DECIZIA nr. 607 din 21 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în Dosarul nr. 3.909/256/2019 al acestei instanțe, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.081D/2019. … 2.La apelul nominal lipsește partea, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.082D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în Dosarul nr. 3.425/256/2019 al acestei instanțe. … 4.La apelul nominal lipsește partea, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu aceasta. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.082D/2019 la Dosarul nr. 2.081D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, reținând că prevederile criticate au natura juridică de normă tranzitorie, nefiind contrare dispozițiilor constituționale invocate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.909/256/2019, Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. Excepția a fost ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare, formulată în temeiul art. 598 din Codul de procedură penală.  … 8.Prin Încheierea din 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.425/256/2019, Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013. Excepția a fost ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare, formulată în temeiul art. 598 din Codul de procedură penală.  … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate nu sunt conforme standardelor de claritate și previzibilitate, fiind apte să permită multiple interpretări și o practică neunitară, afectând securitatea raporturilor juridice. Reține că modul în care este elaborată norma poate conduce la ideea că dispoziția veche de procedură, care impunea participarea la judecată a procurorului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, ultraactivează pe termen nedeterminat, atrăgând participarea procurorului din această structură a Ministerului Public chiar și după soluționarea în mod definitiv a cauzei în care urmărirea penală a fost efectuată de către procurori din cadrul acestei structuri. În ceea ce privește noțiunea de cauză, susține că aceasta poate fi circumscrisă condiției ca cercetarea penală să fi fost efectuată de către procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, însă aceeași condiționalitate, cu referire la noțiunea de propunere, contestație, plângere sau altă cerere, nu poate fi circumscrisă în mod clar, întrucât cercetarea penală nu se efectuează printr-o propunere, contestație sau plângere, ci doar într-o cauză penală aflată în cercetare penală. În plus, reține că sesizarea instanței de judecată prin propunere, contestație, plângere sau altă cerere se poate face și ulterior rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în primă instanță, cum ar fi în faza de executare a hotărârii, unde nu rezultă în mod clar rațiunea pentru care s-ar impune participarea la judecată a altui procuror decât cel desemnat potrivit regulilor comune, astfel încât să înfrângă caracterul expres al rezultatului interpretării normei tranzitorii, ca excepție de la norma de procedură nouă, intrată în vigoare. Arată că modalitatea de interpretare care ar putea să fie avută în vedere de către prima instanță de judecată este supusă eventualei opinii contrare a instanței de control judiciar, sesizată într-o cale de atac prevăzută de lege, care, în aceeași măsură, ar putea să adere la o variantă de interpretare contrară celei reținute de prima instanță, în condițiile în care rezultatul interpretativ nu este, din punct de vedere juridic, cert, afectând principiul legalității și echitatea procedurii în fața primei instanțe. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, având următorul conținut: „(3) La judecarea cauzelor și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție potrivit legii vechi, precum și a celor care au rămas în competența acesteia în condițiile alin. (1), participă procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.“ … 14.Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și ale art. 21 alin. (3) teza întâi privind dreptul la un proces echitabil. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în speță, solicitarea de a participa la ședința de judecată un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a fost formulată în raport cu faptul că la judecata anterioară a cauzei vizându-l pe condamnat (cauză soluționată în mod definitiv și din care a rezultat aplicarea unei pedepse cu închisoarea ce s-ar impune să fie, eventual, contopită, potrivit regulilor privind concursul de infracțiuni, cu altă pedeapsă aplicată printr-o altă hotărâre cu caracter definitiv) a participat un procuror din cadrul acestei direcții specializate. Instanța de judecată apreciază însă că solicitarea anterior precizată nu este susținută de obiectul cauzei în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate – soluționarea unei contestații la executare -, spre deosebire de cauzele având ca obiect o cerere de modificare a pedepsei, formulată în temeiul art. 585 din Codul de procedură penală, ipoteză în care pedeapsa pronunțată ar putea fi modificată, dacă în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența concursului de infracțiuni, a recidivei, a pluralității intermediare ori a altor acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni, după caz. … 16.Având în vedere aspectele precizate în paragraful anterior, precum și faptul că din formularea motivelor de neconstituționalitate rezultă că autoarea este nemulțumită de modul de interpretare și aplicare a normelor legale criticate, Curtea reamintește că a statuat, în mod constant, în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23).  … 17.Curtea constată că dispozițiile criticate constituie norme tranzitorii generale ce asigură, pe o perioadă determinată, corelarea a două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noilor dispoziții procesual penale să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestora sau conflictul între norme succesive. Așadar, Curtea reține că prevederile criticate fac parte din capitolul II – Dispoziții privind situațiile tranzitorii al Legii nr. 255/2013 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, iar, potrivit art. 54 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, în situația adoptării unor noi acte normative, legea trebuie să conțină și dispoziții tranzitorii, care să cuprindă măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. Cu toate acestea, Curtea reține că interpretarea conținutului normelor juridice criticate, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, este de competența instanțelor judecătorești. … 18.În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 421 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 735 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 16, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, și Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 14). … 19.Având în vedere cele reținute anterior, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale este inadmisibilă. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în Dosarul nr. 3.909/256/2019 și, respectiv, în Dosarul nr. 3.425/256/2019 ale acestei instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește