DECIZIA nr. 606 din 28 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, excepție ridicată de Bogdan Ionuț Rusu și Iulian Dragoș Rusu în Dosarul nr. 6.112/189/2015 al Judecătoriei Bârlad și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.564D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Susține, în acest sens, că din interpretarea dispozițiilor legale contestate rezultă în mod evident faptul că sancțiunea penală se aplică doar în condițiile în care fapta penală se comite din punctul de vedere al elementului material prin acțiunea persoanei neautorizate de a produce, importa, comercializa, deține sau folosi la pescuit năvoade, vâsle, precum și alte tipuri de unelte de pescuit, așa cum se enumeră expres și limitativ în textul de lege criticat. Pe de altă parte, în art. 2 pct. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, legiuitorul definește sintagma echipamente de pescuit între care enumeră și uneltele – termen care-i nedumerește pe autorii excepției – și, de asemenea, la pct. 27 este definită și noțiunea pescar comercial. Așadar, în însuși actul normativ criticat, autorul regăsește suficiente repere pentru a distinge și a înțelege ce presupune sintagma „unelte de pescuit comercial“. Mai mult, în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 449/2008 sunt detaliate caracteristicile tehnice, categoriile de unelte și echipamente care sunt permise a fi folosite într-un astfel de demers. Așadar, atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2008, cât și Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 449/2008 definesc termenii și expresiile criticate, motiv pentru care solicită respingerea excepției, dispozițiile legale contestate respectând exigențele de previzibilitate și claritate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 22 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.112/189/2015, Judecătoria Bârlad a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, excepție ridicată de Bogdan Ionuț Rusu și Iulian Dragoș Rusu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cauze penale în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 64 lit. i) din același act normativ. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 nu este definită noțiunea de „unelte de pescuit comercial“. Însă, prin norme infralegale, conform art. 11 din ordonanța de urgență, urmează a fi stabilite aceste aspecte. În ipoteza infracțiunilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc elementele constitutive de natură obiectivă și subiectivă în chiar cuprinsul normei legale. … 6.Legiuitorul și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul constitutiv al textului incriminator să stabilească cu claritate și precizie obiectul material al infracțiunii, ceea ce determină o lipsă de previzibilitate a acestuia. Prin urmare, textul supus controlului de constituționalitate nu respectă condițiile de calitate a legii, respectiv din modul de definire a infracțiunii prevăzute de art. 64 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 nu poate fi determinată noțiunea de „unelte de pescuit comercial“, astfel că destinatarul normei nu poate să își adapteze conduita, în funcție de ipoteza normativă a legii. … 7.Prevederile contestate nu respectă nici cerința de accesibilitate a legii, întrucât, pe lângă faptul că nu definesc ele însele noțiunea de „unelte de pescuit comercial“, nici nu fac trimitere la un act normativ de rang legal care s-ar afla în conexiune cu acestea. … 8.Art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevede principiul potrivit căruia numai legea poate defini o crimă și prescrie o pedeapsă și, de asemenea, stabilește principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată extensiv în detrimentul acuzatului. Rezultă că infracțiunile și pedepsele relevante trebuie să fie clar definite de lege, cerință care este îndeplinită numai în cazul în care individul își poate da seama din conținutul dispoziției legale care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea sa penală. … 9.Judecătoria Bârlad opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, potrivit art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, caracteristicile tehnice și condițiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Așa fiind, legiuitorul a indicat în mod clar și neechivoc elementele constitutive de natură obiectivă și subiectivă a infracțiunii în chiar cuprinsul normei legale. … 10.Legiuitorul și-a respectat competența constituțională de a legifera, iar prin conținutul normativ al textului incriminator a stabilit cu claritate și precizie obiectul material al infracțiunii, aceasta fiind previzibilă. Prin urmare, textul supus controlului respectă condițiile de calitate a legii, respectiv din modul de definire a infracțiunii prevăzute la art. 64 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 poate fi determinată noțiunea de „unelte de pescuit comercial“, astfel că destinatarul normei poate să își ordoneze conduita, în funcție de ipoteza normativă a legii. … 11.De altfel, atât la data săvârșirii faptei, cât și la data invocării excepției de neconstituționalitate, noțiunea de setcă era definită ca fiind unealtă de pescuit (a se vedea art. 2 pct. 33). Totodată, prin art. 2,art. 3 și anexa laOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale, s-a reglementat cu privire la uneltele de pescuit comercial admise în apele maritime și continentale, precum setci simple, setci compuse (ave), setci fixe, setci în derivă, cu privire la caracteristicile uneltelor de pescuit comercial precum plase, setci, precum și cu privire la condițiile lor de folosire, utilizarea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit comercial fiind interzisă. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Făcând trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 853 din 18 octombrie 2012 și Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Guvernul apreciază că prevederile legale criticate nu încalcă în niciun fel prevederile constituționale invocate, legiuitorul stabilind în mod clar și fără echivoc obiectul infracțiunii, ceea ce permite destinatarilor normei să cunoască fapta interzisă și să prevadă consecințele nerespectării dispozițiilor legale. … 14.De asemenea, art. 23 alin. (12) din Constituție invocat în susținerea excepției nu este incident în cauză. … 15.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, prevederile legale contestate nu sunt lipsite de claritate, ci, dimpotrivă, acestea îndeplinesc cerințele instituite de Constituție în acest sens. Principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, astfel cum reiese din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyler împotriva Italiei, paragraful 109, și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikligi împotriva Turciei, paragraful 70). Din această perspectivă, principiul legalității implică o obligație pozitivă a legiuitorului de a reglementa prin texte clare și precise. Norma juridică trebuie să fie enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Însă, având în vedere caracterul de generalitate al legilor, redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută, cerința de previzibilitate a normei se poate complini printr-o interpretare judiciară coerentă și previzibilă. Așa fiind, Avocatul Poporului apreciază că, în cauza de față, elementele infracțiunii nu necesită alte intervenții din partea legiuitorului, fiind îndeplinite cerințele calitative ale legii, inclusiv previzibilitatea. … 16.Textul de lege criticat este suficient de precis și clar pentru a se observa cu ușurință că sancțiunea penală se aplică doar în condițiile în care fapta se comite, din punctul de vedere al elementului material, prin acțiunea persoanelor neautorizate de a produce, importa, comercializa, deține sau folosi la pescuit năvoade, voloace, prostovoale, vârșe, vintire, precum și alte tipuri de unelte de pescuit comercial. … 17.În context, potrivit art. 2 pct. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, echipamentele de pescuit sunt definite ca fiind uneltele, metodele și dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit. În plus, cerințele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție se pot complini printr-o interpretare riguroasă, coerentă și previzibilă a normelor incidente într-un litigiu determinant, ce revine instanței de judecată în virtutea rolului său activ. … 18.În sfârșit, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a art. 23 alin. (12) din Constituție, întrucât dispozițiile legale criticate sunt în deplină concordanță cu regula constituțională potrivit căreia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 64 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, care au următorul conținut: „Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu amendă și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an și 3 ani: […] i) producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;“. … 22.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legii și ale art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 legiuitorul a înțeles să reglementeze cu privire la protecția, conservarea, administrarea și exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură.  … 24.În acest sens, în acord cu art. 4 alin. (3) lit. l) din actul contestat, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură eliberează licențe de pescuit și de acvacultură, autorizații și permise de pescuit. Potrivit art. 2 pct. 26,28-30 și, respectiv, pct. 18, 18^1, 18^2, 18^3 și 19:• echipamentele de pescuit sunt „uneltele, metodele și dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit“; • prin licență de pescuit se înțelege „documentul care conferă titularului dreptul, astfel cum este determinat de normele naționale, de a utiliza o anumită capacitate de pescuit în scopul capturării resurselor acvatice vii. Aceasta conține cerințele minime privind identificarea, caracteristicile tehnice și echiparea unei nave/ambarcațiuni de pescuit comercial“; • prin autorizație de pescuit se înțelege „actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite activitatea de pescuit“; • prin permis de pescuit se înțelege „documentul individual și netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit al unei persoane fizice“; • prin pescuit se înțelege „activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea și regenerarea resurselor acvatice vii“; • prin pescuit în scop științific se înțelege „extragerea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale și din amenajările piscicole, conform planului anual aprobat, în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiție, în orice zonă, pentru orice specie acvatică, la orice vârstă și dimensiune, cu utilizarea oricăror metode, unelte, dispozitive și plase de pescuit, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, în baza autorizației speciale de pescuit în scop științific“; • prin pescuit recreativ se înțelege acele „activități necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice vii în scop recreativ sau sportiv“; • prin pescuit comercial se înțelege „activități de exploatare comercială a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale“; • pescuitul ilegal presupune „practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în domeniul pescuitului“. … 25.Interpretând sistematic dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 și cu precădere pe cele ale art. 64 lit. i) din același act normativ, Curtea constată că acestea întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât conținutul lor este clar, inteligibil și lipsit de generalizări excesive. Totodată, și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, impune aceste exigențe, motiv pentru care art. 8 alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 25 și art. 36 alin. (1) și alin. (4) teza finală prevăd că: „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. […] Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor“; „În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere“; „În cadrul soluțiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite“; „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie“; „Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.“  … 26.Or, dispozițiile legale criticate sunt suficient de clare, stabilind că este infracțiune fapta de a produce, importa, comercializa, deține sau folosi la pescuit de către persoane neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial. … 27.Prin urmare, susținerea autorilor excepției, potrivit căreia nu aveau cum să cunoască ce se înțelege prin „unelte de pescuit comercial“ nu poate fi primită, deoarece, așa cum s-a arătat, pe de o parte, legiuitorul a definit în chiar cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008, în art. 2 pct. 18^3 și pct. 26, ce se înțelege prin pescuit comercial și prin unelte, acestea din urmă făcând parte din categoria echipamentelor de pescuit, și, pe de altă parte, în acord cu art. 16 din Legea nr. 24/2000, pentru evitarea paralelismelor în utilizarea unor definiții, legiuitorul a înțeles să trateze și să detalieze într-un act normativ subsecvent, respectiv prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 449/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 21 august 2008, caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale. În acest sens, în art. I și art. II din anexa la ordinul mai sus menționat s-a stabilit în termeni lipsiți de echivoc care sunt uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele continentale și maritime, acestea fiind: setci simple, setci compuse (ave), setci fixe, setci în derivă, vintir, talian, talian de baltă, talian marin, cuști pentru crustacee, talian submersibil, năvod, tifan, voloc, beam-traulul, pripon, prostovol, halău, chipcel, trandadaie, lăptaș, cuști pentru pescuit guvizi, cuști pentru capturat rapană, plasă pungă, traul pelagic, paragată, voltă, țaparină, iar în art. IV s-au definit uneltele de pescuit comercial și s-au evidențiat caracteristicile tehnice ale acestora.  … 28.Totodată, aceste prevederi nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigenței constituționale consacrate de art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității incriminării și a pedepsei, legea instituind în termeni foarte clari că sunt prohibite producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial. Legiuitorul a utilizat sintagma criticată „unelte de pescuit comercial“ pentru a informa destinatarul normei că nu numai uneltele enumerate în text intră în categoria interdicției, ci și alte unelte cunoscute sau chiar necunoscute și care pot fi produse artizanal. Aceasta s-a impus cu atât mai mult cu cât poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). … 29.Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Prin urmare, art. 7 paragraful 1 din Convenție nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu substanța infracțiunii și să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunțată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93). … 30.Totodată, drept consecință logică a principiului conform căruia legile trebuie să fie de aplicabilitate generală, formularea actelor normative nu este întotdeauna exactă, folosirea unor caracterizări generale fiind preferată unor liste exhaustive (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). … 31.De aceea, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia destinatarii dispozițiilor legale criticate nu își pot adapta conduita în funcție de conținutul lor, deoarece acestea sunt suficient de clare, precise și previzibile, sens în care legiuitorul a definit în termeni lipsiți de echivoc în cuprinsul ordonanței contestate ce se înțelege prin pescuit comercial, ce reprezintă uneltele de pescuit și care sunt acestea. Totodată, o condiție sine qua non a existenței infracțiunii contestate o reprezintă împrejurarea că persoana care produce, importă, comercializează, deține sau folosește la pescuit anumite unelte este o persoană neautorizată și, de aceea, în aceste situații, suplețea legii este de preferat, întrucât nu se poate stabili aprioric în totalitate ce fel de unelte pot produce, comercializa, deține sau folosi la pescuitul ilegal persoanele neautorizate, cu atât mai mult cu cât acestea pot fi confecționate în mod artizanal.  … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bogdan Ionuț Rusu și Iulian Dragoș Rusu în Dosarul nr. 6.112/189/2015 al Judecătoriei Bârlad și constată că dispozițiile art. 64 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Bârlad și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește