DECIZIA nr. 615 din 2 octombrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și ale art. 29 alin. (1) și alin. (1^1) și art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Hidroelectrica Hidrosind și Departamentul Sincron Caransebeș, în numele membrilor Camelia Aurariu și alții, în Dosarul nr. 29.744/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 146D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă Sindicatul Hidroelectrica Hidrosind, prin avocat Camelia Constantin. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Sindicatului Hidroelectrica Hidrosind, care solicită, în prealabil, să i se permită să depună la dosar o copie a hotărârii judecătorești prin care membrii de sindicat au fost încadrați în grupe superioare de muncă, precum și o situație a îmbolnăvirilor și a deceselor pentru personalul activ din cadrul unității. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acestei solicitări, iar președintele încuviințează depunerea înscrisurilor la dosar.  … 4.Având cuvântul pe fond, reprezentantul Sindicatului Hidroelectrica Hidrosind solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate nu sunt clare, creează drepturi pentru anumite categorii de persoane, dar exclud, în același timp, persoane care lucrează în condiții similare și care ar avea dreptul să le fie recunoscute aceste drepturi. Arată că are cunoștință de jurisprudența Curții Europene de Justiție în materie, dar apreciază că aceasta nu se aplică în speță, întrucât nu s-a realizat o analiză pe fond a problematicii. De asemenea, arată că are cunoștință și de jurisprudența în materie a Curții Constituționale, dar nu este de acord cu aceasta. Consideră că dispozițiile de lege criticate, așa cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție, au dus la o limitare flagrantă a principiilor constituționale prevăzute în art. 1,art. 16,art. 21 și art. 41, precum și în art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că au intervenit elemente noi, care nu au fost avute în vedere de Curtea Constituțională atunci când a analizat constituționalitatea textelor de lege criticate. Astfel, amintește că autorii excepției sunt personal de exploatare, care lucrează în subteran. Până în anul 2001 li s-a recunoscut, pe cale judecătorească, încadrarea în grupa I sau II de muncă. În plus, trebuie avut în vedere faptul că aceste persoane își desfășoară activitatea în munți, în condiții de izolare, supuse unor condiții meteo defavorabile și lipsite de posibilitatea de a avea acces la toate celelalte facilități la care au acces alte categorii de personal. Legea nr. 19/2000 nu dă nicio definiție a condițiilor speciale de muncă. Cu toate acestea, încadrează anumite categorii în condiții speciale de muncă și le conferă dreptul la reducerea vârstei de pensionare și majorarea punctului de pensie. Prin urmare, este vorba de o lege imprevizibilă și incertă, întrucât personalul care nu este precizat în mod expres prin lege și lucrează în aceleași condiții nu poate afirma că beneficiază de o normă stabilă, previzibilă. De asemenea, această categorie de personal este discriminată, întrucât nu are posibilitatea de a se adresa justiției pentru a demonstra că lucrează în condiții similare și trebuie să se bucure de aceleași drepturi. Legea nr. 19/2000 se referă la persoanele care lucrează în subteran, dar exclude anumite categorii, din care fac parte autorii excepției și care lucrează în condiții similare. Aceeași lege asimilează condițiilor speciale locurile de muncă încadrate anterior în grupe superioare, dar doar pentru trecut, și nu extinde această asimilare și pentru viitor. Legea nr. 263/2010 definește condițiile speciale de muncă și creează certitudinea că toți cei care s-ar încadra în această definiție ar trebui să aibă posibilitatea să le fie recunoscut dreptul de a fi încadrați în aceste condiții, iar limitarea acestui drept numai la anumite categorii de persoane încalcă prevederile constituționale mai sus amintite. A condiționa lărgirea sferei persoanelor încadrate în condiții speciale de o modificare legislativă face ca textele de lege criticate să fie incerte și imprevizibile și să nască situații discriminatorii.  … 5.În ceea ce privește condițiile deosebite de muncă, arată că reglementarea și finalitatea sunt diferite. Susține că, deși există o definiție a condițiilor deosebite de muncă, nu există mecanismul care să traseze existența acestui drept. Singura mențiune din Legea nr. 263/2010 se referă doar la cei care au avut recunoscut dreptul anterior, fără a exista posibilitatea recunoașterii, în prezent, pe cale judecătorească.  … 6.În concluzie, solicită Curții ca, având în vedere situația faptică pe care a prezentat-o, să constate că persoanele care înainte de anul 2000 au fost încadrate în grupe superioare de muncă au posibilitatea de a le fi recunoscută încadrarea, în prezent, în condiții deosebite sau speciale de muncă. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că stabilirea criteriilor de încadrare a unor locuri de muncă în condiții deosebite sau speciale este o atribuție exclusivă a legiuitorului și nu afectează dreptul salariaților de a se adresa instanțelor de judecată pentru a reclama neîndeplinirea de către angajator sau alte persoane a obligațiilor ce le revin potrivit legii. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 12/2016 evidențiază tocmai faptul că dreptul de acces la justiție al salariaților cu prilejul încadrării unor locuri de muncă în condiții superioare a fost asigurat.  … 8.Având cuvântul în replică, reprezentantul Sindicatului Hidroelectrica Hidrosind arată că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 12/2016 se referea la Legea nr. 19/2000, care asigura un mecanism de acces la justiție, iar nu la Legea nr. 263/2010, care nu asigură un astfel de mecanism. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 29.744/3/2016, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și ale art. 29 alin. (1) și alin. (1^1) și art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Hidroelectrica Hidrosind și Departamentul Sincron Caransebeș, în numele membrilor Camelia Aurariu și alții, cu prilejul soluționării unei cauze privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 20 din Legea nr. 19/2000, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 226/2006 și ale art. 30 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, sunt contrare art. 1 alin. (4) și (5), art. 16 și art. 41 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate stabilesc, cu caracter discriminatoriu și limitativ, locurile de muncă încadrate în condiții speciale, fără a exista o definiție a noțiunii de „condiții speciale“. Astfel, orice completare a acestei liste presupune o modificare legislativă, iar persoanele interesate nu au posibilitatea de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea activității desfășurate în condiții similare locurilor de muncă atestate de lege ca fiind în condiții speciale. În plus, stabilirea criteriilor și metodologiei de încadrare a unor locuri de muncă în condiții speciale este lăsată în sarcina Guvernului.  … 11.De asemenea, autorii excepției critică dispozițiile art. 29 alin. (1) și alin. (1^1) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, arătând că încalcă art. 1 alin. (4) și (5), art. 16 și art. 41 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care sunt imprecise și imprevizibile, întrucât nu menționează forma de materializare a criteriilor și metodologiei de stabilire a condițiilor deosebite, deși oferă o definiție a acestora și o recunoaștere a unui drept suplimentar la pensie persoanelor care au lucrat în asemenea condiții. Totodată, arată că aceste dispoziții de lege conferă doar dreptul la reînnoirea până în anul 2018 a avizelor deja obținute pe baza legislației abrogate, fără a da și posibilitatea constatării condițiilor deosebite, în prezent, pentru locurile de muncă care se încadrează în situațiile descrise în definiția dată de art. 3 din lege și fără a stabili o sancțiune în sarcina angajatorilor pentru neîndeplinirea obligației de normalizare a locurilor de muncă. În același context, menționează că persoanele interesate nu au dreptul de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea activității desfășurate de acestea, raportat la definiția dată de lege acestor condiții. … 12.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.  … 13.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 14.Guvernul, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.  … 15.Avocatul Poporului arată, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 20 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, și ale art. 29 alin. (1) și alin. (1^1) și art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Textele de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 20 din Legea nr. 19/2000:(1)În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din:a)unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă; … b)activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații; … c)aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1; … d)activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 2. … (2)Alte locuri de muncă în condiții speciale decât cele prevăzute la alin. (1) pot fi stabilite numai prin lege.(3)Metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și a Ministerului Sănătății și Familiei, în urma consultării CNPAS. … – Art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 226/2006:(1)Începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa nr. 1.(2)Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare. … – Art. 29 alin. (1) și alin. (1^1) din Legea nr. 263/2010:(1)Sunt încadrate în condiții deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora.(1^1)Locurile de muncă pot fi menținute în condiții deosebite, prin reînnoirea avizelor de încadrare pe baza metodologiei stabilite prin hotărâre a Guvernului, pentru o perioadă de maximum 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2016, termen până la care angajatorii au obligația de a normaliza condițiile de muncă. … – Art. 30 din Legea nr. 263/2010:(1)În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din:a)unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă; … b)activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații; […] … d)aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1; … e)activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3; … f)activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4. … (2)Periodic, din 5 în 5 ani, locurile de muncă în condiții speciale de muncă prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt supuse procedurii de reevaluare a încadrării în condiții speciale, stabilită prin hotărâre a Guvernului.(3)Procedura de reevaluare prevăzută la alin. (2) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, elaborată în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(4)Este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă, prevăzut la alin. (1) lit. b), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupele I și II de muncă și care, potrivit art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, sunt încadrate în condiții speciale de muncă.(5)Constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă și perioadele în care un asigurat care își desfășoară activitatea în condiții speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă și/sau în concediu de odihnă, dacă cel puțin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiții de muncă. …  … 19.Curtea constată că dispozițiile art. 20 din Legea nr. 19/2000 și cele ale art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 226/2006 nu mai sunt în vigoare, aceste acte normative fiind abrogate anterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate. Cu toate acestea, având în vedere obiectul cauzei în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții de lege, Curtea apreciază că sunt incidente cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, astfel că analiza de constituționalitate se va referi și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 19/2000 și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 226/2006. … 20.Autorii excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, respectiv obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 41 referitor la muncă și protecția socială a muncii. De asemenea, invocă art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică, în esență, faptul că reglementările supuse analizei de constituționalitate nu prevăd o definiție generală a locurilor de muncă în condiții speciale, astfel încât orice persoană interesată să se poată adresa justiției pentru a constata existența acestor condiții. Astfel, în opinia lor, enumerările cu caracter limitativ ale unităților în care se găsesc locuri de muncă în condiții speciale îi discriminează pe cei care, lucrând în condiții identice, dar nefiind cuprinși în locurile de muncă enumerate de lege, nu pot cere în justiție încadrarea în condiții speciale și acordarea drepturilor aferente.  … 22.Analizând această critică, Curtea constată că aceasta privește, în realitate, concepția legislativă generală referitoare la încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, respectiv faptul că legiuitorul a ales să stabilească limitativ ce unități și ce activități pot obține încadrarea în condiții speciale și nu a lăsat această încadrare la dispoziția instanțelor, pentru a decide de la caz la caz, în mod individual. Or, Curtea observă că dispozițiile legale referitoare la încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale se află într-o strânsă legătură cu dreptul la pensie, reprezentând circumstanțe care se răsfrâng asupra stabilirii acestui drept fundamental, iar așa cum Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, referitoare la dreptul la pensie și alte drepturi de asigurări sociale, trebuie interpretate în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul și cuantumul lor.“ … 23.Curtea apreciază că aceste considerente, referitoare la libertatea de opțiune a legiuitorului în ceea ce privește modalitatea de încadrare a unor locuri de muncă în condiții speciale, răspund și criticilor privind încălcarea dreptului de acces la justiție, de vreme ce aceste critici derivă din opinia autorilor excepției potrivit căreia încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale ar trebui să se realizeze pe cale judecătorească.  … 24.Curtea consideră că reglementarea limitativă a unor locuri de muncă în condiții speciale nu creează discriminări între persoane aflate în situații egale, de vreme ce toate persoanele aflate în ipoteza legală au avut posibilitatea de a parcurge procedurile legale necesare unei astfel de încadrări.  … 25.Analizând în continuare critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că aceasta se referă, de asemenea, la criteriile folosite de legiuitor pentru încadrarea unor locuri de muncă în condiții deosebite, precum și la faptul că nu se prevede o procedură de încadrare, pentru viitor, a unor noi locuri de muncă în astfel de condiții.  … 26.Curtea apreciază că cele reținute mai sus, referitor la competența exclusivă a legiuitorului de a reglementa condițiile și criteriile de acordare a drepturilor de asigurări sociale, sunt valabile și în ceea ce privește această din urmă critică.  … 27.De altfel, cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate Curtea Constituțională s-a mai pronunțat și prin Decizia nr. 686 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 28 martie 2018. … 28.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Hidroelectrica Hidrosind și Departamentul Sincron Caransebeș, în numele membrilor Camelia Aurariu și alții, în Dosarul nr. 29.744/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 20 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și ale art. 29 alin. (1) și alin. (1^1) și art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 octombrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește