DECIZIA nr. 613 din 24 noiembrie 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 17/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 326 din 19 aprilie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 71 03/06/2011 ART. 124
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 71 03/06/2011 ART. 124
ActulREFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 71 03/06/2011 ART. 124
ART. 1REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 3REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 4REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 5REFERIRE LALEGE 71 03/06/2011 ART. 124
ART. 5REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 6REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE 71 03/06/2011 ART. 124
ART. 12REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 12REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864 ART. 1402
ART. 12REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864 ART. 1403
ART. 12REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864 ART. 1404
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864 ART. 1403
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 887 15/12/2015
ART. 15REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 458 02/12/2003
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 376 26/05/2015
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 540 15/10/2014
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 179 01/04/2014
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 18REFERIRE LALEGE 71 03/06/2011 ART. 124
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 198 12/02/2009
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Irina Loredana Gulie – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 124 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Emil Cumpănășoiu, Scarlat Cumpănășoiu, Elisabeta Cumpănășoiu, Ioana Cumpănășoiu și Ecaterina Simion în Dosarul nr. 657/94/2012*/a1 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.712D/2019.2.La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, domnul avocat Petre Matei, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată, în esență, că textul de lege criticat contravine principiului constituțional al neretroactivității legii civile, deoarece, pentru o situație juridică începută sub imperiul legii vechi, nu se poate aplica instituția retractului litigios. În acest sens se arată că, deși Codul civil din 2009 nu a mai reglementat instituția retractului litigios, totuși, normele tranzitorii criticate ar fi trebuit să prevadă aplicabilitatea acestuia pentru situații juridice începute înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, așa cum a făcut în situația uzucapiunilor începute sub imperiul legii vechi. Învederează aspecte specifice fondului cauzei deduse soluționării instanței de judecată, referitoare la momentul în care a început raportul juridic litigios dintre părți, respectiv anterior intrării în vigoare a Codului civil din 2009.4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, ci reprezintă norme tranzitorii, prin care este recunoscută supraviețuirea legii vechi în privința unei situații juridice intervenite înainte de intrarea în vigoare a Codului civil din 2009.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 363 din 23 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 657/94/2012*/a1, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 124 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Excepția a fost ridicată de Emil Cumpănășoiu, Scarlat Cumpănășoiu, Elisabeta Cumpănășoiu, Ioana Cumpănășoiu și Ecaterina Simion într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în revendicare asupra unui bun imobil, aflată pe rolul Tribunalului Ilfov – Secția civilă. Curtea Constituțională a fost sesizată prin decizia Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care a fost admis recursul introdus împotriva încheierii prin care Tribunalul Ilfov – Secția civilă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, în situația în care dispozițiile criticate se aplică tuturor cesiunilor de drepturi litigioase încheiate după data intrării în vigoare a noului Cod civil (1 octombrie 2011), independent de faptul că litigiul (situația juridică) s-a născut înaintea intrării în vigoare a legii noi, acestea contravin dispozițiilor constituționale referitoare la neretroactivitatea legii civile, întrucât se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată la data intrării în vigoare a legii. Se susține că prevederile legale criticate au caracter retroactiv, deoarece acționează asupra fazei inițiale a situației juridice, modificând în mod esențial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare în judecată, cu încălcarea principiului tempus regit actum.7.În același sens se mai susține că în determinarea câmpului de aplicare a legilor în timp trebuie să se țină seama atât de prioritatea noii legi față de cea veche, cât și de siguranța raporturilor sociale, care presupune ca acestea să nu fie desființate sau modificate, fără un motiv deosebit de ordine socială. În plus, principiul aplicării imediate a legii noi presupune intrarea în vigoare a noilor dispoziții pentru situațiile ale căror efecte nu erau susceptibile să se producă sub imperiul legii vechi. Prin urmare, noua lege nu poate interveni asupra proceselor aflate în curs de judecată pe rolul instanțelor, întrucât o astfel de modificare nu face decât să creeze confuzii în înțelegerea și aplicarea corectă a principiului constituțional al neretroactivității legilor civile.8.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat păstrează caracterul tranzitoriu al rămânerii în vigoare a legii vechi cu privire la situația juridică obiectivă, legală, generată de încheierea unui contract de cesiune de drepturi litigioase, retractul litigios fiind considerat un efect imperativ stabilit de legea veche, dar reglementat prohibitiv de legea nouă. Cât privește încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, instanța nu a putut identifica niciun aspect de neconstituționalitate, în absența prezentării de către parte a unor motive care să fundamenteze excepția invocată din perspectiva încălcării dreptului de acces la justiție.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 124 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, potrivit cărora: „Pentru cesiunile de drepturi litigioase încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil își păstrează aplicabilitatea dispozițiile art. 1.402-1.404 din Codul civil din 1864.“ Textul de lege criticat face trimitere la dispozițiile art. 1.402-1.404 din Codul civil din 1864, potrivit cărora:– Art. 1.402: „Cel în contra cărui există un drept litigios vândut se va putea libera de cesionar numărându-i prețul real al cesiunii, spezele contractului și dobânda din ziua când cesionarul a plătit prețul cesiunii.“– Art. 1.403: „Lucrul se socotește litigios când există proces sau contestație asupra fondului dreptului.“– Art. 1.404:Dispozițiile art. 1402 încetează:1.când cesiunea s-a făcut la un comoștenitor sau coproprietar al dreptului cedat;2.când s-a făcut la un creditor, spre plata creanței sale;3.când s-a făcut către posesorul fondului asupra căruia există dreptul litigios.13.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile și art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 1.403 din Codul civil din 1864, una dintre condițiile exercitării retractului litigios este existența unui proces început asupra fondului dreptului care a făcut obiectul cesiunii, așadar dreptul cesionat trebuie să fie supus unei contestații judiciare, care să fie în curs de judecată atât la momentul cesiunii, cât și la momentul exercitării retractului. Prin urmare, dreptul la exercitarea retractului litigios este întotdeauna subsecvent cesiunii de drepturi litigioase, astfel încât, din perspectiva posibilității exercitării retractului litigios, ca efect specific al cesiunii, nu prezintă relevanță momentul în care dreptul a devenit litigios (momentul începerii procesului), ci doar faptul ca procesul ce vizează fondul dreptului cesionat să fie început, dar neterminat.15.În acest context normativ, Curtea reține că, prin dispoziția legală criticată, legiuitorul a ales ca regimul juridic al efectelor actului juridic reprezentat de contractul de vânzare de drepturi litigioase, încheiat înainte de intrarea în vigoare a Codului civil din 2009, să fie supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat, în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa, în acord cu principiul de drept intertemporal tempus regit actum. Cu alte cuvinte, această soluție legislativă nu face altceva decât să respecte domeniul propriu de aplicare a legii vechi, în deplin acord cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 15 martie 2016, paragraful 93).16.Raportat însă la situația autorilor excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, Curtea reține că prevederile legale criticate nu îndeplinesc condiția de admisibilitate privind legătura cu soluționarea cauzei, reglementată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că legătura cu soluționarea cauzei „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului“ (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragraful 23, Decizia nr. 540 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014, paragraful 26, sau Decizia nr. 376 din 26 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 7 august 2015, paragraful 26).17.Or, prevederile legale criticate, care permit exercitarea retractului litigios în perioada ulterioară intrării în vigoare a Codului civil din 2009 doar dacă cesiunea de drepturi litigioase a fost încheiată înainte de intrarea în vigoare a acestuia (respectiv 1 octombrie 2011), nu sunt aplicabile cauzei deduse soluționării instanței judecătorești, dat fiind faptul că, în speță, cesiunea de drepturi litigioase a fost încheiată la data de 15 martie 2012, deci ulterior intrării în vigoare a noului Cod civil. Astfel, în acord cu principiul de drept intertemporal tempus regit actum, norma legală criticată nu face altceva decât să instituie aplicabilitatea legii civile vechi pentru contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii civile noi, ceea ce nu este cazul în speță. Împrejurarea invocată de autorii excepției, referitoare la faptul că între părți există și alte litigii ce poartă asupra fondului aceluiași drept, începute înainte de intrarea în vigoare a Codului civil din 2009, nu are relevanță în soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate, dat fiind faptul că procesul în care a fost ridicată prezenta excepție a început la data de 17 ianuarie 2012 (cererea de chemare în judecată fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la această dată cu nr. 657/94/2012), ulterior intrării în vigoare a Codului civil, iar cesiunea de drepturi litigioase a fost încheiată tot ulterior acestui moment.18.În aceste condiții, Curtea reține că invocarea excepției relevă mai degrabă un caracter abstract, și nu un interes direct, născut și actual, de natură a produce un efect concret asupra desfășurării procesului, astfel că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu cauza concretă în care a fost ridicată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009). În consecință, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 124 din Legea nr. 71/2011 este inadmisibilă, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992, astfel cum au fost interpretate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa.19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 124 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Emil Cumpănășoiu, Scarlat Cumpănășoiu, Elisabeta Cumpănășoiu, Ioana Cumpănășoiu și Ecaterina Simion în Dosarul nr. 657/94/2012*/a1 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x