DECIZIA nr. 609 din 2 octombrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 165 din 1 martie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ActulREFERIRE LALEGE (R) 144 21/05/2007
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 144 21/05/2007
ART. 3REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 69 22/02/2018
ART. 5REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 144 21/05/2007
ART. 6REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 26
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 6REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 7REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 144 21/05/2007
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 69 22/02/2018
ART. 16REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 449 16/06/2015
ART. 17REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 21
ART. 17REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 22
ART. 18REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010
ART. 18REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ART. 19REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ART. 19REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 15
ART. 20REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 8
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 26
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 26
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 23REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 15
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Ciprian Florin Luca, în Dosarul nr. 714/59/2013 al Înaltei Curte de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.175D/2016.2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Agenția Națională de Integritate, doamna consilier juridic Alexandra Nicolae, cu delegație la dosar, lipsind autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul excepției dorește pronunțarea unei decizii de interpretare și aplicare a textului de lege criticat, aspect ce intră în competența instanțelor ce judecă fondul cauzei. Mai arată că art. 8 din Legea nr. 176/2010 nu face decât să reglementeze cadrul în care Agenția Națională de Integritate poate să dezvolte relații de colaborare și să încheie protocoale cu alte instituții publice sau alte persoane juridice de drept public, în vederea îndeplinirii scopului său, respectiv evaluarea averii și a intereselor persoanelor care au obligația declarării lor. 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 69 din 22 februarie 2018.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 14 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 714/59/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Excepția a fost ridicată de Ciprian Florin Luca, într-o cauză în care a solicitat anularea raportului de evaluare nr. 26.009/G/II/12 iunie 2013, prin care s-a constatat că se află în stare de incompatibilitate, și în care a fost ridicată excepția de nelegalitate a protocoalelor încheiate de Agenția Națională de Integritate cu alte instituții, în temeiul textului de lege criticat.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că legiuitorul a ales să abordeze, într-un singur articol, două aspecte juridice distincte, unul cu privire la scopul Agenției Naționale de Integritate și celălalt cu privire la „așa-zisa procedură de culegere a informațiilor“. Aspectul de neconstituționalitate vizează teza a doua a art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, referitoare la culegerea de informații, care reprezintă o gravă încălcare a dispozițiilor art. 26 din Constituție. Culegerea de informații realizată în mod discreționar de către Agenție, atribuție „demnă de a completa atribuțiile parchetului“, se face pe baza unor „protocoale de colaborare“ încheiate cu entități din țară sau străinătate. Prin prisma faptului că această procedură nu beneficiază de nicio garanție cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale omului, referitoare la viața intimă, familială și privată, sau a proporționalității măsurii, aceasta permite intruziunea discreționară în viața intimă, familială și privată a persoanelor. De asemenea, nu se respectă obligațiile referitoare la protecția datelor cu caracter personal. Autorul excepției invocă, în susținerea acesteia, Hotărârea din 1 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în Cauza C-201/14, Bara și alții, prin care s-a reținut că Agenția Națională de Administrare Fiscală și Casa Națională de Asigurări de Sănătate aveau obligația de a informa persoanele ce realizează venituri din activități independente asupra faptului că datele lor personale de natură fiscală au fost transmise și urmează să fie prelucrate. Autorul susține, așadar, asemănarea dintre protocoalele nepublice, prevăzute de Legea nr. 176/2010, și protocolul nepublic din Cauza Bara și alții, hotărâre opozabilă erga omnes. Mai arată că „se va dovedi chiar necesar și util ca instanța de contencios constituțional să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene printr-o acțiune preliminară, astfel încât instanța de la Luxembourg să poată lămuri problema compatibilității dispozițiilor naționale cu dreptul european.“ În ipoteza în care legislativul și executivul adoptă reglementări contrare dreptului european, chestiunea devine una de constituționalitate, întrucât sunt încălcate chiar dispozițiile art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție. În lumina dispozițiilor art. 10 și art. 11 din Directiva 95/46/CE, protocoalele de colaborare între instituțiile și autoritățile publice nu respectă exigențele impuse, inclusiv sub aspectul verificării împrejurării dacă dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 și protocoalele de colaborare, necunoscute părților și instanței, sunt „măsuri legislative“, în sensul art. 13 din directivă. Solicitarea făcută de către o autoritate publică unor instituții publice, autorități publice ori persoane fizice și juridice de drept privat, de furnizare a unor informații financiare, contractuale și comerciale, referitoare la situația unor persoane fizice, fără a informa persoana cercetată cu privire la faptul că s-au solicitat aceste informații de la persoanele anterior menționate, constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, și a dreptului la viață privată, cu încălcarea și a art. 53 din Constituție, persoana fiind supusă verificărilor, fără să poată beneficia de nicio garanție cu privire la prelevarea acestor informații. De asemenea, imposibilitatea de a lua cunoștință de „protocoalele de colaborare“ încheiate de către aceste instituții, chiar în condițiile existenței unui proces pendinte, încalcă art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. În final autorul arată că inexistența contradictorialității, inechitatea administrării probelor, faptul că persoana nu a beneficiat de timpul și de facilitățile necesare pentru pregătirea apărării, inexistența posibilității de a interoga funcționarii care au declanșat procedura și au pregătit raportul de evaluare demonstrează că Agenția Națională de Integritate a încălcat în mod sistematic prevederile art. 6 paragraful 1 și paragraful 3 lit. b) și d) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece motivarea excepției pornește în mod eronat de la premisa că art. 8 din Legea nr. 176/2010 reglementează o procedură de „culegere de informații“, care s-ar realiza discreționar. În realitate, aceasta se referă la posibilitatea Agenției Naționale de Integritate de a încheia protocoale și de a dezvolta relații de colaborare cu alte entități, procedurile de evaluare fiind reglementate în alte articole ale legii. Criticile formulate de autor privesc doar interpretarea și aplicarea legii, care intră în competența instanței ce judecă fondul.8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este, în principal, inadmisibilă, deoarece competența Agenției Naționale de Integritate de a încheia protocoale cu alte instituții nu are legătură cu motivele pentru care s-a constatat starea de incompatibilitate. În subsidiar, excepția este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu poate constitui, prin el însuși, o atingere a drepturilor constituționale invocate. 10.Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, potrivit punctului de vedere exprimat anterior.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Agenției Naționale de Integritate și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010. În realitate, Curtea observă că autorul critică teza a doua a art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care au următorul conținut:– Art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 176/2010: „Scopul Agenției este asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice. În îndeplinirea acestui scop, Agenția poate dezvolta relații de colaborare prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din străinătate“.14.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 26 privind viața intimă, familială și privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale și art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra unor critici similare s-a pronunțat prin Decizia nr. 69 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 4 iulie 2018. 16.Cu acel prilej, Curtea a reținut că dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 reglementează cu privire la scopul Agenției Naționale de Integritate, care este asigurarea integrității în exercitarea demnităților și a funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și a informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice.17.Curtea a reținut că Agenția Națională de Integritate desfășoară o activitate administrativă de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege. Totodată, Curtea a observat că Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte, care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică, a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente, în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege, și că Agenția Națională de Integritate nu face altceva decât să semnaleze existența unor potențiale nesocotiri ale prevederilor legale referitoare la conflictele de interese și compatibilități. De asemenea, Curtea a observat că, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, dacă este cazul, organelor de urmărire penală și celor disciplinare. Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ, în temeiul art. 22 alin. (1) din aceeași lege (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 449 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015, paragrafele 23, 28 și 29).18.Curtea a mai reținut că dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 reglementează posibilitatea Agenției de a dezvolta relații de colaborare, prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din străinătate, în îndeplinirea scopului său, anterior menționat, și că autorul excepției își întemeiază critica pe o confuzie cu privire la dispozițiile Legii nr. 176/2010.19.În acest sens, Curtea a reținut că art. 8 alin. (1) nu reglementează nicidecum „procedura culegerii de informații“, de care este nemulțumit autorul excepției. Solicitarea de informații, înscrisuri și documente se realizează potrivit art. 15 din Legea nr. 176/2010, articol ce nu a fost supus controlului de constituționalitate. 20.Având în vedere cele anterior constatate, Curtea reține că dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 21, care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, nu sunt încălcate prin dispozițiile art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 176/2010.21.Cât privește dispozițiile art. 26 din Constituție, referitoare la viața intimă, familială și privată, și ale art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluția legislativă care consacră posibilitatea Agenției de a dezvolta relații de colaborare, prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din străinătate. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile art. 53 nu au incidență în cauză, de vreme ce nu s-a reținut restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale.22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.23.Curtea constată, cu acest prilej, că autorul a criticat doar posibilitatea Agenției Naționale de Integritate de a dezvolta relații de colaborare cu entități din țară sau din străinătate, prin încheierea de protocoale. Acesta nu și-a formulat critica cu privire la mijloacele prin care Agenția Națională de Integritate își atinge scopul, reglementate de art. 15 din Legea nr. 176/2010. Nu este astfel criticat articolul care dă substanță activității Agenției și care face legătura între scopul acesteia și actele încheiate în vederea realizării acestui scop, protocoalele. Or, Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției în motivarea acesteia.24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ciprian Florin Luca, în Dosarul nr. 714/59/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal, și constată că prevederile art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 octombrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x