DECIZIA nr. 612 din 10 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Sindicatul Sanitas din Târgu Mureș, în numele și pentru membrii săi de sindicat, în Dosarul nr. 2.146/102/2017 al Tribunalului Mureș – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.809D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că prevederile de lege criticate nu instituie diferențe de tratament juridic care să conducă la încălcarea dispozițiilor constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 787 din 10 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.146/102/2017, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Sindicatul Sanitas din Târgu Mureș, în numele și pentru membrii săi de sindicat, angajați ai Compartimentului de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arși al Spitalului Clinic Județean Mureș. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate instituie discriminări, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor constituționale și din actele internaționale invocate. În acest sens, susține că, așa cum s-a arătat în doctrină și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru a se putea discuta despre discriminare trebuie îndeplinite două condiții, și anume existența unei diferențe de tratament și lipsa unei justificări obiective și rezonabile a acestei diferențe de tratament. Astfel, se arată că există o diferență de tratament juridic între angajații din familia ocupațională „Sănătate“, inegalitatea de tratament derivând din faptul că reclamanților nu li se calculează sporurile raportat la salariile de bază, în condițiile în care pentru aceleași sporuri acordate angajaților din alte secții/compartimente din acest domeniu de activitate baza de calcul este salariul de bază. Astfel, deși este vorba despre două categorii de persoane aflate în situații identice, și anume angajați ai sectorului „Sănătate“, una dintre categorii este dezavantajată în raport cu cealaltă. … 6.De asemenea, se susține că lipsește o justificare obiectivă și rezonabilă a acestei diferențe de tratament, adică o justificare ce vizează un scop legitim și este proporțională cu acesta. Pentru ca o măsură să fie proporțională cu scopul vizat, trebuie ca măsura în cauză să aibă capacitatea de a ajuta la atingerea scopului respectiv. În speță, nu există o justificare obiectivă și rezonabilă a diferenței de tratament. Dimpotrivă, art. 5 din Codul muncii impune egalitate de tratament față de toți salariații și califică drept discriminare actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2) al acestui articol, dar care produc efectele unei discriminări directe. Așadar, în lipsa unei excepții de la regula stipulată în art. 5 din Codul muncii, nu se poate identifica un scop legitim care să justifice lipsa egalității de tratament. Sporul pentru condiții deosebit de periculoase [prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) al cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 284/2010] se acordă personalului medical care lucrează în leprozerii, anatomie patologică, TBC, SIDA, dializă, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromuscular și neurologică, psihiatrie, medicină legală, asistență medicală de urgențe și transport sanitar, acordate prin serviciile de ambulanță și structurile de primire a urgențelor UPU – SMURD, UPU și CPU, secții și compartimente de ATI și de terapie intensivă, secții și compartimente de îngrijiri paleative, secții/compartimente pentru arși, secții și compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică, personalului încadrat în blocul operator, în punctele de transfuzii din spital, în laboratoarele de cardiologie intervențională, în laboratoarele de endoscopie intervențională, precum și medicilor de specialitate chirurgicală, epidemii deosebit de grave și altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătății. Cu toate acestea, doar pentru personalul care își desfășoară activitatea în secții și compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică și în secții/compartimente pentru arși s-a instituit această prevedere discriminatorie, fără a exista niciun fel de justificare obiectivă și cu consecința anihilării sporului din speță (în sensul că, deși procentul sporului este unul ridicat, aplicarea acestuia la o sumă mult mai mică decât salariul de bază face ca, în final, suma netă aferentă acestui spor să fie aproape nesemnificativă). … 7.Tribunalul Mureș – Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, invocând, în esență, jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității și al nediscriminării. Consideră că textul de lege criticat creează o diferență de tratament juridic între cadrele personalului din familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate“, diminuând drastic cuantumul bazei de calcul al sporurilor și adaosurilor salariale numai pentru personalul care își desfășoară activitatea în secții și compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologic oncologică și pentru arși. Or, în situația în care personalul sanitar beneficiază de anumite sporuri și adaosuri salariale, pentru aceleași sporuri și adaosuri, acordate pentru aceleași condiții de muncă, se aplică o bază de calcul diferită (mai precis semnificativ diminuată doar pentru o anumită categorie de personal). În această situație, instanța reține că, deși ambele categorii de personal prestează activitatea medicală pentru sporul/adaosul respectiv în condițiile de muncă cerute de lege, totuși, tratamentul juridic în privința recompensării acestui efort este diferit, uneia acordându-i-se o bază de calcul superioară, alteia nu. Diferențierea operată, și anume în funcție de specialitatea secției/compartimentului, în condițiile în care toate aceste cadre medicale fac parte din aceeași familie ocupațională și îndeplinesc aceleași condiții de acordare a aceluiași spor/adaos salarial, nu este un criteriu obiectiv care să justifice tratamentul juridic diferențiat aplicat. Rezultă că legiuitorul a optat pentru un criteriu greșit în acordarea acestui spor, ceea ce a creat o situație de discriminare. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, invocând jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia egalității, consideră că textul de lege criticat creează o diferență de tratament juridic între cadrele personalului din familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate“, diminuând cuantumul bazei de calcul al sporurilor și adaosurilor salariale numai pentru personalul care își desfășoară activitatea în secții, compartimente de oncologic medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică și pentru arși. Personalul sanitar beneficiază de anumite sporuri și adaosuri salariale, aceleași sporuri, acordate pentru aceleași condiții de muncă, aplicate însă la o bază diferită (diminuată numai pentru categoriile de personal menționate mai sus) generează o diferență nejustificată de tratament juridic. Diferențierea operată, în funcție de specialitatea secției/compartimentului, în condițiile în care aceste cadre medicale fac parte din aceeași familie ocupațională și îndeplinesc aceleași condiții de acordare a aceluiași spor/adaos salarial, nu este un criteriu obiectiv de natură a justifica tratamentul diferit. În concluzie, diminuarea bazei de calcul doar pentru personalul care își desfășoară activitatea în secții și compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică și care își desfășoară activitatea în secții/compartimente pentru arși este de natură a crea un regim juridic discriminatoriu în cadrul aceleiași categorii profesionale. … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Din analiza textului de lege criticat rezultă că acesta instituie o excepție de la regula privind salariile acordate în anul 2016, precum și o excepție de la excepție, astfel: regula – cuantumul sporurilor, al indemnizațiilor, al compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2015 [instituită de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015]; excepția – începând cu luna decembrie 2016, sporurile și alte drepturi salariale specifice activității se vor calcula prin raportare la salariul de bază, cu excepția categoriilor de personal prevăzute la art. 3^2 alin. (6^2); excepția de la excepție – începând cu 1 octombrie 2016, personalul care își desfășoară activitatea în secții și compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică beneficiază de același cuantum al sporului pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secțiile/compartimentele cu paturi de îngrijire paleative care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor, iar personalul care își desfășoară activitatea în secții/compartimente pentru arși beneficiază de același cuantum al sporului pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secțiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă. Invocând jurisprudența Curții Constituționale în materia egalității de tratament, se observă, în speță, un tratament diferit aplicabil unor categorii distincte de personal, precum și acordarea unui tratament egal unor categorii în raport cu altele: pe de-o parte, personalul care își desfășoară activitatea în secții și compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică beneficiază de același cuantum al sporului pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secțiile/compartimentele cu paturi de îngrijire paleative care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor; pe de altă parte, personalul care își desfășoară activitatea în secții/compartimente pentru arși beneficiază de același cuantum al sporului pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secțiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă. Ca urmare, se remarcă faptul că legiuitorul a avut în vedere specificul activității acestor categorii, diferite de celelalte. Or, este la latitudinea sa să acorde sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, acestea nefiind drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: „Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (2), începând cu luna decembrie 2016, sporurile și alte drepturi salariale specifice activității se vor calcula prin raportare la salariul de bază, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția categoriilor de personal prevăzute la alin. (6^2).“ Prevederile art. 1 alin. (2) și ale art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, la care fac trimitere dispozițiile de lege criticate, au următorul conținut: – Art. 1 alin. (2): „În anul 2016, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația lunară brută de încadrare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“; … – Art. 3^2 alin. (6^2): „Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (2), începând cu 1 octombrie 2016, personalul care își desfășoară activitatea în secții și compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică beneficiază de același cuantum al sporului pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secțiile/compartimentele cu paturi de îngrijire paleative care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor, iar personalul care își desfășoară activitatea în secții/compartimente pentru arși beneficiază de același cuantum al sporului pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secțiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă“. …  … 14.Curtea constată că dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă plata sporului de 100% pentru condiții deosebit de periculoase, conform art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, începând cu data de 1 octombrie 2016 . … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum și la dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, art. 23 alin. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitor la dreptul la salariu egal pentru muncă egală, fără nicio discriminare, precum și art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, referitor la exercitarea drepturilor fără nicio discriminare. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate fac parte din legea anuală de salarizare aplicabilă în anul 2016 și instituie atât reguli generale de salarizare a personalului prevăzut în anexa nr. III – Familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate“ din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cât și reglementări speciale aplicabile unei anumite categorii din personalul sus-menționat, în considerarea condițiilor speciale de muncă a acestora. Regula instituită pentru întregul personal plătit din fonduri publice, prin art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, este aceea că, „În anul 2016, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația lunară brută de încadrare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ Prin excepție de la aceste prevederi, art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 prevede următoarele: „Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (2), începând cu 1 octombrie 2016, personalul care își desfășoară activitatea în secții și compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică beneficiază de același cuantum al sporului pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secțiile/compartimentele cu paturi de îngrijire paleative care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor, iar personalul care își desfășoară activitatea în secții/compartimente pentru arși beneficiază de același cuantum al sporului pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secțiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă“. … 17.Potrivit pct. 6 din anexa nr. 2 la Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 547/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 4 iunie 2010, normă aplicabilă în perioada de referință invocată de autorii excepției, personalul de specialitate medico-sanitar, de specialitate din compartimentele paraclinice și auxiliar sanitar din secțiile sau compartimentele cu paturi în care sunt îngrijiți bolnavi de SIDA și din laboratoarele ce deservesc aceste paturi beneficiază de un spor pentru condiții deosebit de periculoase în cuantum de 50%-100% din salariul de bază. Așa cum a reținut instanța judecătorească în actul de sesizare a Curții Constituționale, această limită maximă – aplicabilă și autorilor excepției care își desfășoară activitatea în cadrul Compartimentului de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Constructivă și Arși din cadrul Spitalului Județean Mureș – este de 100%. Potrivit art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, personalul care își desfășoară activitatea în secții/compartimente pentru arși beneficiază de același cuantum al sporului pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secțiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă, deci de un spor pentru condiții deosebit de periculoase în cuantum de 100% din salariul de bază, sens în care li s-a admis și acțiunea în cadrul căreia au invocat excepția de neconstituționalitate. … 18.Așadar, prin dispozițiile art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, legiuitorul a instituit acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase în cuantum de 100% din salariul de bază [limita maximă a sporului pentru condiții deosebit de periculoase în cuantum de 50%-100% din salariul de bază] și pentru personalul care își desfășoară activitatea în secții/compartimente pentru arși. Ulterior, tot ca o excepție de la regula instituită prin art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 21 decembrie 2016, au fost introduse prevederile art. 3^2 alin. (6^3) în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prevederi criticate de autorii excepției și care stabilesc următoarele: „Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (2), începând cu luna decembrie 2016, sporurile și alte drepturi salariale specifice activității se vor calcula prin raportare la salariul de bază, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția categoriilor de personal prevăzute la alin. (6^2).“. În cadrul acțiunii având ca obiect acordarea sporului de 100% pentru condiții deosebit de periculoase, conform art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, începând cu data de 1 octombrie 2016, și calculul acestui spor „prin raportare la salariul de bază brut în plată“, reclamanții au invocat excepția de neconstituționalitate a art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, fiind nemulțumiți de faptul că nu li se calculează sporul pentru condiții deosebit de periculoase prin raportare la salariul de bază în plată, așa cum se calculează pentru celelalte categorii de personal, ci prin raportare la „salariul de încadrare aferent lunii decembrie 2009“, așa cum a stabilit Spitalul Clinic Județean Mureș. … 19.Cu privire la aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula, în acest sens fiind considerentele deciziilor nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 și nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011 și nr. 99 din 8 februarie 2012. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor, în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57). … 20.Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție privind principiul egalității, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit că acesta „presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice“ (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a statuat că art. 16 din Constituție „vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor“ (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). Curtea a mai reținut că sintagma „fără privilegii și fără discriminări“, din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție, privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau a alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb, privilegiul se definește ca un avantaj sau o favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. … 21.În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, și prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos contra Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei), dar și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. … 22.Aplicând aceste considerente la speță, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate nu conțin privilegii sau discriminări care să conducă la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, ci instituie reglementări speciale, adoptate în considerarea condițiilor speciale de muncă, pentru o anumită categorie de personal din cadrul aceleiași familii ocupaționale. Astfel, contrar susținerilor autorilor excepției, chiar în cadrul aceleiași familii ocupaționale (în speță, cea a „Sănătății“), legiuitorul poate stabili, fără să contravină dispozițiilor art. 16 din Constituție, reglementări speciale privind un anumit spor acordat pentru o anumită categorie de personal, în considerarea muncii efectiv depuse de aceasta, cum sunt dispozițiile art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care au instituit doar pentru personalul care își desfășoară activitatea în secții/compartimente pentru arși acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secțiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă, și anume în cuantum de 100% [limita maximă a sporului pentru condiții deosebit de periculoase în cuantum de 50%-100% din salariul de bază]. De altfel, potrivit art. IV din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru personalul care își desfășoară activitatea în secții/compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică și în secții/compartimente pentru arși, sporurile și alte drepturi salariale specifice activității se vor calcula prin raportare la salariul de bază aflat în plată.“ … 23.În final, Curtea reține că susținerile autorilor excepției vizează diferențe de salarizare rezultate din modul de calcul concret al sporului pentru condiții deosebit de periculoase, și anume prin raportare la „salariul de bază lunar brut în plată“ (cum susțin autorii excepției) sau prin raportare la „salariul de încadrare aferent lunii decembrie 2009“ (cum susține partea Spitalul Clinic Județean Mureș), aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii și care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Sanitas din Târgu Mureș, în numele și pentru membrii săi de sindicat, în Dosarul nr. 2.146/102/2017 al Tribunalului Mureș – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește