DECIZIA nr. 613 din 2 octombrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 149 din 25 februarie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 5REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 6REFERIRE LAOG 15 24/01/2002
ART. 6REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LAOUG 8 22/04/2015 ART. 3
ART. 11REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 12REFERIRE LAOUG 55 14/09/2016 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 306 09/05/2017
ART. 15REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE 180 11/04/2002
ART. 16REFERIRE LAOG 15 24/01/2002
ART. 16REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 10
ART. 16REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 34
ART. 17REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 17REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 17REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 34
ART. 17REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 47
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Agigeaserv Util – S.R.L. din Agigea, în Dosarul nr. 9.317/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.799 D/2016.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Magistratul-asistent referă că, la dosar, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea ca neîntemeiată ca excepției de neconstituționalitate.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea nr. 13.168 din 13 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.317/212/2016/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Excepția a fost ridicată de Societatea Agigeaserv Util – S.R.L. din Agigea într-o cauză având ca obiect contestația împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, întemeiat pe art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe drumurile naționale din România.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că, potrivit textului de lege criticat, constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice definite în art. 1 alin. (1) lit. o) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, care nu cuprinde însă nicio dispoziție cu privire la obligația ca aceste mijloace tehnice să fie omologate și nici identificate în mod expres în procesul-verbal întocmit. Fiind vorba de „instrumente“ prin care se realizează „acuzarea“ în cadrul procedurii contravenționale, este vorba despre o veritabilă atingere adusă art. 21 din Constituție, fiind îngrădit accesul unui justițiabil la posibilitatea de a contesta în instanță orice fel de mijloc tehnic cu care este constatată contravenția. Nu poate fi vorba de un proces echitabil cât timp mijloacele tehnice utilizate de către agentul ce aplică sancțiunea nu sunt definite în mod clar. În cazul procedurii contravenționale, dreptul de a contesta legalitatea unui proces-verbal este garantat, plecând de la dreptul de a solicita instanței să pună în vedere organelor care au întocmit procesul-verbal să depună în scris dovezi privind omologarea sistemelor tehnice utilizate și garantarea faptului că acestea funcționau și erau utilizate de personal instruit la momentul constatării faptelor contravenționale. În situația contravențiilor la regimul rutier sau în aceea a contravențiilor care privesc activitatea de control a Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier, atât legislația specifică, cât și practica instanțelor au arătat necesitatea ca în procesele-verbale să fie consemnate datele exprese ale mijloacelor tehnice utilizate, pentru ca în situația contestării proceselor-verbale să poată fi administrate probe, inclusiv expertiza. Potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, mijloacele tehnice utilizate, pe lângă faptul că nu sunt definite și identificate în mod expres și coerent, nu sunt menționate în mod clar în procesele-verbale, prezumându-se că acestea nu pot fi identificate și nici supuse unui control tehnic de către un specialist. În această situație, textul de lege criticat este neconstituțional, în măsura în care mijloacele tehnice utilizate nu sunt bine definite și nu sunt identificate punctual. 7.Judecătoria Constanța – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece neindicarea în mod concret a mijloacelor tehnice cu ajutorul cărora se realizează constatarea contravențiilor nu încalcă drepturile constituționale invocate de petent, în condițiile în care, în funcție de natura contravenției săvârșite, actul de constatare a contravenției va indica mijlocul tehnic utilizat pentru constatarea și înregistrarea contravenției, de la caz la caz. 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, cu modificările aduse prin art. III pct. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 28 aprilie 2015, având următorul conținut: „Constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.“12.Curtea observă că denumirea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. a fost schimbată în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., prin art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A., precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 28 septembrie 2016.13.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitoare la accesul liber la justiție.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra unor critici similare s-a pronunțat prin Decizia nr. 306 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 8 septembrie 2017.15.Cu acel prilej, Curtea a reținut că nu poate fi primită critica referitoare la neclaritatea sintagmei „mijloace tehnice“, deoarece, potrivit art. 1 alin. (1) lit. o) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, acestea sunt definite după cum urmează: „mijloace tehnice – echipamente ce permit verificarea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pentru un anumit vehicul. Acestea sunt: (i) terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR privind achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat; (ii) sisteme de camere video, care pot fi fixe sau mobile, cu rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat“. Prin SIEGMCR se înțelege, potrivit art. 1 alin. (1) lit. n) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, „sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei – sistem informatic ce permite înregistrarea în format electronic a informațiilor privind achitarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea și controlul achitării tarifului de utilizare și de trecere“.16.Referitor la critica privind încălcarea accesului liber la justiție, Curtea a observat că, potrivit art. 10^1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare a contravenției poate fi atacat în fața judecătoriei în a cărei rază teritorială domiciliază sau își are sediul contravenientul, iar împotriva acestei hotărâri se poate formula apel, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu ale cărei prevederi se completează Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. 17.Referitor la susținerea privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul că „mijloacele tehnice“ la care face referire art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu pot fi supuse expertizării, Curtea a observat că, potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Din sintagma „administrează orice alte probe prevăzute de lege“, precum și din faptul că, potrivit art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dispozițiile acesteia se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, Curtea reține că la solicitarea părților sau prin dispoziția instanței se poate administra inclusiv proba cu expertiza, astfel încât susținerile autorilor excepției nu pot fi primite.18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Agigeaserv Util – S.R.L. din Agigea în Dosarul nr. 9.317/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și constată că prevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Constanța – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 octombrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x