DECIZIA nr. 611 din 2 octombrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 5 martie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 79 16/11/2016
ActulREFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006
ActulREFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 185
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 178
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 185
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 178
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 185
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 178
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 844 10/12/2015
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 462 17/09/2014
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 1410 02/11/2010
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 1410 02/11/2010
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 178
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 185
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 178
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 185
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LAOG (R) 124 29/08/1998
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 844 10/12/2015
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 1410 02/11/2010
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 25REFERIRE LAOUG 79 16/11/2016
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 178
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 185
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 95 14/04/2006 ART. 185
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 772 15/12/2016
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 405 15/06/2016
ART. 29REFERIRE LAHOTARARE 24/05/2007
ART. 31REFERIRE LAOG (R) 124 29/08/1998
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990
ART. 32REFERIRE LADECIZIE 462 17/09/2014
ART. 33REFERIRE LADECIZIE 844 10/12/2015
ART. 33REFERIRE LAORDIN 320 15/02/2007
ART. 33REFERIRE LAORDIN 320 15/02/2007 ART. 7
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 45
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 37REFERIRE LAOG (R) 124 29/08/1998
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 14 26/06/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 160 17/03/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 386 05/07/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 14 14/01/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 347 20/05/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 272 22/04/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 304 07/05/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 299 07/05/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 692 31/10/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 699 31/10/2019





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 178 alin. (1) lit. b) și art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Hashemi Masoud, în Dosarul nr. 213/54/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.305 D/2016.2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Agenția Națională de Integritate, doamna consilier juridic Alexandra Nicolae, cu delegație la dosar, lipsind autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.388 D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 178 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Niculina Faur în Dosarul nr. 2.795/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Agenția Națională de Integritate, doamna consilier juridic Alexandra Nicolae, cu delegație la dosar, lipsind autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Magistratul-asistent referă că în ambele dosare partea Agenția Națională de Integritate a depus concluzii scrise, prin care se solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.6.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.305 D/2016 și nr. 1.388 D/2016, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. 7.Reprezentanții Agenției Naționale de Integritate și Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.8.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.388 D/2016 la Dosarul nr. 1.305 D/2016, care este primul înregistrat.9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, sens în care face referire la considerentele de principiu reținute în deciziile nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010, nr. 462 din 17 septembrie 2014 și nr. 844 din 10 decembrie 2015. 10.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la cele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:11.Prin Încheierea din 6 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 213/54/2016, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. b) și art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.12.Prin Sentința civilă nr. 2.163 din 22 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.795/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.13.Excepțiile au fost ridicate de Hashemi Masoud și Niculina Faur în cauze având ca obiect contestațiile prin care s-a solicitat anularea rapoartelor de evaluare nr. 2.385/G/II/21 ianuarie 2016 și nr. 14.723/G/II/1 aprilie 2016, prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a autorilor excepției, care au exercitat concomitent funcția de șef de secție la un spital și pe cea de administrator la o societate.14.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată, în esență, că termenii utilizați în conținutul art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 sunt neclari cu privire la interdicția deținerii calității de administrator la o societate cu răspundere limitată de către o persoană care are funcția de șef de secție la un spital. Totodată, este neclar dacă aceștia pot presta servicii medicale în cadrul organizațiilor nonprofit, fundații și asociații medicale. 15.Autorii arată că sunt încălcate și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, prin diferența de tratament în ceea ce privește dreptul la muncă și libertatea economică, între persoanele care ocupă funcția de șef de secție și ceilalți cetățeni.16.Totodată, se arată că reglementarea stării de incompatibilitate în cazul unei persoane care este șef de secție la un spital și administrator la o societate comercială este discriminatorie în raport cu situația unei persoane care este șef de secție la un spital și are un cabinet medical fără personalitate juridică. Se consideră că prevederile legale criticate creează o discriminare între situația medicului căruia Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale îi permite să desfășoare activitatea în anumite cazuri, și situația medicilor care nu pot exercita activitatea de administrator la o societate. Din punctul de vedere al administrării activității, ambele categorii au activități identice funcțional, diferența fiind nejustificată.17.Prin textele de lege criticate, arată autorii excepției, sunt restrânse dreptul la muncă, precum și libertatea economică, fără ca limitarea să fie proporțională și rezonabilă, fără a fi vizată protejarea unor drepturi și interese legitime, astfel încât se aduce atingere și prevederilor art. 53 din Constituție.18.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale.19.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.20.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.21.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la Decizia Curții Constituționale nr. 844 din 10 decembrie 2015.22.Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010.23.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de Agenția Națională de Integritate, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.25.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl formează art. 178 alin. (1) lit. b) și art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016, având următorul conținut:– Art. 178 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006: „(1) Funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu: b) exercitarea oricărei activități sau oricărei alte funcții de manager, inclusiv cele neremunerate.“– Art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006: „(15) Dispozițiile art. 178 alin. (1) lit. b), c) și d) referitoare la incompatibilități și ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese, sub sancțiunea rezilierii contractului de administrare, se aplică și șefilor de secție, de laborator și de serviciu medical din spitalele publice.“26.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la cerințele de calitate ale legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 45 referitor la libertatea economică și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.27.Curtea observă că, potrivit art. 185 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, secțiile unui spital public sunt conduse de șefi de secție, care au ca atribuții îndrumarea și realizarea activității de acordare a îngrijirilor medicale în cadrul secției respective și răspund de calitatea actului medical, precum și atribuțiile asumate prin contractul de administrare. La numirea în funcție, șefii de secție încheie cu spitalul public, reprezentat de managerul acestuia, un contract de administrare. În cazul în care la numirea în funcție șeful de secție se află în stare de incompatibilitate, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate într-o perioadă de 30 de zile de la numirea în funcție.28.Din această perspectivă, referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) privind cerințele de calitate ale legii, Curtea observă că textele de lege criticate sunt clare, precise și previzibile, în sensul că exercitarea oricărei alte activități, inclusiv a uneia neremunerate, în paralel cu aceea de șef de secție într-un spital creează o stare de incompatibilitate. Faptul că legiuitorul nu a enumerat toate cazurile în care se desfășoară o activitate, unul dintre acestea fiind activitatea desfășurată ca administrator într-o societate reglementată de Legea nr. 31/1990, nu aduce atingere principiului constituțional invocat, deoarece orice normă juridică trebuie să aibă un anumit grad de abstractizare. Revine instanței, în procesul de interpretare și aplicare a legii, rolul de a identifica aceste cazuri. 29.În sensul celor de mai sus, referitor la principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea observă hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, în care s-a reținut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată, paragraful 46, și Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragraful 23).30.Referitor la încălcarea principiului egalității în fața legii, Curtea observă că această critică nu poate fi reținută, deoarece textul se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor care exercită funcția de șef de secție.31.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, respectiv Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, Curtea reține că persoanele care exercită în paralel funcția de șef de secție și administrator la o societate reglementată de Legea nr. 31/1990 sunt într-o situație diferită de acelea care exercită în paralel funcția de șef de secție și profesia de medic în cadrul unui cabinet medical organizat în una dintre formele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale.32.Referitor la critica privind încălcarea dreptului la muncă, Curtea observă că prin textul de lege criticat este limitat dreptul la alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă. Legiuitorul are, în principiu, prerogativa de a limita dreptul la alegerea și/sau exercitarea unei profesii, însă această limitare trebuie să respecte principiul proporționalității, astfel cum a fost acesta conturat în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, conform principiului proporționalității, orice măsură luată trebuie să fie adecvată – capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară – indispensabilă pentru îndeplinirea scopului și proporțională, adică să respecte justul echilibru între interesele concrete, pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. În vederea realizării testului de proporționalitate, urmează să se stabilească scopul urmărit de legiuitor prin măsura criticată și dacă acesta este unul legitim, întrucât testul de proporționalitate se va putea raporta doar la un scop legitim (Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, paragraful 30).33.Referitor la scopul urmărit de legiuitor prin textul de lege criticat, Curtea reține că acesta este justificat de necesitatea exercitării funcției în condiții de integritate și transparență decizională, pentru realizarea unui sistem de sănătate modern, eficient economic, pus în slujba cetățeanului. Prevederile legale criticate sunt adecvate scopului urmărit, deoarece excluderea de la exercitarea oricărei alte activități constituie un mijloc apt să impună transparență și obiectivitate crescută, cu privire la exercitarea funcției de șef de secție. Cu privire la caracterul necesar al măsurii, Curtea reține că acesta este justificat, deoarece funcția de șef de secție presupune încheierea unui contract de administrare și angajarea de cheltuieli în limita bugetului repartizat, potrivit art. IV alin. (1) pct. 7 din Contractul de administrare a secției/laboratorului sau serviciului medical din cadrul spitalului public, aprobat prin Ordinul ministrului sănătății publice nr. 320/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 23 februarie 2007. Curtea mai observă, de asemenea, că există un raport rezonabil de proporționalitate între cerințele de interes general, referitoare la buna gestionare a banilor publici folosiți pentru administrarea secției spitalului, și protecția dreptului fundamental la muncă al autorului. Mai mult, respectarea textului de lege criticat îl protejează pe cel care exercită funcția de șef de secție de suspiciuni cu privire la modul de administrare a banului public (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 844 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 2 martie 2016, paragraful 22). 34.În concluzie, Curtea reține că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului la muncă, ci doar limitează acest drept, cu privire la exercitarea funcției de șef de secție, pe o perioadă determinată.35.Referitor la încălcarea accesului la o activitate economică, Curtea observă că, potrivit art. 45 din Constituție, acesta se face în condițiile legii, în cazul autorilor, cu respectarea regimului incompatibilităților instituit prin lege. 36.Întrucât nu există nicio restrângere a exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, Curtea reține că prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în cauză.37.În final, Curtea constată că susținerea referitoare la neconstituționalitatea textelor de lege criticate în situația în care s-ar constata starea de incompatibilitate a unui medic ce exercită în paralel funcția de șef de secție și profesia de medic în cadrul cabinetului medical organizat în una dintre formele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 va putea fi supusă controlului Curții în eventualitatea invocării excepției de neconstituționalitate de către o persoană aflată în această situație.38.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Hashemi Masoud în Dosarul nr. 213/54/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și de Niculina Faur în Dosarul nr. 2.795/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 178 alin. (1) lit. b) și art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 octombrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x