DECIZIA nr. 61 din 22 ianuarie 2019

Cu participarea, în ședința publică din 18 decembrie 2018, a reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 143 alin. (5) din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepție ridicată de Federația Sanitas din România în Dosarul nr. 24.864/3/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 502D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18 decembrie 2018, în prezența reprezentantului Ministerului Public, când Curtea, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunțării pentru data de 22 ianuarie 2019, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 14 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 24.864/3/2015, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 143 alin. (5) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Federația Sanitas din România, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în contencios administrativ formulate în anul 2014 cu privire la obligarea emiterii unui act, respectiv a unui ordin al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, în prezent ministrul muncii și justiției sociale, prin care să fie extinse efectele contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de sector de activitate „Sănătate. Activități veterinare.“ pentru anii 2014-2015 la nivelul tuturor unităților din acest sector de activitate. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, faptul că libertatea contractuală poate fi valorificată numai în cadrul legal, cu respectarea unor limite rezonabile impuse de rațiuni de ocrotire a unor interese publice și private legitime. Neîndoielnic, contractul colectiv de muncă încheiat la oricare din nivelurile stabilite de lege dă expresie libertății contractuale, dar o face într-o manieră specifică, determinată de obiectul său propriu și esențial diferit de acela al altor contracte. Or, intervenția arbitrară a unui factor extern părților contractante, în aplicarea prevederilor contractuale și către alți salariați cărora legea le dă dreptul să beneficieze de drepturile stabilite prin contractul negociat, reprezintă o ingerință care încalcă Legea fundamentală și principiile acesteia, respectiv, în cazul din speță, principiul garantării executării contractelor colective de muncă, prevăzut de art. 41 alin. (5) din Constituție. … 5.În concret, se arată că extinderea aplicării Contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de sector de activitate asupra unităților din sector depinde, în fond, de voința membrilor Consiliului Național Tripartid pentru Dialog Social (denumit, în continuare, CNTDS), și nu de voința legii și a părților semnatare ale contractului colectiv de muncă. De altfel, imposibilitatea aplicării în speță a art. 143 alin. (5) în corelare cu art. 78 lit. f) din Legea nr. 62/2011 a fost motivată de partea pârâtă prin prisma lipsei consensului membrilor CNTDS asupra procedurii aplicabile la nivelul CNTDS referitoare la aprobarea de către acest organism a extinderii aplicării Contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de sector de activitate asupra tuturor unităților din sector, astfel că nu s-a putut da curs favorabil solicitării autoarei excepției, fapt ce a condus la declanșarea prezentei acțiuni de contencios administrativ. … 6.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, considerând că formularea acesteia este obligatorie doar în ipoteza în care excepția este invocată din oficiu. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul criticat nu limitează efectele contractelor de muncă, ci oferă posibilitatea extinderii aplicabilității sale și la alte unități, în condițiile stabilite de lege. Totodată, se arată că motivele de neconstituționalitate formulate nu evidențiază o reală contradicție între textul legal criticat și norma fundamentală invocată, ci, mai degrabă, o necorelare între două texte din același act normativ, aspect ce nu intră în competența Curții Constituționale. … 9.Avocatul Poporului arată că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, având în vedere faptul că instituția extinderii contractelor colective de muncă încheiate la nivel de sector este stabilită de legiuitor în scopul asigurării aplicabilității unui contract colectiv de muncă încheiat la acest nivel pentru toate unitățile din sectorul respectiv. Această instituție implică intervenția statului, care poate decide, la cerere, extinderea contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul unui sector de activitate. Cu toate acestea, contractul colectiv nu devine un act de drept public, ci rămâne un act de drept privat – integrat, prin obiectivele sale, ordinii publice sociale – căruia i se aplică un regim juridic special doar în ceea ce privește procedura extinderii sale. Prin urmare, această decizie trebuie luată de toți factorii implicați. Or, CNTDS, organism consultativ al partenerilor sociali, este organizat la nivel național în scopul promovării bunelor practici în cadrul dialogului social. Principalul motiv pentru care se solicită aprobarea CNTDS îl reprezintă nedistorsionarea concurenței între unitățile din sector, evitânduse, astfel, costurile diferențiate în materia forței de muncă. În plus, în situația unui eventual aviz negativ din partea CNTDS, acesta poate fi atacat la instanța de contencios administrativ pentru a se pronunța în ceea ce privește cererea de extindere a contractului colectiv de muncă. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 143 alin. (5) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: „(5) În cazul în care este îndeplinită condiția prevăzută la alin. (3), aplicarea contractului colectiv de muncă înregistrat la nivelul unui sector de activitate va fi extinsă la nivelul tuturor unităților din sector, prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale, cu aprobarea Consiliului Național Tripartit, în baza unei cereri adresate acestuia de către semnatarii contractului colectiv de muncă la nivel sectorial“. … 13.Dispozițiile alin. (3) al art. 143, la care norma mai sus citată face trimitere, au următorul cuprins: „(3) În cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de activitate, contractul colectiv de muncă va fi înregistrat la nivelul respectiv numai în situația în care numărul de angajați din unitățile membre ale organizațiilor patronale semnatare este mai mare decât jumătate din numărul total al angajaților din sectorul de activitate. În caz contrar, contractul va fi înregistrat drept contract la nivel de grup de unități“. … 14.Prevederile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 41 alin. (5) referitor la garantarea dreptului la negocieri colective în materie de muncă și a caracterului obligatoriu al convențiilor colective. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că prevederile art. 143 alin. (5) din Legea dialogului social nr. 62/2011 fac parte din capitolul V „Încheierea contractelor colective de muncă“ și reglementează cu privire la extinderea aplicării contractului colectiv de muncă înregistrat la nivelul unui sector de activitate la nivelul tuturor unităților din sector, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. … 16.Critica de neconstituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 41 alin. (5) din Constituție, vizează, în esență, implicarea în procedura de mai sus a CNTDS, „factor extern părților contractante“. În acest sens, Curtea observă că acest organism a fost constituit în vederea promovării bunelor practici din domeniul dialogului social tripartit la cel mai înalt nivel, prin titlul IV al Legii nr. 62/2011, respectiv art. 75-81, ca organism consultativ la nivel național al partenerilor sociali. Totodată, același act normativ prevede principalele atribuții ale CNTDS, între care, la art. 78 lit. f) este precizată „analizarea și, după caz, aprobarea solicitărilor de extindere a aplicării contractelor colective de muncă la nivel sectorial pentru toate unitățile din sectorul respectiv de activitate“. Ca atare, analizând sistematic prevederile Legii nr. 62/2011, rezultă că dispozițiile legale criticate în prezenta cauză nu reprezintă un element de noutate legislativă, ci clarifică una dintre atribuțiile CNTDS, în vederea unei bune aplicări a acesteia. … 17.În jurisprudența sa, Curtea a reținut că dispozițiile art. 41 alin. (5) din Constituție, privind caracterul obligatoriu al convențiilor colective, nu exclud posibilitatea legiuitorului de a interveni, din rațiuni de interes general, reglementând soluții care să răspundă nevoilor sociale existente la un moment dat. Contractele colective de muncă sunt garantate și se execută întocmai de către părțile sale, eventualele litigii născute în temeiul acestora urmând să fie soluționate de către instanțele judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 852 din 24 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 5 august 2010). … 18.Ca atare, Curtea constată că legea nu poate deveni un act secundar subordonat unui act principal – contractul colectiv de muncă – deja existent. În acest sens, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 292 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 26 august 2004, a statuat că „încheierea convențiilor colective nu se poate face decât cu respectarea legii“. Aceste convenții sunt „izvor de drept, dar forța lor juridică nu poate fi superioară legii“. În consecință, convențiile colective sunt garantate în măsura în care nu încalcă prevederile legale în materie; în caz contrar „sar încălca un principiu fundamental al statului de drept, și anume primordialitatea legii în reglementarea relațiilor sociale“. … 19.Rezultă că legiuitorul este competent să stabilească un cadru legal în care să se desfășoare negocierile colective, contractele colective neputând genera drepturi și obligații contra legem. Ele sunt acte care sunt încheiate în aplicarea legilor și nicidecum acte care să prevaleze forței legii. Astfel, este evident că în sfera publică asemenea contracte se negociază și se încheie în limitele și în cadrul stabilite de lege. … 20.Pe cale de consecință, Curtea constată că dispozițiile legale criticate se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului cu privire la reglementarea protecției sociale a muncii, iar oportunitatea reglementării unei măsuri în favoarea/defavoarea alteia este apanajul legiuitorului, Curtea Constituțională putând să se pronunțe doar asupra compatibilității prevederilor legale cu dispozițiile și principiile Constituției. În acest sens, Curtea reamintește faptul că Legea dialogului social nr. 62/2011, în ansamblul său, a fost supusă controlului de constituționalitate a priori, iar constituționalitatea prevederilor sale a fost constată prin Decizia nr. 574 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Federația Sanitas din România în Dosarul nr. 24.864/3/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 143 alin. (5) din Legea dialogului social nr. 62/2011 sunt constituționale în raport cu criticile cu neconstituționalitate formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește