DECIZIA nr. 612 din 2 octombrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 20 februarie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ActulREFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 50
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 165 16/05/2013 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 1REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 50
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 4REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 4REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 50
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 10 08/02/2001
ART. 5REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 5REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 10 08/02/2001
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 78
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 78
ART. 6REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 11
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 8REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 8REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 8REFERIRE LAHOTARARE 27/05/2003
ART. 9REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 10REFERIRE LAHOTARARE 12/10/2010
ART. 10REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 10REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 618 04/11/2014
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 269 07/05/2014
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 20 21/01/2015
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 50
ART. 19REFERIRE LALEGE 111 19/05/2017 ART. 1
ART. 19REFERIRE LAOUG 98 15/12/2016
ART. 19REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 19REFERIRE LALEGE 205 23/05/2006
ART. 19REFERIRE LAACORD 27/01/2006
ART. 20REFERIRE LALEGE 111 19/05/2017 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 21REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 21REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 4
ART. 21REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 21REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 50
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 10 08/02/2001
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 11
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 78
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 22REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 22REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 164 27/03/2018
ART. 24REFERIRE LALEGE 111 19/05/2017 ART. 1
ART. 24REFERIRE LAOUG 98 15/12/2016
ART. 24REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 21
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 164 27/03/2018
ART. 25REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 25REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 25REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 613 04/10/2016
ART. 26REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 26REFERIRE LALEGE 247 19/07/2005
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 164 27/03/2018
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 1541 25/11/2010
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 820 09/11/2006
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 20 02/02/2000
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 44 24/04/1996
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 27REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 27REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 269 07/05/2014
ART. 28REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 28REFERIRE LAHOTARARE 12/10/2010
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 618 04/11/2014
ART. 29REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013
ART. 29REFERIRE LALEGE 247 19/07/2005
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 10 08/02/2001
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 269 07/05/2014
ART. 30REFERIRE LAHOTARARE 12/10/2010
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 78
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 78
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) și art. 50 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Maria Gheorghiu în Dosarul nr. 9.376/3/2008 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.779 D/2016.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că modul de reparare a abuzurilor ține de opțiunea legiuitorului, iar prevederile legale criticate nu aduc atingere art. 44 din Constituție.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 24 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.376/3/2008, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 21 alin. (6) și art. 50 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 165/2013“ privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Maria Gheorghiu, într-o cauză având ca obiect restituirea unor imobile în natură sau prin echivalent, după caz, cerere introdusă sub imperiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, și în care instanța a dispus să fie precizată natura măsurilor reparatorii solicitate, în raport cu prevederile Legii nr. 165/2013.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată, în esență, că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 aduc atingere art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție, referitoare la intrarea în vigoare a legii, deoarece se aplică unor raporturi juridice civile născute sub imperiul Legii nr. 10/2001. Însă, potrivit principiului neretroactivității, legea nouă este aplicabilă situațiilor ce se vor constitui, modifica sau stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice intervenite după abrogarea legii vechi. Prin urmare, aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 unui litigiu în curs, anterior dispoziției legale criticate, echivalează cu o aplicare retroactivă a legii noi, de natură a vătăma drepturile autorilor excepției de neconstituționalitate. Se arată, în acest sens, că, prin aplicarea prevederilor legale criticate, în vederea stabilirii măsurilor compensatorii, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar nu prin raportare la standardele internaționale de evaluare a valorii de piață a imobilelor, potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, în vigoare la data introducerii acțiunii. Ca atare, este negat un drept recunoscut anterior intrării în vigoare a legii noi, de a primi o despăgubire justă, în raport cu prețul de circulație al imobilului.6.De asemenea, autorul arată că aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 și litigiilor aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii încalcă principiul constituțional al securității juridice, prin încălcarea principiului general de drept tempus regit actum, potrivit căruia actele și faptele juridice se supun legii aplicabile la data la care s-au născut. Astfel, legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Autorul invocă în acest sens și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 1 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Gigli Costruzioni S.R.L. împotriva Italiei.7.În legătură cu încălcarea dispozițiilor art. 11 din Constituție, referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, autorul invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care sa statuat că principiul securității juridice presupune claritatea și previzibilitatea normei de drept imperativ, ce rezultă din principiul legalității.8.Totodată, autorul mai susține că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 contravin dreptului constituțional și convențional la un proces echitabil, din perspectiva respectării principiului legalității, prin stabilirea unei despăgubiri în funcție de grila notarială existentă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În acest sens arată că aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 conduce la modificarea unui aspect important al dreptului dedus judecății, respectiv cuantumul unei despăgubiri datorate de o autoritate publică, ceea ce contravine jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, concretizate în hotărârile din 20 februarie 2003, 27 martie 2003 sau 27 mai 2003, pronunțate în cauzele Forrer-Niendenthal împotriva Germaniei, Satka și alții împotriva Greciei și Crișan împotriva României, prin care instanța europeană a evidențiat pericolele inerente în folosirea legislației cu efect retroactiv, care poate influența soluționarea judiciară a unui litigiu în care statul este parte. De asemenea este invocată jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului, referitoare la aspecte legate de aplicarea imediată a unei legi noi, atât în litigii în care statul este parte, cât și în alte categorii de litigii, referitoare la respectarea principiului egalității armelor, prin evitarea intervențiilor legislative, de natură a influența desfășurarea procesului.9.Pentru aceleași motive, autorul susține că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 contravin dispozițiilor convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, din perspectiva caracterului accesibil și previzibil al unei legi, condiție ce nu este îndeplinită de textul de lege criticat, dat fiind faptul că aplicarea legii noi unui proces în curs lipsește de eficiență juridică legea aplicabilă litigiului, la data sesizării instanței de judecată. În acest mod sunt încălcate și prevederile art. 124 alin. (1) și (3) din Constituție, referitoare la înfăptuirea justiției și independența judecătorilor.10.Referitor la încălcarea dreptului de proprietate privată, autorul invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o legislație care prevede restituirea totală sau parțială a bunurilor confiscate într-un regim anterior generează un nou drept de proprietate, apărat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, concretizată în hotărârile din 12 octombrie 2010 și din 28 septembrie 2004, pronunțate în cauzele Maria Atanasiu și alții împotriva României și Kopecký împotriva Slovaciei. De asemenea, autorul invocă jurisprudența constantă a Curții Europene cu privire la noțiunea de „bun“, ce intră sub incidența protecției convenționale a proprietății.11.Mai mult, arată autorul, nu sunt întrunite condițiile reglementate de art. 53 din Constituție, în care poate interveni restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.12.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.13.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.14.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 269 din 7 mai 2014 și nr. 618 din 4 noiembrie 2014.15.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, arătând că își menține punctul de vedere reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 21 ianuarie 2015.16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile „art. 21 alin. (6) și art. 50 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 165/2013“. În realitate, din motivarea excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 4 teza a doua raportat la art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013.19.De asemenea, Curtea observă că sunt criticate prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în forma anterioară modificării acestora prin pct. 4 al articolului unic din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017.20.Curtea reține că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în urma modificării prin pct. 4 al articolului unic din Legea nr. 111/2017, au păstrat însă soluția legislativă inițială, astfel încât Curtea urmează să se pronunțe asupra prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin pct. 4 al articolului unic din Legea nr. 111/2017. 21.Textele de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 4 teza a doua: „Dispozițiile prezentei legi se aplică (…) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor (…) la data intrării în vigoare a prezentei legi.“;– Art. 21 alin. (6): „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, […], și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“;– Art. 50 lit. b): „La data intrării în vigoare a prezentei legi: […] b) orice dispoziție referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare și la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă;“.22.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul securității juridice, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 78 – Intrarea în vigoare a legii și art. 124 – Înfăptuirea justiției. De asemenea sunt invocate și prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și art. 14 – Interzicerea discriminării, cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 – Protecția proprietății, din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, excepția având o motivare similară, prin Decizia nr. 164 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 2 iulie 2018.24.Curtea a observat, cu acel prilej, din analiza excepției de neconstituționalitate, că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 au fost modificate prin pct. 4 al articolului unic din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016, dar soluția legislativă este, în esență, aceeași cu cea existentă înaintea modificării. În aceste condiții, Curtea a reținut aplicabilitatea jurisprudenței sale referitoare la acest text de lege, anterioară modificării lui.25.În legătură cu susținerile privind încălcarea art. 1 alin. (5) referitor la principiul clarității și previzibilității legii, Curtea a observat Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat – având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr. 165/2013, și anume regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv – că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (a se vedea, în acest sens, paragraful 22 din Decizia nr. 164 din 27 martie 2018).26.În ceea ce privește critica potrivit căreia textele de lege supuse controlului aduc atingere principiului neretroactivității legii, prin Decizia nr. 613 din 4 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragraful 17, Curtea a constatat că nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii. Astfel cum s-a reținut în decizia menționată, este firesc ca modalitatea de calcul să fie cea prevăzută de actul normativ în vigoare la momentul efectuării acestei operațiuni, iar nu prin raportare la dispoziții legale abrogate, așa cum sunt cele din Legea nr. 247/2005, care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, guvernau modalitatea de stabilire a despăgubirilor cuvenite.27.Referitor la susținerile privind încălcarea art. 16 din Constituție și art. 14 dinConvenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a statuat că, dacă, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalității în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, paragraful 25 din Decizia nr. 164 din 27 martie 2018 și deciziile nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).28.În ceea ce privește încălcarea dreptului de proprietate, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu motivarea că prevederile legale criticate constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. În acest sens, Curtea a statuat că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care, la paragraful 232, au fost reținute în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată, însă, statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și a abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (paragrafele 42 și 45 din Decizia nr. 269 din 7 mai 2014).29.Mai mult, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, Curtea a reținut că, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, cât și imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluționate să fie evaluate prin raportare la același sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate sub formă de puncte să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente – referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. 30.Însă, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, anterior citată, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție.31.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.32.În final, referitor la dispozițiile art. 53,78 și 124 din Constituție, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză.33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Gheorghiu în Dosarul nr. 9.376/3/2008 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că prevederile art. 4 teza a doua raportat la art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 octombrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x