DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 446 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Claudiu Viorel Ciuca în Dosarul nr. 8.303/311/2014/a1 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.123D/2018. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile Legii fundamentale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.303/311/2014/a1, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 446 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Claudiu Viorel Ciuca în cadrul recursului formulat împotriva hotărârii prin care s-a respins apelul declarat într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de completare a dispozitivului unei hotărâri. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că din moment ce legiuitorul a reglementat calea de atac a recursului, acesta trebuie să asigure egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea acestei căi de atac, chiar dacă este una extraordinară. Legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea căii de atac a recursului, reglementând anumite situații în care nu se poate formula recurs, însă acest tratament juridic diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice, în mod obiectiv și rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, legiuitorul nu are îndreptățirea constituțională de a bloca, în funcție de materia juridică a pretenției deduse judecății, în speța de față contestație la executare, accesul la calea de atac a recursului, deoarece pune ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă. Așadar, legiuitorul nu asigură egalitatea juridică a cetățenilor în accesul la această cale extraordinară de atac, parte integrantă a dreptului la un proces echitabil. … 6.Se mai susține că recursul este parte a mecanismului pus la îndemâna instanței supreme și a curților de apel de a realiza interpretarea și aplicarea unitară a legii, rol consacrat de art. 126 alin. (3) din Constituție. Or, cetățeanul trebuie să fie încredințat de faptul că i s-a aplicat corect legea la judecata în fond și că au fost respectate normele de ordine publică referitoare la compunerea instanței sau competența instanței, alte reguli de procedură apreciate ca fiind importante, cerințe referitoare la motivarea hotărârii sau autoritatea de lucru judecat. Este adevărat că recursul în interesul legii este un alt element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, însă acesta se aplică numai în cazul în care există o jurisprudență neunitară și acoperă situațiile pentru viitor, nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecății. Întrucât recursul se soluționează de Înalta Curte de Casație și Justiție și, în cazurile anume prevăzute de lege, de instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată, în cazul recursurilor ce intră în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a curților de apel, dispozițiile legale criticate introduc o dublă măsură în privința evaluării legalității hotărârilor judecătorești, în funcție de natura materiei juridice, excluzându-se material contestația la executare. … 7.Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 446 – Căi de atac din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea.“ … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit, în principal, de faptul că nu beneficiază și de calea de atac a recursului, iar în acest mod consideră că îi sunt încălcate prevederile constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil. De asemenea, Curtea observă faptul că autorul excepției de neconstituționalitate a beneficiat de calea de atac a apelului pe care a formulat-o împotriva sentinței civile prin care s-a respins cererea de completare a dispozitivului unei hotărâri. … 14.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile constituționale ale art. 16, Curtea reține că, referitor la principiul egalității, în jurisprudența sa a decis, în mod constant, că acesta nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000). Totodată, în legătură cu asigurarea egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, în jurisprudența sa, instanța constituțională a statuat că, în instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut de respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De aceea, nu este contrară acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind, astfel, un drept iluzoriu și teoretic (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13). … 15.Atât instanța constituțională, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au statuat că nu orice diferență de tratament semnifică, în mod automat, încălcarea dispozițiilor constituționale sau convenționale relative la interzicerea discriminării (cu titlu de exemplu menționăm Decizia Curții Constituționale nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 20 martie 2012, pronunțată în Cauza Panfile împotriva României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, paragraful 27). De asemenea, cu aceeași ocazie, instanța europeană a statuat că art. 14 nu interzice unui stat membru să trateze unele grupuri diferit pentru a îndrepta „inegalitățile de fapt“ dintre acestea, deoarece statul contractant beneficiază de o amplă marjă de apreciere atunci când evaluează dacă și în ce măsură diferențele în situații similare justifică un tratament diferit. … 16.În continuare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, a reținut că legiuitorul, în materia căilor extraordinare de atac, are posibilitatea de a reglementa condiții de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunțată hotărârea, precum în cazul de față. … 17.Nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege.  … 18.Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile legale criticate determină un regim juridic unitar pentru toate încheierile privitoare la îndreptarea, lămurirea ori completarea hotărârilor judecătorești. Principiul consacrat de text este acela conform căruia încheierile sau hotărârile pronunțate în această materie sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea lor. Totodată, această soluție legislativă reprezintă o aplicare a principiului accesorium sequitur principale și nu este de natură a încălca dreptul la un proces echitabil, în exercitarea căii de atac părțile beneficiind de toate garanțiile procesuale pe care le presupune acesta. … 19.Așadar, dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură privind calea de atac ce poate fi exercitată împotriva încheierilor referitoare la îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul hotărârilor și încheierilor judecătorești, clarificarea înțelesului dispozitivului hotărârilor judecătorești sau completarea acestora edictate de legiuitor în temeiul competenței sale constituționale atribuite de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Dispozițiile legale criticate nu contravin principiului egalității în drepturi și nici nu nesocotesc dreptul la un proces echitabil. … 20.În fine, deși prin scopul său recursul face parte din mecanismul de unificare a practicii judecătorești, raportat la situația de fapt concretă a autorului excepției de neconstituționalitate, care nu are deschisă calea de atac a recursului, nu se poate determina nesocotirea de către dispozițiile legale criticate a prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (3) în conformitate cu care Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.  … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Claudiu Viorel Ciuca în Dosarul nr. 8.303/311/2014/a1 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 446 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește