DECIZIA nr. 610 din 17 septembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 157 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și ale art. 396 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniela-Carmen Ciontu și Konstantinos Giatras în Dosarul nr. 2.333/30/2017/a5 al Tribunalului Timiș – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.875D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției, domnii avocați Arcadie Anastasescu și Marian Bratiș, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar. Lipsesc autorii excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Pentru partea Stelea Lavinia Elena, domnul avocat Viorel Pașca a formulat cerere de judecare în lipsă. Totodată, Curtea ia act de prezența domnului Andrei Ioan Țârlescu, traducător autorizat de limba greacă. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției, domnul avocat Arcadie Anastasescu, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că textul de lege criticat a permis învinuirea deopotrivă a unei unități spitalicești autorizate de Agenția Națională de Transplant, a medicilor ce își desfășoară activitatea în perfectă legalitate, precum și a tuturor pacienților, care, ulterior, nu au fost însă trimiși în judecată. Art. 157 din Legea nr. 95/2006 permite un arbitrariu, iar precaritatea acestuia a fost sesizată imediat după adoptarea legii, astfel încât prin art. 6 din Normele metodologice de aplicare a titlului VI „Efectuarea prelevării și transplantului de organe, țesuturi și celule de origine umană în scop terapeutic“ din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.290/2006, s-a instituit o excepție de la textul de lege criticat. Textul nu corespunde exigențelor de predictibilitate, astfel că excepția trebuie admisă pentru garantarea drepturilor și libertăților autorilor excepției. … 4.Având cuvântul asupra excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Marian Bratiș arată că prevederile art. 396 alin. (1) și ale art. 421 pct. 2 din Codul de procedură penală se referă la soluțiile pe care le pot pronunța prima instanță în prim grad de jurisdicție și instanța de apel în control judiciar. Dacă în procesul penal se formulează o cerere de constatare a nulității absolute a urmăririi penale pentru înfrângerea dispozițiilor referitoare la competența după materie și după calitatea persoanei, încălcare săvârșită în cursul urmăririi penale de organele de urmărire penală, nici instanța de fond, nici cea de apel nu au un text legal în temeiul căruia să dispună o soluție de trimitere la organul de urmărire penală competent. Prin Decizia nr. 302 din 4 mai 2017 s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 281 din Codul de procedură penală atunci când nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală. Normele de procedură penală sunt de strictă interpretare și aplicare, iar judecătorul fondului are nevoie de un text de lege pe care să se sprijine soluția admiterii cererii de constatare a nulității absolute a urmăririi penale. În Codul de procedură penală este reglementată doar soluția reluării urmăririi penale numai atunci când judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet. Altă soluție nu este prevăzută în reglementările aplicabile în faza judecății, respectiv în primă instanță și în apel. Textele de lege criticate nu sunt conforme cu decizia antereferită a Curții Constituționale, nici cu dispozițiile art. 1 alin. (1)-(3) și nici cu cele ale art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție. Speranța legitimă a persoanei care beneficiază de reluarea urmăririi penale în fața organului de urmărire penală competent trebuie să fie garantată potrivit art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și predictibilă. Este încălcat și principiul legalității la care face referire și art. 2 din Codul de procedură penală. Art. 396 din Codul de procedură penală trebuie să aibă o convergență și un scop finit. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, cu privire la art. 157 din Legea nr. 95/2006, apreciază că nu se formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte care vizează interpretarea și aplicarea textului de lege la situația de fapt din speță. Verificarea tipicității infracțiunii, a împrejurărilor referitoare la situația de fapt, respectiv dacă aceasta corespunde sau nu elementelor constitutive ale infracțiunii reglementate prin textul de lege criticat, constituie atribuția exclusivă a instanței de judecată și nu sunt motive de neconstituționalitate. Verificarea scopului avut în vedere la efectuarea transplantului, respectiv dacă acesta a fost terapeutic sau dacă s-a urmărit obținerea unor foloase materiale, constituie exclusiv o problemă de interpretare și aplicare a legii de către judecătorul cauzei. Referitor la critica adusă art. 421 din Codul de procedură penală, consideră că și aceasta este inadmisibilă, deoarece instanța de control judiciar a sesizat Curtea Constituțională doar cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 95/2006 și ale art. 396 din Codul de procedură penală. Critica adusă art. 396 din Codul de procedură penală este inadmisibilă, deoarece este formulată din perspectiva necesității modificării acestuia și punerii de acord de către legiuitor cu jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, trebuie avută în vedere și separarea funcțiilor judiciare, respectiv împrejurarea că excepțiile cu privire la necompetența organului de urmărire penală pot fi invocate exclusiv în cursul procedurii de cameră preliminară, astfel că art. 396 din Codul de procedură penală respectă rigorile constituționale și nu are legătură cu soluționarea cauzei.  … 6.Având cuvântul în replică, domnul avocat Marian Bratiș arată că Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017 rezolvă o problemă de neconstituționalitate a unei soluții legislative. Textele art. 396 și art. 421 din Codul de procedură penală sunt supuse controlului tot pentru soluțiile legislative adoptate de legiuitor. Este adevărat că instanța a sesizat Curtea Constituțională doar cu privire la art. 396 din Codul de procedură penală, dar Curtea, în jurisprudența sa, a extins controlul și cu privire la alte articole ce conțin aceeași soluție legislativă. … 7.De asemenea, domnul avocat Arcadie Anastasescu, tot în replică, face referire la incidența în cauză a necompetenței organelor de urmărire penală. Arată că în practica judiciară s-a stabilit că infracțiunea de trafic de celule nu poate să fie niciodată infracțiunea – scop a grupului infracțional organizat, iar în aceste condiții se pune problema necompetenței funcționale a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara care a efectuat urmărirea penală în cauză. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Decizia penală nr. 1.417/A din 29 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.333/30/2017/a5, Curtea de Apel Timișoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 157 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și ale art. 396 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Daniela-Carmen Ciontu și Konstantinos Giatras întro cauză penală în care au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 157 din Legea nr. 95/2006 și în care s-a solicitat constatarea nulității absolute a urmăririi penale, deoarece au fost încălcate dispozițiile referitoare la competența materială a organelor de urmărire penală. Curtea Constituțională a fost sesizată prin decizia pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – Secția penală ca urmare a admiterii recursului formulat conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 împotriva încheierii Tribunalului Timiș – Secția Penală de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.  … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că introducerea în art. 157 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 a sintagmei „în scopul obținerii unui folos material pentru donator sau organizator“ contravine art. 1 alin. (3) și (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece include în conținutul său și subiecții de drept acreditați, abilitați și autorizați de către autoritățile competente în scopul desfășurării activităților de transplant și care, în urma exercitării acestora, dobândesc în mod licit venituri prin încasarea de onorarii, contravaloarea activităților ce incumbă actului medical în ansamblul său. … 10.Prin această formulare ambiguă aplicabilitatea art. 157 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 poate privi unități sanitare acreditate și personalul autorizat din cadrul acestora, atât din sistemul public, cât și din sistemul privat de sănătate, în condițiile în care încasează sau urmăresc încasarea unor venituri din onorarii sau încasarea unor tarife. Este vorba despre situația din prezenta cauză, când sumele de bani încasate de o unitate sanitară autorizată, cu personal de specialitate acreditat în domeniul reproducerii umane asistate, cu titlu de contravaloare a serviciilor medicale prestate, au fost apreciate ca element constitutiv al infracțiunii. … 11.Posibilitatea aplicării textului art. 157 din Legea nr. 95/2006 și acestor unități sanitare și personalului acreditat și autorizat a fost instituită încă de la intrarea în vigoare a legii, când prin Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.290/2006 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a titlului VI „Efectuarea prelevării și transplantului de organe, țesuturi și celule de origine umană în scop terapeutic“ din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Art. 6 din aceste norme a prevăzut expres că, prin excepție de la prevederile art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 [devenit art. 157 alin. (1) în urma republicării], unitățile publice sau private autorizate de Agenția Națională de Transplant sau de Ministerul Sănătății Publice pot obține profit pentru organizator. Acest ordin a fost abrogat de art. 19 din Ordinul ministrului sănătății nr. 1.527/2014 privind normele metodologice de aplicare a titlului VI „Efectuarea prelevării și transplantului de organe, țesuturi și celule de origine umană în scop terapeutic“ din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.  … 12.În mod concret, în cazul unităților sanitare acreditate de Agenția Națională de Transplant/Ministerul Sănătății, se pot realiza și se realizează venituri cu titlu de onorarii pentru manopere și acte medicale, se încasează tarife, însăși activitatea autorizată fiind în scopul asigurării resurselor necesare desfășurării ei și plății personalului calificat autorizat. A aprecia greșit, așa cum a apreciat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, contravine prevederilor Constituției ce consacră supremația legii, respectarea convențiilor internaționale ratificate, dreptul la un proces echitabil și libertatea economică. … 13.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 396 din Codul de procedură penală, se arată că acestea sunt neconstituționale în măsura în care nu conferă instanțelor de fond și apel posibilitatea ca în faza judecății, atunci când constată existența unei nulități absolute generate de încălcarea competenței după materie sau calitatea persoanei, să dispună restituirea cauzei la procuror sau desființarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre soluționare organului judiciar competent. Neconstituționalitatea s-a ivit în urma pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 302 din 4 mai 2017, care a reintrodus în procesul penal nulitatea absolută cauzată de încălcarea regulilor privind competența după materie și calitatea persoanei. Așa cum rezultă din motivarea deciziei antereferite, paragraful 34, incidența nulității absolute impune și existența unui remediu, deoarece este o sancțiune procedurală extremă. Acest remediu nu este prevăzut de art. 396 din Codul de procedură penală. … 14.Curtea de Apel Timișoara – Secția penală apreciază că art. 157 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 este constituțional și că unității sanitare îi este permis să obțină profit din alte activități medicale. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 396 din Codul de procedură penală, se arată că în cazul în care s-ar aprecia că Decizia nr. 302 din 4 mai 2017 este incidentă, atunci dispozițiile art. 396 din Codul de procedură penală care nu cuprind soluția restituirii cauzei către organul competent apar ca fiind neconstituționale, deoarece contravin art. 1 alin. (3) și (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 16.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 157 din Legea nr. 95/2006 este inadmisibilă, deoarece autorii nu formulează o adevărată critică de neconstituționalitate, ci vizează obținerea unei interpretări din partea Curții Constituționale cu privire la acest text de lege, ceea ce intră în atribuțiile instanțelor de judecată. … 17.Se apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 396 din Codul de procedură penală este inadmisibilă, deoarece autorii critică o omisiune legislativă, solicitând Curții Constituționale completarea cu un nou caz de nulitate absolută constând în nerespectarea de către organul de urmărire penală a prevederilor referitoare la competența sa materială sau după calitatea persoanei. Deși prin Decizia nr. 302 din 4 mai 2017 instanța de contencios constituțional a statuat că soluția legislativă de a nu reglementa în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială sau după calitatea persoanei a organului de urmărire penală este neconstituțională, totuși obligația de a remedia această lacună legislativă revine legiuitorului, iar nu Curții Constituționale. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse, concluziile apărătorilor autorilor excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de autorii excepției, îl constituie prevederile art. 157 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, și ale art. 396 din Codul de procedură penală, cu modificările aduse prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. … 21.Se observă că autorii excepției au ridicat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 396 alin. (5) și (10) în forma anterioară modificării acestora prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. După modificarea articolului, soluțiile legislative cuprinse în cele două alineate au fost preluate astfel încât obiectul excepției îl constituie art. 396 din Codul de procedură penală, cu modificările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016. Textele de lege criticate au următorul conținut:– Art. 157 alin. (1) din Legea nr. 95/2006: „Organizarea sau efectuarea prelevării de organe, țesuturi ori celule de origine umană pentru transplant, în scopul obținerii unui folos material pentru donator sau organizator, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.“; … – Art. 396 din Codul de procedură penală:(1)Instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal.(2)Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.(3)Renunțarea la aplicarea pedepsei se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, în condițiile art. 80-82 din Codul penal.(4)Amânarea aplicării pedepsei se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, în condițiile art. 83-90 din Codul penal.(5)Achitarea inculpatului se pronunță în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d).(6)Încetarea procesului penal se pronunță în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j).(7)Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 și se constată, ca urmare a continuării procesului, că sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanța de judecată pronunță achitarea.(8)Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 și se constată că nu sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanța de judecată pronunță încetarea procesului penal.(9)În cazul în care, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecății, față de inculpat s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune sau s-a dispus înlocuirea unei alte măsuri preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune și inculpatul este condamnat la pedeapsa amenzii, instanța dispune plata acesteia din cauțiune, potrivit dispozițiilor art. 217.(10)Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1), (1^1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. Pentru inculpații minori, instanța va avea în vedere aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime. Pentru inculpații minori, instanța va avea în vedere aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime. …  … 22.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și alin. (5) sub aspectul cerințelor de calitate ale legii, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei și art. 45 – Libertatea economică. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică sintagma „în scopul obținerii unui folos material pentru donator sau organizator“ din art. 157 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, arătând că aceasta are o formulare ambiguă, deoarece include în conținutul său veniturile dobândite în mod licit din încasarea de onorarii sau contravaloarea activităților ce incumbă actului medical în ansamblul său. … 24.Referitor la această critică, Curtea reține că instanța de judecată este singura competentă să stabilească, în funcție de datele cauzei, dacă veniturile dobândite de autorii sesizării din prezenta cauză se circumscriu noțiunii de „folos material“ cuprinsă în art. 157 alin. (1) din Legea nr. 95/2006. Prin urmare, excepția urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 25.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 396 din Codul de procedură penală, Curtea constată că aceasta a fost ridicată în contextul în care prin Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională. Curtea reține că după publicarea acestei decizii legiuitorul ar fi trebuit să intervină potrivit art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, în sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Întrucât legiuitorul nu a intervenit, au devenit incidente dispozițiile art. 281 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit cărora „încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) poate fi invocată în orice stare a procesului“. … 26.Pe de altă parte, Curtea observă că, înainte de pronunțarea deciziei antereferite, nulitatea ce decurgea din nerespectarea dispozițiilor procedurale referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală nu putea fi ridicată în cursul judecății în primă instanță, astfel încât art. 396 din Codul de procedură penală nu prevede soluțiile pe care judecătorul fondului le poate pronunța în cazul constatării acestei nulități absolute. … 27.În acest context, Curtea reține că nu are competența de a completa textul de lege supus controlului, întrucât ar acționa în sfera de competență exclusivă a legiuitorului, prin urmare și această excepție va fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 163 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2020). … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 157 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și ale art. 396 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniela-Carmen Ciontu și Konstantinos Giatras în Dosarul nr. 2.333/30/2017/a5 al Tribunalului Timiș – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește