DECIZIA nr. 606 din 27 septembrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 60 din 23 ianuarie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 460
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 460
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 460
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 57
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 58
ART. 3REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ART. 3REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 460
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 513
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 8REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 460
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 14REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 16REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 460
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 102 16/03/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 491 17/09/2019





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) raportat la art. 460 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 667/45/2017 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.747D/2017.2.Dezbaterile au avut loc la data de 17 iulie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 27 septembrie 2018, dată la care a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Decizia nr. 511 din 3 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 667/45/2017, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) raportat la art. 460 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire.4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în condițiile în care soluția pe capătul principal nu privește fondul în sens larg, partea nu are deschisă calea de atac a revizuirii nici cu privire la soluția pe capătul accesoriu, deși aceasta reprezintă o statuare de fond ce afectează în mod direct drepturile patrimoniale ale părții obligate la plata cheltuielilor de judecată. Or, revizuirea este o cale extraordinară de atac îndreptată împotriva erorilor de fapt săvârșite cu ocazia judecării, putând fi incidente multiple ipoteze în care partea ar putea pretinde, în raport cu prevederile art. 509 din Codul de procedură civilă, protecția patrimoniului său afectat prin hotărârea definitivă pronunțată. Așadar, în măsura în care se interpretează că dispozițiile legale criticate nu deschid calea revizuirii cererilor accesorii de acordare a cheltuielilor de judecată într-o hotărâre pronunțată în revizuire, acestea sunt neconstituționale.5.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.6.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Acesta arată că, din susținerile instanței, rezultă că cererea de revizuire supusă controlului instanței de judecată s-a formulat împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate tot în calea de atac a revizuirii.7.Or, potrivit art. 513 alin. (5) din Codul de procedură civilă, hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită. Astfel, dacă s-a solicitat revizuirea unei hotărâri care a rămas definitivă prin neapelare sau prin respingerea ori anularea apelului în baza unei excepții procesuale, hotărârea pronunțată în revizuire poate fi atacată cu apel. Hotărârea prin care s-a soluționat o cerere de revizuire împotriva unei hotărâri a instanței de apel poate fi atacată cu recurs, iar hotărârea pronunțată într-o revizuire care a avut ca obiect o decizie a instanței de recurs este definitivă. 8.Revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanțelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum și modul în care acestea pot fi probate. 9.Din această perspectivă, prevederile legale criticate nu aduc atingere accesului liber la justiție, întrucât reglementarea de către legiuitor, în limitele stabilite de Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestora. Cum cererea de revizuire a fost judecată de Curtea de Apel Iași, care a dat o soluție cererii de revizuire, și hotărârea dată în revizuire are aceeași soartă și poate fi atacată cu aceeași cale ca și hotărârea revizuită, în niciun caz cu revizuire.10.Așadar, în realitate, autoarea excepției de neconstituționalitate nu face o veritabilă critică de neconstituționalitate, problemele pe care le ridică fiind de aplicare și interpretare a dispozițiilor procedurale criticate, chestiuni care țin exclusiv de competența instanțelor de judecată.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de instanța de judecată, îl constituie dispozițiile art. 509 alin. (1) teza întâi raportat la art. 460 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Din examinarea excepției de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) pct. 5 raportat la art. 460 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu următoarea redactare:– Art. 509 alin. (1) pct. 5: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: […] 5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților;“;Art. 460 alin. (2): „(2) Dacă prin aceeași hotărâre au fost soluționate și cereri accesorii, hotărârea este supusă în întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală.“14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție. Se mai invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că instanța de judecată, autoare a excepției de neconstituționalitate, pune problema părții care a căzut în pretenții și care a fost obligată la plata unui cuantum al cheltuielilor de judecată (care sunt accesorii). Ipoteza este aceea în care cererea acestei părți, formulată în cadrul procedurii revizuirii, a fost respinsă ca inadmisibilă, iar partea afirmă în cadrul unei noi cereri de revizuire că, ulterior pronunțării hotărârii judecătorești, s-au descoperit noi înscrisuri care dovedesc că instanța judecătorească a fost în eroare atunci când a stabilit respectivul cuantum. Așadar, analiza Curții nu va viza ipoteza solicitării pe cale separată/distinctă a cheltuielilor de judecată.16.Deși în principiu se admite că respectivele cheltuieli de judecată pot fi cerute pe cale principală în cadrul unui alt proces, având în vedere prevederile art. 460 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în situația de față, partea care a pierdut procesul nu mai are posibilitatea de a contesta cuantumul cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cererii de revizuire. Aceasta este consecința logică a faptului că acest cuantum a fost discutat în cadrul acțiunii „principale“, respectiv prima cerere de revizuire.17.Practic, instanța judecătorească solicită calificarea cheltuielilor de judecată ca fiind obiectul unor cereri cu caracter principal, precum și recunoașterea căii de atac a revizuirii care să fie deschisă împotriva unei hotărâri judecătorești de respingere, ca inadmisibilă, a unei cereri de revizuire, în ceea ce privește cheltuielile de judecată, acest lucru echivalând cu o solicitare de modificare și completare a legii. În aceste condiții, se constată că autoarea excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită, în realitate, completarea dispozițiilor de lege criticate. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 5 raportat la art. 460 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 667/45/2017.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x