DECIZIA nr. 606 din 16 iulie 2020

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Sandu în Dosarul nr. 2.607/1/2017/a1.11 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 690D/2018. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26 mai 2020, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea, a autorului excepției, prezent personal și asistat de domnul avocat Daniel Chitic, cu delegație depusă la dosar. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 9 iunie 2020 și, ulterior, la data de 9 iulie 2020, dată la care, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, în temeiul art. 57 din același act normativ, a amânat pronunțarea pentru data de 16 iulie 2020, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 2 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.607/1/2017/a1.11, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Sandu, cu ocazia soluționării contestațiilor împotriva Încheierii nr. 165 din data de 13 martie 2018 și a Încheierii din data de 30 ianuarie 2018, ambele pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia, inculpat într-o cauză penală, susține că ulterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a devenit evident că dispoziția legală criticată este neconstituțională în măsura în care în cuprinsul rechizitoriului, prin care a fost trimis în judecată, pot apărea referiri directe cu privire la unele probatorii care au fost declarate ca nelegale de către judecătorul de cameră preliminară și eliminate din această cauză din dosar, referiri care nu pot fi eliminate decât prin restituirea cauzei la parchet în vederea modificării actului de sesizare a instanței.  … 5.Apreciază că orice referire făcută în rechizitoriu la o probă/probe deja exclusă/excluse din dosar este de natură a influența decizia completului de judecată, și, pe cale de consecință, să facă ineficientă măsura impusă de Curtea Constituțională prin decizia sa. Pentru acest motiv, excluderea oricărei probe trebuie să aibă ca efect refacerea rechizitoriului, astfel că judecătorul trebuie să poată dispune în baza legii restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii actului de sesizare a instanței. Din această cauză condiția excluderii tuturor probelor pentru restituirea cauzei la parchet este neconstituțională câtă vreme aceasta are ca efect limitarea libertății de decizie a judecătorului. … 6.În continuare, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, apreciază că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Instanța judecătorească consideră că excluderea probelor obținute în mod nelegal în procesul penal, în lipsa înlăturării conținutului lor redat în actul de sesizare, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului la un proces echitabil al acestuia. Astfel, prin Decizia Curții Constituționale nr. 22 din 18 ianuarie 2018 s-a reținut că fiecare nouă potențială examinare a unor probe declarate nule, de către instanța de judecată, determină un proces psihologic caracterizat prin contradicția informațiilor cunoscute de judecător cu cele pe care el este obligat să le aibă în vedere la soluționarea raportului juridic penal de conflict ce face obiectul cauzei. … 8.Or, în contextul în care se exclud din punct de vedere juridic probele și se elimină mijloacele de probă din dosarul cauzei, însă redarea conținutului acestora se menține în actul de sesizare a instanței, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei penale va avea acces permanent la probele declarate nule (ca elemente de fapt), ce ar putea avea ca efect o readucere în atenția sa, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informații care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăția/nevinovăția inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluționarea cauzei. Textul de lege criticat impune o soluție de menținere în actul de sesizare a probelor, ca elemente de fapt, redate în acesta și care au fost declarate nule și excluse din dosarul cauzei, împrejurare care constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil și a prezumției de nevinovăție. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: […] b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale“. … 13.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 februarie 2018, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei“, din cuprinsul lor, se înțelege și eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei. … 15.Curtea observă că, după pronunțarea acestei decizii, legiuitorul nu a intervenit, potrivit art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Așa fiind, Curtea constată că autorul excepției, prin modul de formulare a criticilor de neconstituționalitate, încearcă în fapt compensarea lipsei de diligență a legiuitorului, prin pronunțarea unei noi decizii de admitere.  … 16.În aceste condiții, Curtea constată că, referitor la neintervenția legiuitorului în sensul punerii de acord a prevederilor declarate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției, a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, având aceleași efecte pentru toate autoritățile publice și toate subiectele individuale de drept. Decizia prin care Curtea Constituțională, în exercitarea controlului concret, a posteriori, admite sesizarea de neconstituționalitate este obligatorie și produce efecte erga omnes, determinând obligația legiuitorului, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Legii fundamentale. Termenul în care trebuie îndeplinită obligația constituțională este de 45 de zile, consecința nerespectării sale fiind încetarea efectelor juridice a dispozițiilor din legile sau ordonanțele constatate ca fiind neconstituționale în vigoare la data efectuării controlului și suspendate de drept pe durata termenului constituțional.  … 17.Or, dată fiind natura omisiunii legislative relevate în prezenta cauză, Curtea apreciază că instanța de contencios constituțional nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat. În consecință, ținând seama de dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și de cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „în România, respectarea […] legilor este obligatorie“, Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragrafele 51, 56 și 57, și Decizia nr. 163 din 26 mai 2020*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii).*) Decizia Curții Constituționale nr. 163 din 26 mai 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2020. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Sandu în Dosarul nr. 2.607/1/2017/a1.11 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește