeles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unei proceduri speciale, derogatorie de la dreptul comun. În aceste condiții, părților interesate nu li se încalcă accesul liber la justiție, atâta vreme cât pot sesiza judecătorul-sindic în termenul legal cu contestația referitoare la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanțe.  … 22.Curtea constată, astfel, că sunt neîntemeiate criticile formulate, dat fiind faptul că această procedură a insolvenței este caracterizată prin celeritate, pornind tocmai de la caracterul raporturilor între profesioniști. Deși procedura insolvenței pune accent pe o desfășurare rapidă a procesului, ea oferă, pe de altă parte, suficiente garanții procesuale părților implicate. O astfel de procedură, care de regulă are caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanțe, ar fi cu mult întârziată, situație ce ar genera o stare de perpetuă incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite între părțile implicate, persoane fizice sau persoane juridice, afectând grav stabilitatea și securitatea care trebuie să le caracterizeze.  … 23.Totodată, Curtea învederează faptul că orice persoană participantă la procedura lichidării judiciare trebuie să manifeste o minimă diligență în apărarea și exercitarea drepturilor sale, părțile putând afla, cu minime eforturi, măsurile dispuse și putând contesta atât luarea unei măsuri, cât și o eventuală omisiune. Așa fiind, legiuitorul a instituit, prin prezenta lege, un mijloc rapid și modern de notificare a actelor de procedură și de publicare a datelor și a informațiilor referitoare la debitorii aflați în stare de insolvență, iar acest mijloc de notificare poartă denumirea de „Buletinul procedurilor de insolvență“. Invocarea lipsei accesului la internet apare ca fiind neplauzibilă în condițiile în care, în prezent, acest mijloc de informare este cel mai frecvent utilizat, cu atât mai mult cu cât autoarea excepției este o societate comercială.  … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Adina Prod – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 85/99/2015/A3* al Tribunalului Iași – Secția a II-a civilă – Faliment și constată că prevederile art. 111 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iași – Secția a II-a civilă – Faliment și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește