DECIZIA nr. 610 din 2 octombrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Nicolae Drăgușin și alții în Dosarul nr. 9.834/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1282D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției, domnul avocat Ilie Drăgulin, cu delegație la dosar, lipsesc autorii excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.327D/2016, nr. 1.608D/2016, nr. 1.781D/2016 și nr. 1.782D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, excepție ridicată de Angel Tancău și alții, în Dosarul nr. 299/107/2016 al Tribunalului Alba – Secția I civilă; a prevederilor art. 8, 18, 19 din Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 și a Ordonanței Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2018, [art. 12 alin. (1) lit. l], a Ordonanței Guvernului nr. 53/2010, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2013 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, excepție ridicată de Liviu Bulzan și alții, în Dosarul nr. 30.417/3/2015 al Tribunalului Alba – Secția I civilă; a prevederilor art. 8 și art. 18 din Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 și art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013, excepție ridicată de Tudor Pantelimon și alții, în Dosarul nr. 13.703/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, și a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, excepție ridicată de Ionel Leșu și alții, în Dosarul nr. 15.891/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției, domnul avocat Ilie Drăgulin, cu delegație în dosarele nr. 1.327 D/2016, nr. 1.608 D/2016 și nr. 1.781 D/2016. Se prezintă, în dosarele nr. 1.327 D/2016 și nr. 1.608 D/2016, în calitate de autor al excepției și de președinte al reprezentantei autorilor, Asociația revoluționarilor „21 Decembrie 1989 – Cugir“, domnul Angel Tancău. Lipsesc ceilalți autori ai excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.282 D/2016, nr. 1.327 D/2016, nr. 1608 D/2016, nr. 1781 D/2016 și nr. 1.782 D/2016, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor.  … 6.Apărătorul autorilor excepției, autorul prezent și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. … 7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.327D/2016, nr. 1.608D/2016, nr. 1.781D/2016 și nr. 1.782D/2016 la Dosarul nr. 1.282D/2016, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată, în esență, că prin reglementările cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 s-a înlocuit indemnizația reparatorie cu cea de gratitudine. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că dreptul la indemnizație nu reprezintă un drept constituțional și că legiuitorul poate să suspende acordarea acesteia, însă această situație nu poate continua sine die. De zece ani, indemnizațiile care se acordă sunt diminuate față de valoarea prevăzută în Legea nr. 341/2004, iar indemnizațiile reparatorii nu s-au acordat o perioadă îndelungată, pentru anumite categorii de revoluționari, fiind suspendate. Prin norme temporare puterea administrativă – Guvernul – a menținut în plată o indemnizație diminuată, fără ca aceste norme să fie aprobate prin lege de către Parlament. … 9.Autorul excepției, prezent, achiesează la concluziile domnului avocat, solicitând admiterea excepției. … 10.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale și arătând că nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea acesteia. … 11.În replică, apărătorul autorilor arată că elementele noi constau în deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența instanțelor naționale, care acordă câștig de cauză acestora. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:12.Prin Încheierea din 21 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.834/3/2016, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 [Dosarul Curții Constituționale nr. 1.282D/2016]. … 13.Prin Încheierea din 6 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 299/107/2016, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 [Dosarul Curții Constituționale nr. 1.327D/2016]. … 14.Prin Încheierea din 16 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 30.417/3/2015, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8,18,19 din Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, a Ordonanței Guvernului nr. 80/2010, [art. 12 alin. (1) lit. l], a Ordonanței Guvernului nr. 53/2010, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2013 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. [Dosarul Curții Constituționale nr. 1.608D/2016]. … 15.Prin Încheierea din 23 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.703/3/2016, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și 18 din Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013 și art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare [Dosarul Curții Constituționale nr. 1.781D/2016]. … 16.Prin Încheierea din 23 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.891/3/2016, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 [Dosarul Curții Constituționale nr. 1.782D/2016].  … 17.Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Nicolae Drăgușin și alții, Angel Tancău și alții, Liviu Bulzan și alții, Tudor Pantelimon și alții, precum și de Ionel Leșu și alții, în cauze având ca obiect plata indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004; calcularea indemnizației reparatorii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004; restituirea indemnizației reparatorii, neacordată conform prevederilor Legii nr. 283/2011; restituirea contribuției de asigurări sociale de stat, în cotă de 5,5%, reținută ilegal. … 18.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că au fost prejudiciați prin nefolosirea algoritmului de calcul al indemnizației reparatorii, instituit de art. 4 alin. (2) din nr. 341/2004, și, ca atare, dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale. Astfel, se susține că dispozițiile de lege criticate îi discriminează, prin modul de calcul al indemnizațiilor stabilite de Legea nr. 341/2004, și anume prin raportarea la indemnizația aflată în plată în octombrie 2010, iar nu la câștigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevede Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale. … 19.De asemenea, autorii excepției susțin că textele de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece revoluționarii sunt discriminați în raport cu alte categorii de persoane cărora li s-a restituit în mod real reducerea de 15% din venit. Textele de lege criticate au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurărilor sociale, în raport cu nivelul avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, „prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie și indemnizația lunară, a persistat și persistă.“ Discriminarea mai rezultă și din faptul că alte categorii de persoane, precum cadrele militare din armata regală, veteranii de război, deținuții politici și alte persoane persecutate politic, beneficiază de indemnizații reparatorii, spre deosebire de revoluționari. … 20.Referitor la dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011, autorii susțin, în esență, că acestea contravin dispozițiilor art. 22 alin. (1),art. 47 alin. (2) și art. 53 din Constituție, deoarece indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004, indemnizație care nu se mai acordă potrivit dispozițiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de venit și a folosit la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci. În continuare, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011 încalcă prevederile Constituției referitoare la condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți. Astfel, se consideră că nu există nicio justificare pentru neacordarea unor drepturi. … 21.De asemenea, autorii excepției susțin că viciile de neconstituționalitate s-au păstrat și prin reglementarea celorlalte norme de lege criticate, prin care s-a prelungit soluția neacordării indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 și, de asemenea, s-au plafonat celelalte indemnizații prevăzute de Legea nr. 341/2004, fără a se utiliza algoritmul de calcul prevăzut de lege. Or, prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, paragraful 23, Curtea Constituțională a reținut că măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi. … 22.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.282D/2016, reține că „o precizare a punctului de vedere al instanței ar echivala cu o antepronunțare“, astfel încât nu-și exprimă opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. Face referire însă la jurisprudența Curții în materie.  … 23.Tribunalul Alba – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.327D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prin actele normative succesive criticate nu se neagă dreptul în sine al celor cărora legea le-a recunoscut beneficiul indemnizației, ci se instituie doar măsuri temporare, generate de condiții economice nefavorabile. … 24.Tribunalul Alba – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.608D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece, prin reglementarea succesivă a suspendării indemnizațiilor, se înlătură voința originară a legiuitorului, în condițiile în care indemnizațiile reprezintă un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 25.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 1.781D/2016 și nr. 1.782D/2016, apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. … 26.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 27.Guvernul a transmis punctul său de vedere în toate dosarele, apreciind că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, făcând referire la Deciziile Curții Constituționale nr. 88 din 28 februarie 2013 și nr. 173 din 19 martie 2015. … 28.Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în dosarele Curții Constituționale nr. 1.282D/2016 nr. 1.327D/2017, nr. 1.781D/2016 și 1.782D/2016, considerând că textele de lege criticate sunt constituționale, făcând referire la punctele sale de vedere reținute în deciziile nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 483 din 23 septembrie 2014. … 29.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorilor, ale autorului prezent și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:30.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 31.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut de instanțele de judecată în încheierile de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, art. 8,18,19 din Legea nr. 283/2011, art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013, precum și Ordonanța Guvernului nr. 80/2010, [art. 12 alin. (1) lit. l], Ordonanța Guvernului nr. 53/2010, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2013 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. … 32.În realitate, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, introduse prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2010 privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 25 iunie 2010; ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012; ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013; ale art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013; ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. … 33.Textele de lege criticate au următorul cuprins:– art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar:Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează:[…] + 
Articolul 8(1)În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.[…] + 
Articolul 18În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă. … – art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare,: „Prevederile art. 15,18,19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“; … – art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare: „Prevederile art. 18 și 19 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2014.“; … – art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice: „În anul 2014 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2013 următoarele drepturi: […] l) indemnizațiile prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.“; … – art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004: „În anul 2015 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014 indemnizațiile prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.“; … – art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare: „În anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“ …  … 34.Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 și ale art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice în raport cu obiectul cauzelor în care au fost ridicate. … 35.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 – Statul român, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și (2) referitor la supremația legii, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 52 alin. (1) și (2) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 102 alin. (1) și (2) referitor la rolul și structura Guvernului, art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției și art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. Sunt încălcate, de asemenea, și dispozițiile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 36.Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra unor critici similare, prin Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018.  … 37.Cu acel prilej, Curtea a reținut că autorii excepției critică, în esență, pe de-o parte, dispozițiile potrivit cărora, între anii 2012 și 2014, nu s-au acordat indemnizațiile reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legeanr. 341/2004, iar, pe de altă parte, critică dispozițiile potrivit cărora celelalte indemnizații, prevăzute de aceeași lege, s-au plafonat la nivelul lunii decembrie 2011. Totodată, potrivit art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, începând cu luna iulie 2010, indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 s-au redus cu 15%. Ulterior, prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2011, aceste indemnizații s-au majorat cu 15% față de luna octombrie 2010, iar, prin art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, începând cu luna iunie 2012, cuantumul acestora s-a majorat cu 2,3% față de cuantumul aflat în plată în luna mai 2012, fără a depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010. … 38.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor prin care anumite indemnizații prevăzute de Legea nr. 341/2004 se acordă la același nivel cu cel din anul precedent, respectiv art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea s-a mai pronunțat, în principiu, prin numeroase decizii respingând, ca neîntemeiată, excepția. Curtea reține, spre exemplu, Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015 și Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018. … 39.Curtea observă că, prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, paragrafele 23 și 24, a reținut că autorii excepției se referă la indemnizația prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, și anume la indemnizația lunară acordată la pensia pentru limită de vârstă, indemnizație care se acordă pe lângă indemnizația reparatorie lunară prevăzută de art. 4 alin. (4) – a cărei plată nu se acordă. Textul de lege criticat – art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011 – stabilea că, în anul 2012, aceste indemnizații se mențineau la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepției fiind nemulțumiți de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevedea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale. Curtea a reținut că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului și a stabilit – în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 – că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010. … 40.Curtea nu a reținut încălcarea art. 16 din Constituție, privind egalitatea în fața legii, reținând că nu există discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 și „celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat“, deoarece aceștia nu se află în situații juridice similare. Aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare pentru acestea, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. … 41.Curtea a reținut că prevederile art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din Constituție nu au incidență în cauzele având un obiect similar prezentei cauze, întrucât conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu se referă la protecția și apărarea acestor valori constituționale. … 42.Referitor la pretinsa încălcare a art. 47 din Constituție privind nivelul de trai, Curtea a observat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, prin diminuarea unei măsuri de asistență socială – astfel cum califică autorii indemnizația, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente atunci. Legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă – condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. În același spirit, Constituția consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar prin art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului, consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).  … 43.În ceea ce privește art. II art. 8 și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, ce vizează limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012, a unor drepturi care nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, precitată, că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi, astfel, de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. … 44.Cât privește critica referitoare la dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 și art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 potrivit cărora, între anii 2012 și 2014, nu s-a acordat plata indemnizațiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legeanr. 341/2004, Curtea s-a mai pronunțat, de principiu, asupra acelorași critici ca și cele invocate în prezenta cauză respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Curtea reține, spre exemplu, Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, prin Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, Decizia nr. 721 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015 precum și Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018. … 45.Curtea a constatat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare. De asemenea, Curtea a reținut că persoanele încadrate în ipoteza art. 4 alin. (4) din Legeanr. 341/2004 se află într-o situație obiectiv diferită față de celelalte persoane care continuă să beneficieze de indemnizația reparatorie prevăzută de aceeași lege, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor. … 46.Prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, precitată, Curtea a precizat că măsura suspendării anuale a plății drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legeanr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporționalitatea acesteia. Totodată, Curtea a reținut că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanței Guvernului nr. 1/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, s-au modificat prevederile art. 3 și 4 din Legeanr. 341/2004, care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conținut normativ al art. 4 alin. (4) din Legeanr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară, începând cu anul 2015 (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 173 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 355 din 22 mai 2015, paragraful 27). … 47.În ceea ce privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2010 Curtea a constatat și că sumele reprezentând indemnizații restante ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004, constituie într-adevăr un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. Aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu. De asemenea, în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă, legiuitorul are dreptul de a alege frecvența și modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor viitoare. În ceea ce privește modalitatea de executare pentru drepturi legale datorate, acesta are o largă marjă de apreciere și va ține seama atât de interesul persoanei fizice, cât și de cel al statului (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011). Or, amploarea cuantumului acestor indemnizații, precum și numărul mare de persoane cărora li se datorează indemnizații restante ar fi afectat în mod esențial latura de cheltuieli a bugetului de stat, astfel încât statul a fost nevoit să prevadă plata eșalonată a acestora (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 412 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 21 iunie 2012).  … 48.În concret, despre protecția oferită de art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se poate vorbi numai atunci când sumele devin exigibile, până la acel moment indemnizațiile constituind o „speranță“ a titularilor acestor drepturi, așa cum s-a reținut prin deciziile nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014. … 49.Referitor la încălcarea prevederilor art. 1,art. 15 alin. (1),art. 41,art. 52 alin. (1) și (2), art. 102 alin. (1) și (2), art. 124 alin. (1) și (2) și art. 148 din Constituție, Curtea observă că excepția nu este motivată. … 50.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Drăgușin și alții în Dosarul nr. 9.834/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Angel Tancău și alții în Dosarul nr. 299/107/2016 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, de Liviu Bulzan și alții în Dosarul nr. 30.417/3/2015 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, de Tudor Pantelimon și alții în Dosarul nr. 13.703/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Ionel Leșu și alții în Dosarul nr. 15.891/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2010 privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, ale art. 14 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Alba – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 octombrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește