DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției. Excepția a fost ridicată de Cristina Roberta Narița și alții în Dosarul nr. 350/46/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.199D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.442D/2019, nr. 2.576D/2019, nr. 2.579D/2019, nr. 2.609D/2019, nr. 2.723D/2019, nr. 2.978D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, excepție ridicată de Mirela Aramă și alții în Dosarul nr. 409/46/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Camelia Lăcrămioara Mesaroș și alții în Dosarul nr. 1.027/111/2019 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă, de Ramona Codruța Achim și alții, prin mandatar Mariana Budur, în Dosarul nr. 936/111/2019 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă, de Aurelia Elena Cupen și alții, prin mandatar Nicoleta-Denisa Trăistaru (Dîndăreanu), în Dosarul nr. 13.385/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adinan Halil și alții în Dosarul nr. 1.064/62/2019 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și de Janina Agoston și alții în Dosarul nr. 605/100/2019 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.442D/2019, nr. 2.576D/2019, nr. 2.579D/2019, nr. 2.609D/2019, nr. 2.723D/2019 și nr. 2.978D/2019 la Dosarul nr. 2.199D/2019, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens arată că statul poate stabili un termen rezonabil pentru executarea creanțelor pe care le are. De asemenea, apreciază că situația extraordinară care a justificat emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 este expusă în nota de fundamentare a actului normativ și constă în insuficiența fondurilor în bugetul Ministerului Justiției. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 350/46/2019, și Încheierea din 13 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 409/46/2019, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției. Excepția a fost ridicată de Cristina Roberta Narița și alții, respectiv de Mirela Aramă și alții în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi bănești ale personalului din justiție. … 8.Prin încheierile din 3 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.027/111/2019 și nr. 936/111/2019, Tribunalul Bihor – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019. Excepția a fost ridicată de Camelia Lăcrămioara Mesaroș și alții, respectiv de Ramona Codruța Achim și alții, prin mandatar Mariana Budur, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi bănești ale personalului din justiție. … 9.Prin Încheierea din 20 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 13.385/3/2019, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019. Excepția a fost ridicată de Aurelia Elena Cupen și alții, prin mandatar Nicoleta-Denisa Trăistaru (Dîndăreanu), într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi bănești ale personalului din justiție. … 10.Prin Încheierea din 25 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.064/62/2019, Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019. Excepția a fost invocată de Adinan Halil și alții într-o cauză având ca obiect pretenții. … 11.Prin Încheierea din 3 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 605/100/2019, Tribunalul Maramureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019. Excepția a fost ridicată de Janina Agoston și alții într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi salariale ale personalului din justiție. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege care prevăd eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției contravin mai multor prevederi din Legea fundamentală. Astfel, dispozițiile de lege criticate înfrâng principiul separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, deoarece executivul încalcă puterea executorie a hotărârilor judecătorești. … 13.Se susține că sunt nerespectate și cerințele de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate ce trebuie să caracterizeze actele normative și care derivă din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. … 14.Totodată, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 încalcă și prevederile art. 16 din Constituție, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, întrucât creează discriminări în raport cu alte categorii de personal din sistemul justiției care au încasat deja drepturile bănești cuvenite. De asemenea, anumite categorii de personal din justiție sunt excluse de la aplicarea măsurilor prevăzute de această ordonanță de urgență, așa cum este cazul personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 15.Sunt încălcate și prevederile art. 41 din Constituție, întrucât prevederile de lege criticate neagă importanța socială a muncii personalului din justiție. … 16.De asemenea, sunt înfrânte prevederile art. 44 din Constituție și cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât veniturile salariale reprezintă un „bun“, ceea ce implică îndatorirea statului de a respecta obligații negative și pozitive în luarea măsurilor care afectează dreptul de proprietate al cetățenilor. Autorii excepției susțin că, spre deosebire de cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia cu privire la Cererea nr. 57.265/08 introdusă de Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, sunt titulari ai unor drepturi salariale și nu se identifică o situație de criză economică care să justifice eșalonarea plății acestor drepturi. Din contră, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 a fost adoptată într-o perioadă de creștere economică. … 17.Autorii excepției consideră că sunt încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, întrucât nu sunt întrunite condițiile constituționale ale restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale. Astfel, eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției nu este o măsură nici proporțională, nici rezonabilă și nici nu vizează protejarea unor drepturi și interese colective, superioare. … 18.De asemenea, autorii excepției susțin că sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 115, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 a fost adoptată fără ca executivul să justifice urgența reglementării și fără a exista o situație extraordinară. Totodată, se arată că ordonanța de urgență criticată a fost emisă în afara legii de abilitare, atât timp cât, prin Legea nr. 4/2019 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legii organice până la 31 ianuarie 2019. … 19.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Bihor – Secția I civilă, Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Maramureș – Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției. … 20.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că se impune admiterea excepției de neconstituționalitate. … 21.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 22.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, notele scrise depuse la dosar de autorii excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:23.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 24.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2019, aprobată prin Legea nr. 224/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 25 noiembrie 2019. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 1: (1)Plata sumelor reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției prevăzut la art. 2 prin acte administrative ale ordonatorilor de credite aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018 se va realiza după cum urmează:a)în anul 2019 se plătește 5% din totalul sumei cuvenite; … b)în anul 2020 se plătește 10% din totalul sumei cuvenite; … c)în anul 2021 se plătește 25% din totalul sumei cuvenite; … d)în anul 2022 se plătește 25% din totalul sumei cuvenite; … e)în anul 2023 se plătește 35% din totalul sumei cuvenite. … (2)Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(3)La sumele actualizate în condițiile alin. (2) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale.(4)Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății sumelor restante, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).; … – Art. 2: „Prezenta ordonanță de urgență se aplică personalului din sistemul justiției ale cărui indemnizații de încadrare/salarii de bază se stabileau în perioada prevăzută la art. 1 alin. (1) pe baza valorii de referință sectorială din cadrul: curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor, al celorlalte instituții pentru care ministrul justiției este ordonator principal de credite, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, de pe lângă tribunale și de pe lângă judecătorii.“; … – Art. 3: „Prevederile prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică personalului care a obținut, până la data intrării ei în vigoare, plata sumelor care fac obiectul acesteia.“ …  … 25.Autorii excepției susțin că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 115 privind delegarea legislativă. De asemenea, este invocat art. 20 din Constituție referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la dispozițiileart. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 23 privind interzicerea discriminării din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și prin raportare la prevederile art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 stabilesc eșalonarea pe o perioadă de 5 ani a plății drepturilor de natură salarială restante stabilite prin acte administrative ale ordonatorilor de credite aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018 în favoarea personalului din sistemul justiției din cadrul curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor, al celorlalte instituții pentru care ministrul justiției este ordonator principal de credite, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, de pe lângă tribunale și de pe lângă judecătorii. … 27.În nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 s-a arătat, în esență, că pentru perioada 9 aprilie 2015-30 iunie 2017, salarizarea personalului bugetar (și a personalului din sistemul justiției) a fost reglementată de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010. Prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 9 iunie 2016, legiuitorul a intervenit pentru înlăturarea diferențelor salariale rezultate în urma aplicării legii unitare de salarizare, astfel cum aceasta a fost modificată prin legi anuale de salarizare. … 28.Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, Curtea Constituțională a reținut că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 (care se aplică întregului personal bugetar, inclusiv magistraților) s-au eliminat diferențele provenite din faptul că o parte dintre magistrații și personalul asimilat, încadrați în aceeași funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, au obținut hotărâri judecătorești definitive și irevocabile (în temeiul Codului de procedură civilă din 1865) sau definitive (în temeiul Codului de procedură civilă), prin care le-au fost recunoscute majorări salariale, în timp ce alții nu obținuseră asemenea hotărâri judecătorești. Astfel, urmarea intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 este aceea că, pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, indemnizația de încadrare a magistraților și a personalului asimilat este aceeași, stabilită la nivel maxim. Prin aceeași decizie, Curtea a statuat în sensul că pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Ca urmare, Curtea a constatat că dispozițiile art. 3^1 alin. (1^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 contraveneau principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece stabileau că persoanele aflate în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să li se fi recunoscut majorări salariale au indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cei cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază/indemnizației de încadrare. … 29.Decizia menționată este și o decizie interpretativă a dispozițiilor cuprinse în legislația vizată în ceea ce privește sintagma „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“, sintagmă folosită și în Legea nr. 71/2015 la art. 1 alin. (5^1). … 30.În nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 s-a mai arătat că, în ceea ce privește cuantumul valorii de referință sectorială în cadrul familiei ocupaționale „Justiție“, valoarea de referință sectorială de 421,36 lei începând cu 9 aprilie 2015 și de 463,5 lei începând cu 1 decembrie 2015 este stabilită prin sentințe/decizii ale instanțelor judecătorești. Având în vedere aceste valori, a fost emis Ordinul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 75 din 15 martie 2018, din care rezultă că judecătorii, magistrații-asistenți, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex din cadrul instanței supreme sunt salarizați, pentru perioada 9 aprilie 2015-30 noiembrie 2015, prin acordarea valorii de referință sectorială de 421,36 lei, respectiv de 405 lei, la care se adaugă 4%, procent prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 13/2008 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2008, și, pentru perioada 1 decembrie 2015-31 decembrie 2017, prin acordarea unei valori de referință sectorială de 463,5 lei, respectiv de 405 lei la care se adaugă 4%, procent prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 13/2008, și 10%, procent prevăzut de Legea nr. 293/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 25 noiembrie 2015. În același sens au fost emise Ordinul ministrului justiției nr. 2.066/C din 24 mai 2018 și Ordinul ministrului justiției nr. 2.118/C din aceeași dată prin care se acordă drepturile salariale menționate mai sus pentru judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și pentru Ministerul Justiției și care trebuie să fie puse în aplicare de îndată (ordine similare fiind emise pentru personalul din instituțiile pentru care ministrul justiției are calitatea de ordonator principal de credite și ale căror salarii se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială). … 31.Din examinarea celor mai sus arătate Curtea reține că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 au în vedere drepturi de natură salarială, a căror acordare s-a dispus prin acte administrative ale ordonatorilor de credite în vederea asigurării unei salarizări egale – la nivelul recunoscut prin hotărâri judecătorești – a personalului din justiție aflat în situații profesionale identice. … 32.Cu privire la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, autorii excepției formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, ce privesc întregul act normativ, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, referitoare la măsurile dispuse prin acest act normativ. … 33.Astfel, prin criticile de neconstituționalitate formulate, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor art. 115 din Constituție din două perspective: una referitoare la depășirea termenului prevăzut în legea de abilitare și cea de-a doua privind inexistența unei situații extraordinare și urgente care să justifice emiterea legiferării pe calea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019. … 34.Cât privește prima critică, instanța de contencios constituțional reține că prevederile art. 115 din Constituție consacră competența normativă a Guvernului derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie din însăși Constituția, cu un caracter special și limitat, specific unei competențe de atribuire. Exercitarea acestei competențe se include tot în sfera puterii executive și constă în posibilitatea de a emite două categorii de acte normative: ordonanțe simple și ordonanțe de urgență (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011). Competența de a emite ordonanțe de urgență nu este, prin urmare, condiționată de existența unei legi de abilitare prealabile, ci, așa cum dispun prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, aceste ordonanțe sunt supuse aprobării Parlamentului, care va adopta, în acest sens, o lege de aprobare sau de respingere. Așa fiind, critica de neconstituționalitate formulată este neîntemeiată. … 35.Analizând în continuare susținerile referitoare la inexistența unei situații extraordinare și urgente care să justifice emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, Curtea reține că, prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, a reținut că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență. Ordonanța de urgență nu constituie o alternativă aflată la discreția Guvernului, prin care acesta și-ar putea încălca obligația sa constituțională de a asigura, în vederea îndeplinirii programului său de guvernare, reglementarea prin lege, de către Parlament, a relațiilor ce constituie obiectul acestei reglementări. … 36.Examinând nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, Curtea constată că, în emiterea acestui act normativ, Guvernul invocă consecințele grave pe care plata neeșalonată a drepturilor prevăzute prin actele administrative ale ordonatorilor de credite le-ar avea asupra asigurării resurselor necesare funcționării Ministerului Justiției și plății drepturilor salariale pentru toate categoriile de personal din sistem, în condițiile inexistenței unor fonduri suficiente pentru plata imediată a acestor sume. Mai mult, imposibilitatea plății imediate a tuturor drepturilor acordate prin actele administrative ale ordonatorilor de credite ar genera noi procese care privesc punerea în executare a ordinului și inițierea executărilor silite, elemente care sunt de natură a aduce costuri semnificative atât cu resursele materiale, cât și cu resursele umane. … 37.Curtea apreciază că motivele invocate de Guvern constituie o situație obiectivă, ieșită din comun, care justifică intervenția legislativă urgentă pentru a preveni efecte de natură să afecteze interesele publice care privesc, pe de o parte, angajarea imediată a unor cheltuieli bugetare într-un cuantum semnificativ și, pe de altă parte, buna funcționare a Ministerului Justiției și plata drepturilor salariale personalului. Curtea observă, de asemenea, că emiterea actelor administrative ale ordonatorilor de credite pentru egalizarea drepturilor salariale ale personalului din justiție nu a reprezentat un eveniment ce putea fi anticipat, ci a intervenit, așa cum s-a reținut și în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, ca urmare a unei succesiuni de acte normative, a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, precum și a existenței unor hotărâri judecătorești care au prevăzut pentru o parte din personalul din justiție drepturi salariale superioare celor pe care le primeau persoane aflate în situații profesionale identice, dar care nu dețineau astfel de hotărâri judecătorești. … 38.Prin urmare, Curtea apreciază că măsurile adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 se circumscriu unei situații urgente și extraordinare în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție, criticile de neconstituționalitate privind încălcarea acestor prevederi constituționale fiind neîntemeiate. … 39.Examinând, în continuare, criticile de neconstituționalitate intrinsecă ce privesc măsurile dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019, Curtea reține că autorii excepției invocă încălcarea prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației puterilor în stat. … 40.Analizând această critică, instanța de contencios constituțional observă că, în jurisprudența sa, a analizat în mai multe rânduri constituționalitatea unor prevederi legale care dispuneau eșalonarea succesivă a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011 și în anii 2012-2017 (a se vedea Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 24 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 29 februarie 2012, Decizia nr. 384 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020, sau Decizia nr. 393 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 9 septembrie 2021). Referindu-se la susținerile privind încălcarea principiului separației puterilor în stat, Curtea a reținut că aceasta nu poate fi reținută din moment ce Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, le recunoaște și își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiectivelor stabilite în actul normativ contestat. Prin urmare, Curtea a constatat că eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar nu este o măsură prin care se interzice, nici măcar temporar, executarea unei hotărâri judecătorești și, în consecință, nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiției. Curtea apreciază că, mutatis mutandis, considerentele acestor decizii sunt valabile și în prezenta cauză. … 41.Examinând în continuare criticile formulate de autorii excepției referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au un conținut clar și previzibil, neexistând niciun echivoc cu privire la categoriile de persoane care cad sub incidența reglementării, drepturile a căror plată se eșalonează și perioadele de eșalonare. Prin urmare, și această critică este neîntemeiată. … 42.În ceea ce privește critica vizând încălcarea prevederilor constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, Curtea reține că autorii excepției invocă existența unei diferențe de tratament juridic între persoanele care au beneficiat de plata integrală a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 și persoanele ale căror drepturi sunt plătite eșalonat, ca efect al dispozițiilor acestui act normativ. Or, Curtea amintește că, așa cum a statuat prin Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ce consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. … 43.Tot raportat la prevederile constituționale și convenționale care prevăd egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, autorii excepției invocă și discriminarea pe care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 o face între diferitele categorii de personal din justiție, arătând că dispozițiile privind eșalonarea plății drepturilor salariale prevăzute prin acte administrative ale ordonatorilor de credite nu sunt aplicabile personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și celui din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. … 44.Or, față de aceste critici, Curtea reține că, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, situația extraordinară care impune adoptarea de urgență a măsurii eșalonării plății drepturilor restante o reprezintă insuficiența fondurilor în bugetul Ministerului Justiției și al Ministerului Public și consecințele pe care acordarea imediată a acestor drepturi le-ar fi avut asupra acestui buget. Legiuitorul delegat nu a avut în vedere și nu invocă eventuala insuficiență a fondurilor necesare funcționării Înaltei Curți de Casație și Justiție, care se finanțează, în mod distinct, din bugetul de stat, ordonatorul principal de credite fiind președintele acestei instanțe [art. 18 alin. (3) și (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, abrogată, în prezent, prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.104 din 16 noiembrie 2022]. De asemenea, nu s-a referit nici la insuficiența fondurilor necesare funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, care se finanțează, de asemenea, din bugetul de stat, ordonatorul principal de credite fiind președintele Consiliului Superior al Magistraturii [art. 60 alin. (1) și (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, abrogată, în prezent, prin Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022]. … 45.Prin urmare, Curtea apreciază că situația personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celui al Consiliului Superior al Magistraturii este, în mod obiectiv, diferită de cea a personalului ale cărui drepturi salariale sunt plătite din bugetul Ministerului Justiției, astfel că tratamentul juridic diferit este justificat. … 46.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 41 din Constituție, Curtea reține că, în esență, aceasta privește faptul că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 ar aduce atingere importanței sociale a muncii personalului din justiție. Or, deși prevederile constituționale invocate consacră dreptul la muncă, acestea nu conferă o protecție specială, diferențiată pentru anumite categorii de personal, în virtutea muncii pe care o desfășoară. Curtea apreciază, totodată, că plata eșalonată a unor drepturi salariale nu contravine dreptului la muncă, în componenta sa referitoare la dreptul la remunerarea muncii, întrucât dispozițiile de lege criticate prevăd plata drepturilor stabilite prin actele administrative ale ordonatorilor de credite, precum și actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică și plata dobânzii legale remuneratorii calculate de la data emiterii ordinelor/ deciziilor de acordare a drepturilor salariale. Curtea Constituțională reține și că prin Decizia nr. 75 din 7 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 15 februarie 2021, instanța supremă a decis că, în interpretarea și aplicarea art. 1 alin. (3) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019, raportat la art. 1.531 și 1.535 din Codul civil, art. 166 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii și art. 1-3 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, alături de dobânda remuneratorie prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019, se pot acorda dobânzi penalizatoare la drepturile salariale restante ce intră în domeniul de aplicare al aceluiași act normativ pentru perioada anterioară emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale, respectiv diferența dintre dobânda penalizatoare și cea remuneratorie, pentru perioada ulterioară emiterii acelorași ordine sau decizii. … 47.Considerente similare se impun și în ceea ce privește critica referitoare la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, garantat de art. 44 din Constituție și de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. Astfel, Curtea reține că Guvernul, prin adoptarea reglementării criticate, nu neagă existența și întinderea drepturilor salariale restante acordate prin ordinul ordonatorului de credite. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate privată (în același sens sunt, mutatis mutandis, și considerentele Deciziei nr. 188 din 2 martie 2010, precitată). … 48.În prezenta cauză, referitor la încălcarea prevederilor constituționale și convenționale privind dreptul de proprietate, autorii excepției invocă și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia cu privire la Cererea nr. 57.265/08 introdusă de Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României din 17 octombrie 2012, arătând că, așa cum a reținut instanța europeană la punctul 41 din această decizie, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale și economice, de o amplă marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a actului. Cu toate acestea, modul în care statul concepe imperativele de interes general nu trebuie să se dovedească a fi lipsit în mod vădit de temei rațional. Or, autorii excepției apreciază că în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 nu există temeiuri raționale care să justifice plata eșalonată a drepturilor prevăzute prin actele administrative ale ordonatorilor de credite pentru o perioadă de 5 ani. … 49.Referitor la această critică, instanța de contencios constituțional apreciază că sunt valabile cele reținute mai sus cu privire la conformitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 cu prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4), în sensul existenței unei situații urgente și extraordinare care a justificat emiterea acestui act normativ. … 50.În sfârșit, întrucât nu s-a constatat încălcarea niciunui drept consacrat de Legea fundamentală, Curtea apreciază că sunt lipsite de temei criticile privind încălcarea prevederilor art. 53 din Constituție. … 51.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristina Roberta Narița și alții în Dosarul nr. 350/46/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Mirela Aramă și alții în Dosarul nr. 409/46/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Camelia Lăcrămioara Mesaroș și alții în Dosarul nr. 1.027/111/2019 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă, de Ramona Codruța Achim și alții, prin mandatar Mariana Budur în Dosarul nr. 936/111/2019 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă, de Aurelia Elena Cupen și alții, prin mandatar Nicoleta-Denisa Trăistaru (Dîndăreanu), în Dosarul nr. 13.385/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adinan Halil și alții în Dosarul nr. 1.064/62/2019 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și de Janina Agoston și alții în Dosarul nr. 605/100/2019 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Bihor – Secția I civilă, Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește