DECIZIA nr. 614 din 17 septembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 15.349/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VII-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 536D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât criticile formulate vizează probleme de interpretare și aplicare a legii. Mai arată, totodată, că interpretarea textului criticat a fost tranșată prin Decizia nr. 18 din 7 septembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că interdicția inițierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice nu vizează și dizolvarea, respectiv lichidarea în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 decembrie 2018 pronunțată în Dosarul nr. 15.349/3/2016, Tribunalul București – Secția a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în dosarul menționat, având ca obiect cererea de deschidere a procedurii insolvenței. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța de judecată arată mai întâi că, prin sentința Tribunalului București – Secția a VII-a civilă s-a dispus în cauză deschiderea procedurii generale de insolvență a debitorului, în baza art. 72 alin. (6) din Legea nr. 85/2014. Curtea de Apel București – Secția I penală a luat măsura preventivă a suspendării procedurii de dizolvare sau lichidare, măsură care a fost prelungită succesiv de Tribunalul București. Măsura este dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți în temeiul art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Se arată că, întrucât Codul de procedură penală nu distinge între procedura voluntară de dizolvare și lichidare a societăților reglementată de Legea nr. 31/1990 sau a altor persoane juridice reglementată de Codul civil și procedura judiciară a insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2014, în mod constant, în practica judiciară astfel de măsuri preventive se dispun și atunci când societatea este supusă unei proceduri judiciare de insolvență, cum este și cazul de față. … 6.Se mai arată că procedura insolvenței este gândită ca unicul mijloc procedural prin care creditorii unui debitor aflat în incapacitate de plată să își poată valorifica drepturile. Alături de alte efecte care decurg din deschiderea procedurii de insolvență, suspendarea executărilor silite și derularea procedurilor execuționale individuale are, pe de o parte, menirea de a permite reorganizarea debitorului, dar asigură și respectarea drepturilor concursuale ale creditorilor care sunt interesați în lichidarea societății, în vederea îndestulării din veniturile obținute în urma valorificării activelor. Procedura de insolvență se poate deschide la cererea debitorului sau a creditorilor, așa cum este cazul în speță, dar odată rămasă definitivă hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență, efectul suspendării executărilor silite nu poate fi anihilat. Se ajunge astfel în situația în care instanța penală suspendă o procedură de lichidare judiciară, cu consecința punerii tuturor creditorilor în imposibilitatea executării propriilor creanțe asupra debitorului persoană juridică, ceea ce poate conduce la limitarea nejustificată a dreptului lor de proprietate garantat de art. 44 alin. (1) din Constituție, și, în cele din urmă, a dreptului lor de acces la justiție garantat de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, drept care se extinde și asupra fazei de executare silită. Măsura preventivă a suspendării procedurii de dizolvare și lichidare are menirea de a proteja persoanele vătămate prin săvârșirea unei infracțiuni de acțiunile frauduloase ale făptuitorului, dar în cazul lichidării judiciare din cadrul procedurii de insolvență ajunge să paralizeze dreptul creditorilor de a acționa împotriva debitorului și de a-și putea recupera creanțele, în condițiile în care nu există remediul procedural care să le permită să declanșeze o procedură de executare silită individuală, care prin natura ei este incompatibilă cu procedura colectivă a insolvenței. În speță, măsura provizorie a suspendării procedurii de dizolvare și lichidare a intervenit în etapa de observație, ajungându-se în situația imposibilității declanșării procedurii de faliment, care presupune și dizolvarea societății, conform art. 145 alin. (2) din Legea nr. 85/2014. Aceasta are drept efect, pe de o parte, punerea creditorilor deținători ai unor creanțe anterioare deschiderii procedurii în imposibilitatea valorificării drepturilor lor, dar și acumularea de noi datorii curente prin continuarea unei activități care generează pierderi, drepturi de creanță care la rândul lor nu vor putea fi valorificate. Din acest punct de vedere, avându-se în vedere lipsa unei distincții a legiuitorului între dizolvarea și lichidarea voluntară, derulată extrajudiciar, și dizolvarea și lichidarea judiciară din cadrul procedurii de insolvență, dispozițiile art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală pot conduce la limitări ale drepturilor părților garantate de Constituție, dincolo de limita rezonabilă impusă de art. 53. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 493 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Măsurile preventive. Examinând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta vizează numai prevederile alin. (1) lit. a) al art. 493 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „(1) Judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, la propunerea procurorului, sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară ori instanța poate dispune, dacă există motive temeinice care justifică suspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și numai pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) interdicția inițierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice.“ Astfel fiind, Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă prevederile constituționale ale art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, mai întâi, că aceasta a fost ridicată într-un dosar având ca obiect cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată – în temeiul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență – de creditoarea Parc Hotels – S.A. în contradictoriu cu debitoarea Perfect Tour – S.R.L. Potrivit încheierii de sesizare și actelor depuse la dosarul cauzei, deschiderea procedurii generale de insolvență a debitorului a fost dispusă prin Sentința civilă nr. 7.569 din 29 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a civilă. Curtea observă, totodată, că excepția are ca obiect dispoziții din Codul de procedură penală referitoare la luarea măsurilor preventive în cazul persoanei juridice, dispoziții aplicate însă într-o altă cauză, respectiv în Dosarul nr. 47.691/3/2015/a2 al Curții de Apel București – Secția I penală, având ca obiect contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva Încheierii penale din data de 20 februarie 2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală. Prin Decizia penală nr. 145/Co din 5 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I penală, s-a admis contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, s-a desființat în parte încheierea contestată, iar în temeiul art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, sa admis propunerea Ministerului Public formulată în dosarul de urmărire penală nr. 130/P/2013 și s-a dispus „interzicerea inițierii ori după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare“ a mai multor inculpate persoane juridice, între care și debitoarea cu privire la care se deschisese procedura generală de insolvență în anul 2016. Este de menționat că instanța care a pronunțat încheierea contestată apreciase că nu se impune dispunerea măsurii preventive solicitate, reținând: „S.C. Perfect Tour – S.R.L. intrând în insolvență prin sentința din 29.11.2016, rămasă definitivă prin neapelare (…) nu se justifică la acest moment o soluție diametral opusă celei adoptate prin încheierea din 29.02.2016.“ Așadar, în pofida faptului că debitoarea se afla în procedură de insolvență, Curtea de Apel București – Secția I penală a dispus în temeiul art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, măsura preventivă constând în „interzicerea inițierii ori după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare“. Practic, această soluție îl nemulțumește pe judecătorul sindic din cauza având ca obiect cererea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014, acesta sesizând Curtea Constituțională, întrucât apreciază că, prin greșita interpretare a textului legal criticat, „măsuri preventive se dispun și atunci când societatea este supusă unei proceduri judiciare de insolvență“. … 13.Analizând contextul în care excepția de neconstituționalitate a fost invocată și modalitatea în care aceasta a fost motivată, Curtea constată că în cauză este incidentă una dintre cauzele de inadmisibilitate a excepțiilor de neconstituționalitate, expres consacrate de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respectiv lipsa legăturii excepției de neconstituționalitate cu cauza în care a fost ridicată. … 14.Astfel, interpretând dispozițiile alin. (1) și (5) ale art. 29 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a statuat în mod constant că excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluționarea cererii în cadrul căreia a fost invocată această excepție (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). … 15.Față de aceste considerente, rezultă că eventualele critici referitoare la o interpretare într-un sens neconstituțional a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală sunt susceptibile de analiză pe fond numai în cauze în care acestea să fie aplicabile/aplicate de către instanță, așadar acolo unde instanța este învestită cu analiza/soluționarea cererii de aplicare a măsurilor preventive la care textul legal menționat se referă. Câtă vreme în cauză nu subzistă o astfel de ipoteză, excepția de neconstituționalitate așa cum a fost formulată și motivată, adică exclusiv cu privire la înțelesul și aplicarea art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, nu are legătură cu cauza în care a fost ridicată, respectiv cererea de deschidere a procedurii de insolvență și, prin urmare, aceasta este inadmisibilă în raport cu art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992. Ca urmare, chiar dacă problematica interpretării și aplicării legii este susceptibilă de o abordare nuanțată, putând determina, în anumite condiții, învestirea Curții Constituționale cu soluționarea fondului excepțiilor de neconstituționalitate în cauză Curtea nu va putea proceda la această analiză, față de inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate reținută. … 16.În concluziile formulate la termenul de judecată, reprezentantul Ministerului Public a învederat că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 18 din 7 septembrie 2020 prin care a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, a stabilit că interdicția inițierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice nu vizează și dizolvarea, respectiv lichidarea în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Întrucât nu este învestită cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală în interpretarea dată prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată după data sesizării instanței constituționale în prezenta cauză, Curtea va lua doar act de pronunțarea acestei decizii, obligatorie potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 15.349/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VII-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VII-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește