DECIZIA nr. 610 din 28 septembrie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 15 noiembrie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 340
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 339
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 339
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 340
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 340
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 339
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 339
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 340
ART. 5REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 111
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 663 11/11/2014
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 339
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 340
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 340
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 15REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 340
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 478 27/06/2017
ART. 16REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 339
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 132
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 132
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 18REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 327
ART. 19REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 342
ART. 20REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 341
ART. 20REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 340
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 635 21/11/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 760 14/12/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 9 21/03/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 24 27/01/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 63 28/01/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 174 16/03/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 527 15/07/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 774 18/11/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 465 25/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 183 28/03/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 55 22/01/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 265 23/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 247 16/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 476 17/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 527 24/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 677 06/11/2018





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 339 alin. (5) și ale art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionuț-Cătălin Tună, prin mandatar Ion Bănică, în Dosarul nr. 10.766/94/2016 al Judecătoriei Buftea – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 358D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă. Se arată că, prin critica formulată, autorul excepției urmărește ca plângerea sa să poată fi formulată nu numai împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată sau de neurmărire, ci și împotriva unor ordonanțe ale procurorului, cum ar fi, spre exemplu, ipoteza din speța de față, respectiv o ordonanță prin care se respinge o cerere de prelungire a dreptului de a conduce pe drumurile publice. Or, în acest fel nu sunt aduse veritabile critici de neconstituționalitate, autorul urmărind modificarea dispozițiilor legale criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea nr. 44 din 16 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 10.766/94/2016, Judecătoria Buftea – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 339 alin. (5) și ale art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionuț-Cătălin Tună, prin mandatar Ion Bănică, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva ordonanței procurorului prin care, în temeiul art. 275 alin. (5) raportat la art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 50 de lei ocazionate de formularea unei cereri de înlocuire a procurorului desemnat în cauză pe motiv de lipsă de interes și tergiversare nejustificată în soluționarea unui dosar penal.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece cererile prin care a solicitat prelungirea dreptului de circulație formulate în baza art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice au fost respinse ca inadmisibile atât de către parchet, cât și de către instanța de judecată, rămânând valabilă o sancțiune aplicată de un organ administrativ, respectiv Poliția Județului Ilfov, care nu a putut fi supusă controlului unui judecător.6.Judecătoria Buftea – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece posibilitatea formulării plângerii împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta constituie o garanție procesuală, iar rămânerea definitivă a soluției dispuse de procurorul ierarhic superior are ca scop asigurarea celerității soluționării cauzelor penale, nereprezentând un impediment în calea accesului liber la justiție și a dreptului la un recurs efectiv. În faza de urmărire penală, legiuitorul poate opta atât pentru instituirea, cât și pentru diminuarea unor garanții procesuale, cu condiția ca actele organelor de urmărire penală să poată fi supuse controlului instanței de judecată. Dreptul de acces la o instanță este satisfăcut prin aceea că soluțiile procurorului și ale procurorului ierarhic superior vor fi supuse controlului instanței de judecată la finalizarea cercetărilor.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece soluția adoptată de legiuitor ține seama de faptul că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic și urmărește să asigure celeritatea procedurii judiciare.9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, menținându-și opinia exprimată cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 663 din 11 noiembrie 2014.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 339 alin. (5) cu denumirea marginală Plângerea împotriva actelor procurorului și ale art. 340 alin. (1) cu denumirea marginală Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată din Codul de procedură penală. Prevederile de lege criticate au următorul conținut:– Art. 339 alin. (5): „(5) Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate.“– Art. 340 alin. (1): „(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.“13.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 referitor la Accesul liber la justiție.14.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât vizează procedura de soluționare a unei plângeri formulate împotriva soluției de clasare, dispuse prin ordonanță sau rechizitoriu și nicidecum procedura plângerilor împotriva actelor procurorului. Practic, autorul excepției tinde, prin aceasta, la modificarea dispozițiilor legale criticate, în așa fel încât ivirea unei cereri incidentale să fie considerată nu doar o chestiune premergătoare în cadrul procesului penal, ci una a cărei soluționare vizează însuși fondul cauzei. Prin urmare, potrivit art. 29 alin. (1) și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, întrucât, pe de o parte, nu au legătură cu soluționarea cauzei, deoarece „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“ și, pe de altă parte, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.15.Așa fiind, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.16.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 478 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 12 septembrie 2017, paragrafele 19-23, respingând o excepție identică, a statuat că, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituție, „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic [… ]“. Ca o garanție a respectării de către procurori a principiilor imparțialității și legalității în activitatea lor, Constituția a consacrat și principiul unității de acțiune a membrilor Ministerului Public, sub forma controlului ierarhic. Prin urmare, dispoziția legală ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate reprezintă o reflectare a exigențelor constituționale instituite de art. 132, fără ca prin aceasta să fie afectate drepturile consacrate de art. 21 și art. 24 din Legea fundamentală. Aceasta întrucât părțile interesate nu sunt obstrucționate în niciun fel în a-și exercita dreptul la apărare în condițiile prevăzute de lege, având deplina libertate de a-și angaja un apărător ales care să le reprezinte interesele.17.Stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul soluționării plângerilor împotriva actelor procurorului este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale. Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, însă în formele și modalitățile instituite de lege. Așa fiind, prin instituirea procedurii potrivit căreia ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor procurorului nu mai pot fi atacate cu o nouă plângere la procurorul ierarhic superior, ca de altfel în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21 din Constituție. O asemenea chestiune nu poate fi întemeiată pe dispozițiile art. 21 din Constituție, acest text legal reglementând accesul la justiție și nu la diverse căi procedurale în cadrul ierarhiei Ministerului Public. Astfel, se previn abuzurile și se asigură protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. Reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.18.Așa fiind, nu poate fi primită critica referitoare la afectarea accesului liber la justiție, deoarece cauza penală, odată rezolvată de către procuror, în condițiile art. 327 din Codul de procedură penală, va putea fi supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, ocazie cu care partea interesată va putea critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluția pronunțată.19.Astfel, atunci când procurorul va emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, cauza va ajunge în faza camerei preliminare, fază în care, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră va verifica legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.20.Atunci când procurorul va emite o ordonanță prin care clasează cauza, aceasta va putea ajunge, de asemenea, în fața unui judecător de cameră preliminară în condițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, petentul și intimații putând formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, conform art. 341 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală.21.În sfârșit, atunci când procurorul va emite o ordonanță prin care renunță la urmărirea penală, ordonanța astfel pronunțată va fi verificată sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Ulterior, această ordonanță se transmite, spre confirmare, judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță iar, în fața acestuia, persoana care a făcut sesizarea, părțile, suspectul, persoana vătămată ori altă persoană interesată vor putea releva aspecte de legalitate și temeinicie a soluției pronunțate.22.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionuț-Cătălin Tună, prin mandatar Ion Bănică, în Dosarul nr. 10.766/94/2016 al Judecătoriei Buftea – Secția penală.2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor, în același dosar, al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Buftea – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x