DECIZIA nr. 611 din 17 septembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin. (1) lit. b) raportat la art. 47 alin. (5) și art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Laurențiu Modan în Dosarul nr. 1.344/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.378D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al treilea termen de judecată. La primul termen de judecată, stabilit pentru data de 23 iunie 2020, Curtea a admis cererea de amânare formulată de autorul excepției de neconstituționalitate, justificată de intervalul de timp insuficient pentru pregătirea apărării scurs de la primirea citației, și, în temeiul art. 24 din Constituție, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 și art. 222 din Codul de procedură civilă, a acordat un nou termen, pentru data de 9 iulie 2020, când a constatat că autorul excepției nu a fost legal citat, motiv pentru care a stabilit un nou termen de judecată pentru data de 17 septembrie 2020. Totodată, magistratul-asistent precizează că, pentru termenul din 23 iunie 2020, autorul excepției a transmis o cerere prin care a solicitat ca domnul judecător Gheorghe Stan să se abțină de la judecarea cauzei, fiind în stare de incompatibilitate întrucât are calitatea de pârât în dosarul de pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. Magistratul-asistent învederează, de asemenea, Curții că, pentru termenul de față, autorul excepției a transmis la dosar și un document în cuprinsul căruia solicită soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. … 4.Având cuvântul cu privire la aceste incidente procedurale, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ambelor cereri, arătând că în fața Curții Constituționale nu sunt incidente prevederile din Codul de procedură civilă referitoare la recuzarea judecătorilor, iar excepțiile de neconstituționalitate pot fi ridicate de către părțile unui litigiu exclusiv în fața instanței judecătorești învestite cu judecarea procesului. … 5.Deliberând, Curtea respinge cererea formulată cu privire la participarea domnului judecător Gheorghe Stan la soluționarea cauzei, întrucât, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională procedează la examinarea constituționalității textelor de lege deduse controlului, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la recuzarea judecătorilor. De altfel, din analiza dosarului aflat pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, care a sesizat instanța constituțională cu soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea constată că domnul judecător Gheorghe Stan nu are calitatea de parte în litigiul în cadrul căruia a fost ridicată excepția, având în vedere că, prin Sentința civilă nr. 2897 din 10 iulie 2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia. … 6.De asemenea, Curtea respinge solicitarea de a se pronunța și asupra constituționalității prevederilor art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. În acest sens, Curtea subliniază că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (…)“, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol, „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți (…)“. Cadrul procesual specific al excepției de neconstituționalitate este, așadar, cel fixat prin actul de sesizare a Curții Constituționale de către instanța de judecată în fața căreia a fost invocată excepția. Prin urmare, în fața Curții Constituționale obiectul excepției nu poate fi altul decât cel stabilit prin încheierea/actul de sesizare. O extindere a acestuia, ca urmare a admiterii cererii făcute în fața Curții de către o parte, excedează cadrului stabilit prin Legea nr. 47/1992. În acest sens Curtea s-a pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 528 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 15 iunie 2012, sau Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013. Tot astfel, prin Decizia nr. 185 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din data de 31 martie 2006, Curtea a arătat că, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial“. Rezultă, pe cale de interpretare, că instanța de contencios constituțional nu hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate direct în fața sa. Soluția contrară nu poate fi primită și pentru aceea că astfel s-ar încălca prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, conform cărora părțile trebuie să își exprime punctele de vedere în legătură cu excepția de neconstituționalitate, depunând dovezile și probele pe care le consideră necesare și exercitându-și astfel drepturile lor procesuale. Mai mult, însăși instanța de judecată este obligată să își exprime opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată și să sesizeze, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională. De asemenea, Curtea Constituțională hotărăște asupra excepției de neconstituționalitate nu numai pe baza sesizării prin încheierea instanței de judecată, dar și în limitele acestei sesizări. Orice demers al Curții Constituționale, dincolo de limitele sesizării, ar avea drept consecință ignorarea prevederilor constituționale și ale legii sale organice privind imposibilitatea sesizării ei din oficiu. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale invocate. Astfel, raportat la art. 16 din Legea fundamentală, precizează că situațiile juridice învederate de autorul excepției nu sunt similare, întrucât clasarea sesizării pe de o parte, presupune că nu a debutat încă cercetarea disciplinară, iar, pe de altă parte, respingerea sesizării presupune că ulterior începerii cercetării disciplinare s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru începerea acțiunii. Consideră că nu poate fi reținută nici critica prin raportare la art. 21 din Constituție, întrucât prevederile de lege supuse controlului sunt norme de procedură, a căror reglementare intră în sfera de competență a legiuitorului, iar dreptul de acces liber la justiție a fost asigurat prin posibilitatea contestării celor două acte în fața instanței competente. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Sentința civilă nr. 2.897 din 10 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.344/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin. (1) lit. b) raportat la art. 47 alin. (5) și art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Laurențiu Modan într-o cauză având ca obiect anularea unei rezoluții prin care Inspecția Judiciară a clasat, pentru lipsa indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea formulată de reclamant cu privire la pretinsa încălcare a unor norme procedurale de către judecătorii care au soluționat un apel. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că persoanele care contestă rezoluția la care face referire art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 sunt discriminate în raport cu cele care contestă rezoluția la care se referă art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, întrucât primele trebuie să parcurgă o procedură prealabilă, spre deosebire de celelalte, pentru care nu se impune parcurgerea niciunei proceduri. Susține că această discriminare reprezintă o încălcare a principiului previzibilității și accesibilității legii și este incompatibilă cu dreptul la un proces echitabil. … 10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile legale criticate nu contravin art. 16 din Constituție, deoarece între situația în care este contestată o soluție de clasare și situația în care este contestată o soluție de respingere a sesizării nu există identitate. Prevederile legale supuse controlului de constituționalitate nu încalcă nici art. 21,art. 24 și art. 52 din Constituție. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Atât timp cât legiuitorul acordă părților interesate dreptul de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor lor legitime în ambele ipoteze puse în discuție, nu se poate susține că prevederile criticate încalcă accesul la justiție sau dreptul la un proces echitabil. Nici parcurgerea obligatorie a procedurii prealabile nu poate fi considerată o atingere adusă accesului liber la justiție, fiind doar un mijloc de remediere a unei eventuale nelegalități prin reanalizarea actului administrativ de către organul emitent, ulterior persoana interesată putându-se adresa instanței judecătorești în condițiile legii. În ceea ce privește pretinsa încălcare a egalității în drepturi, precizează că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili procedura de judecată. În plus, situațiile la care face referire autorul excepției (modalitatea de contestare a rezoluției de clasare și cea de contestare a rezoluției de respingere pe fond a sesizării) nu sunt identice, prin urmare nu reclamă soluții legislative identice. … 13.Avocatul Poporului opinează în sensul constituționalității prevederilor legale criticate, arătând că își menține punctul de vedere reținut de Curtea Constituțională în deciziile nr. 672 din 13 noiembrie 2014 și nr. 589 din 13 septembrie 2016. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 47 alin. (1) lit. b) raportat la art. 47 alin. (5) și art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut normativ:– Art. 45 alin. (4) lit. b):(4)Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare: (…)b)sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare, dacă Inspecția Judiciară a fost sesizată în condițiile alin. (2). … Art. 45 alin. (2), la care se face referire, prevede că, în cazul în care Inspecția Judiciară este titulară a acțiunii disciplinare, aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori. … – Art. 47 alin. (1) lit. b):(1)În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată: (…)b)clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, precum și în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluția de clasare este definitivă“; …  … – Art. 47 alin. (5):(5)Rezoluția de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) și alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.Art. 47 alin. (1) lit. c) prevede că, în cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii; art. 47 alin. (4) prevede că rezoluția inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-șef, în scris și motivat, acesta putând dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, una din soluțiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c), adică admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii. …  … 17.Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 317/2004 a fost modificată și completată prin Legea nr. 234/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018. Din analiza comparativă, rezultă că, în prezent, textele de lege criticate au o redactare diferită, determinată de împrejurarea că întreaga secțiune referitoare la atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților a Capitolului IV din Legea nr. 317/2004 a suferit modificări și completări. În consecință, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile art. 47 alin. (1) lit. b) raportat la art. 47 alin. (5) și art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018. … 18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind principiul egalității, art. 21 care consacră dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) care garantează dreptul la apărare și art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate și analizând textele de lege incidente, Curtea observă că stabilirea răspunderii disciplinare a magistraților presupune o procedură ce implică mai multe etape. Astfel, pentru soluționarea sesizărilor referitoare la posibila săvârșire a unor abateri disciplinare de către magistrați, Inspecția Judiciară procedează, mai întâi, la efectuarea unor verificări prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, a căror finalitate este aceea de a determina dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare [art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004]. În acest scop, inspectorii judiciari pot solicita, în condițiile legii, inclusiv conducătorilor instanțelor sau parchetelor, orice informații, date, documente sau pot face orice verificări pe care le consideră necesare [art. 73 alin. (4) din Legea nr. 317/2004]. Astfel, aceștia pot, de asemenea, utiliza informații din baza de date din sistemul informatic ECRIS al instanțelor/parchetelor; date și informații din evidențele Inspecției Judiciare sau ale Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv actele de control anterioare, lucrările efectuate pentru soluționarea unor sesizări ce au legătură cu cele supuse verificărilor; acte, relații de la alte instituții sau autorități, precum și de la orice alte persoane fizice sau juridice [art. 12 alin. (4) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.027/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 29 noiembrie 2012]. … 20.La finalul acestor verificări sunt posibile trei ipoteze, după cum urmează: i) dacă se constată că sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situația de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează și se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege [art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]; ii) dacă, în urma verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare [art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]; iii) în cazul în care, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare [art. 45 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]. … 21.Această a treia ipoteză marchează debutul următoarei faze a procedurii disciplinare, și anume faza cercetării disciplinare, în cadrul căreia se stabilesc faptele și urmările lor, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției magistratului cu privire la care se desfășoară procedura disciplinară [art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]. Aceasta este o etapă complexă, care implică inclusiv invitarea magistratului față de care s-a dispus începerea cercetării disciplinare [art. 26 alin. (1) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară], căruia i se pune la dispoziție dosarul cuprinzând probele administrate în cursul verificărilor prealabile, după care este ascultat [art. 29 alin. (1) și (2) din Regulament], iar apoi, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari procedează la verificarea apărărilor și la administrarea probelor solicitate în apărare [art. 30 alin. (1) din Regulament]. După administrarea tuturor probelor, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari prezintă persoanei cercetate toate probele administrate în cursul efectuării cercetării disciplinare, aspect care este consemnat în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare, iar persoana cercetată poate formula obiecțiuni [art. 30 alin. (7) și (8) din Regulament]. … 22.Soluțiile la care se poate ajunge în urma cercetării disciplinare sunt fie admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii [art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018], fie respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii [art. 47 alin. (1) lit. c.) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]. … 23.Autorul prezentei excepții de neconstituționalitate critică existența unei nejustificate inegalități de tratament juridic generată de faptul că rezoluția de respingere a sesizării, care se emite după efectuarea cercetării disciplinare, poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la instanța de contencios administrativ (secția corespunzătoare a Curții de Apel București), fără îndeplinirea vreunei proceduri prealabile, pe când pentru contestarea rezoluției de clasare cu care se finalizează verificările prealabile este necesară exercitarea unei asemenea proceduri, înainte de sesizarea instanței de contencios administrativ competente. … 24.Față de această critică, Curtea reține că, prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, a constatat că sintagma „rezoluția de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii este neconstituțională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeași lege, adică atunci când clasarea dată în etapa verificării prealabile se dispune ca urmare a inexistenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare. Așadar, Curtea a recunoscut dreptul de acces la instanță al persoanelor interesate în contestarea rezoluției de clasare întemeiată pe lipsa indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare. … 25.În lipsa intervenției ulterioare a legiuitorului, care să reglementeze expres o anumită procedură pentru contestarea acestui tip de rezoluție de clasare, autorul excepției de neconstituționalitate a interpretat că ar fi fost necesară parcurgerea unei proceduri prealabile adresării instanței de judecată, analoagă celei prevăzute de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 pentru actele administrative, ceea ce s-ar constitui într-un tratament discriminatoriu prin comparație cu situația celor care contestă rezoluția prin care sesizarea este respinsă atunci când se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii, cu privire la care art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018 prevede că „poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile“. … 26.De altfel, sub acest aspect, Curtea observă că abia prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost reglementate expres condițiile de exercitare a dreptului de acces la justiție pentru contestarea rezoluției de clasare a sesizării pentru lipsa indiciilor săvârșirii abaterii disciplinare pretinse, fiind introdus în acest sens un nou articol, art. 45^1. … 27.De la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 397 din 3 iulie 2014, prin care Curtea Constituțională a recunoscut accesul la justiție împotriva rezoluției de clasare a sesizării, pentru ipoteza normativă prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b), și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, s-au aplicat, prin analogie, și în ipoteza atacării rezoluției de clasare a sesizării tot dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 – referitoare la atacarea rezoluției de respingere a sesizării fără îndeplinirea unei proceduri prealabile. Această practică a fost statornicită prin soluția de principiu adoptată în ședința judecătorilor Secției de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 13 februarie 2017, care face trimitere la Decizia nr. 75 din 19 ianuarie 2017, pronunțată de aceeași instanță, prin care s-a stabilit că „Rezoluția de clasare a sesizării pronunțată […] în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, poate fi contestată, în fața instanței de contencios administrativ, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile, în virtutea aplicării principiului prevăzut de art. 5 alin. (3) din Codul de procedură civilă, referitor la judecarea pricinilor potrivit dispozițiilor edictate pentru instituția juridică asemănătoare (cea mai apropiată), în speță a regimului juridic aplicabil acțiunii exercitate împotriva rezoluției de respingere a sesizării [art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004]“. … 28.Prin urmare, Curtea observă că, în perioada avută în vedere de autorul excepției, ulterioară pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 397 din 3 iulie 2014, dar anterioară modificării Legii nr. 317/2004, s-a considerat, cu valoare de principiu, la nivelul instanței supreme, că nu era necesară parcurgerea unei proceduri prealabile pentru contestarea rezoluției de clasare pentru ipoteza lipsei indiciilor săvârșirii abaterii disciplinare (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 261 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din data de 24 august 2020, în special paragrafele 18 și 19). … 29.În cauza de față, critica autorului excepției pornește de la o interpretare personală a cadrului legislativ de la acel moment, în baza căreia, în absența unei reglementări exprese, pentru contestarea rezoluției de clasare emisă ca urmare a constatării, în etapa verificărilor prealabile, a lipsei indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare, ar fi fost necesară parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. … 30.În realitate, pentru perioada de referință la care se raportează autorul excepției în motivarea acesteia, față de inexistența unei reglementări legale exprese, pe care legiuitorul să o fi edictat-o în urma pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 397 din 3 iulie 2014, s-a apreciat în mod uniform, la nivelul instanțelor, ca urmare a soluției de principiu adoptate în ședința judecătorilor Secției de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 13 februarie 2017, mai sus amintite, că nu este necesară o astfel de procedură prealabilă. Ca atare, nu poate fi reținută existența unui regim juridic diferit care să poată fi analizat din perspectiva posibilei încălcări a principiului egalității invocat de autorul excepției de neconstituționalitate, de vreme ce comparația nu poartă asupra a două texte de lege care să reglementeze în mod diferit accesul la justiție, ci între o lipsă de reglementare suplinită de autorul excepției printr-o interpretare personală și un text legal în vigoare. Or, acest vid de reglementare fusese acoperit la nivelul instanțelor chemate să aplice legea prin soluția de principiu pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ, care a înlăturat posibila interpretare antamată de autorul prezentei excepții. … 31.Pentru aceleași motive nu se poate reține nici încălcarea dreptului de acces liber la justiție și nici nesocotirea dreptului la apărare sau a dreptului la un proces echitabil, persoana interesată având posibilitatea neîngrădită de a se adresa instanței de judecată competente, în fața căreia să își susțină apărarea prin toate mijloacele procedurale reglementate de lege și să beneficieze de un proces judecat potrivit tuturor exigențelor ce caracterizează procesul echitabil. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurențiu Modan în Dosarul nr. 1.344/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 47 alin. (1) lit. b) raportat la art. 47 alin. (5) și art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește