DECIZIA nr. 605 din 28 septembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. I pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară“, excepție ridicată de Petrișor Cătălin Catrinoiu în Dosarul nr. 878/33/2016/a1 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.538D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.284D/2016 și nr. 2.285D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. I pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016“, excepție ridicată de același autor în dosarele nr. 1.257/84/2016 și nr. 1.364/84/2016 ale Tribunalului Sălaj – Secția penală. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu se opune conexării dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.284D/2016 și nr. 2.285D/2016 la Dosarul nr. 1.538D/2016, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă. Astfel, autorul excepției susține că este nemulțumit de faptul că legiuitorul a modificat natura hotărârilor împotriva cărora se poate exercita contestația în anulare. Or, această cale extraordinară de atac este exercitată cu privire la încheieri ce vizau legalitatea și temeinicia sesizării instanței, încuviințarea percheziției sau prin care s-a dispus asupra măsurii preventive. Așa fiind, în raport cu aceste cauze, textul legal criticat nu are legătură cu cauza, deoarece acele încheieri nu pot fi contestate cu contestație în anulare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 3 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 878/33/2016/a1, Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. I pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară“. … 8.Prin Încheierea din 12 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.257/84/2016, și Încheierea din 12 octombrie 2016 pronunțată în Dosarul nr. 1.364/84/2016, Tribunalul Sălaj – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. I pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016“. … 9.Excepția a fost ridicată de Petrișor Cătălin Catrinoiu în dosarele de mai sus având ca obiect soluționarea unor contestații în anulare formulate împotriva încheierilor penale având ca obiect propunere de arestare preventivă, încuviințare percheziție domiciliară și constatarea legalității și temeiniciei instanței de judecată. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece Guvernul nu are posibilitatea de a emite ordonanțe de urgență în materia drepturilor fundamentale ori a drepturilor reglementate de Constituție și, prin urmare, nu poate restrânge sfera hotărârilor penale supuse căilor de atac, suprimând drepturile inculpatului edictate de către Parlament. Or, prin ordonanța de urgență criticată au fost modificate, prin restrângere, dispozițiile art. 426 lit. e) și f) din Codul de procedură penală, fiind diminuată sfera hotărârilor penale supuse căii de atac a contestației în anulare. … 11.Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori și Tribunalul Sălaj – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece potrivit art. 129 din Constituție, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac în condițiile legii. Așa fiind, legiuitorul poate reglementa condițiile de exercitare a căilor de atac sub aspectul categoriei hotărârilor judecătorești atacabile, cu condiția de a nu aduce atingere dreptului conferit părților de prima parte a textului. Dispozițiile criticate nu afectează dreptul de a declara calea de atac în discuție, deoarece contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, ce poate fi exercitată doar în condiții procedurale mai stricte decât căile ordinare de atac, tocmai pentru respectarea principiului autorității de lucru judecat, caracteristic hotărârilor judecătorești definitive. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Posibilitatea exercitării unei căi extraordinare de atac este recunoscută și prevăzută de lege numai în cazul hotărârilor care au, potrivit legii, căi de atac ordinare și în cazurile în care persoana interesată a uzat de acestea. În această concepție, contestația în anulare trebuie să aibă ca obiect numai greșeli de judecată din faza procesuală a apelului, care nu ar mai putea fi invocate într-o altă cale ordinară de atac. Doar în situații deosebite – precum cele aferente motivelor de la lit. b) și i) din art. 426 din Codul de procedură penală – posibilitatea exercitării contestației în anulare poate fi recunoscută și în alte cazuri. … 14.De altfel, modul de reglementare a contestației în anulare reprezintă opțiunea legiuitorului, în acord cu politica penală a statului, exprimată în marja de apreciere prevăzută de art. 61 alin. (1) din Constituție. Textul criticat constituie o aplicație în domeniul legii procesual penale a dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, coroborate cu cele ale art. 129 care fac referire la „condițiile legii“ în reglementarea constituțională a căilor de atac. În acest sens, adoptarea de către legiuitor, alături de cele două căi ordinare de atac (judecata în primă instanță și apelul), a căilor extraordinare de atac echivalează cu asigurarea unor garanții procesuale suplimentare în scopul aflării adevărului, principiu al aplicării legii procesual penale prevăzut în art. 5 din Codul de procedură penală. … 15.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, textul legal criticat stabilește că se poate face contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive pronunțate în apel în situațiile expres prevăzute de lege. În scopul asigurării celerității procesului penal, prin noul Cod de procedură penală, legiuitorul a sporit garanțiile procesuale asigurate în faza urmăririi penale și a judecății în primă instanță și a prevăzut o singură cale ordinară de atac, respectiv apelul. … 16.Astfel, competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești revine legiuitorului, fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2). Ca atare, prevederile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, în acord cu politica penală a statului, necontravenind dispozițiilor constituționale și celor europene invocate. … 17.Prin Decizia nr. 623 din 8 octombrie 2015, Curtea Constituțională a reținut că această cale extraordinară de atac, contestația în anulare, vizează hotărâri judecătorești definitive și se promovează în condiții procedurale mult mai stricte decât căile ordinare de atac (cât privește titularii, termenul de introducere, cazurile de contestație în anulare, motivele aduse în sprijinul acestora, dovezile în susținerea lor), tocmai în considerarea caracterului aparte indus de legiuitor pentru această instituție juridică, datorat aspectului că prin aceasta se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat pentru o hotărâre penală definitivă și care își produce efecte. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare din Dosarul nr. 1.538D/2016, prevederile „art. I pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară“ iar, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare din dosarele nr. 2.284D/2016 și nr. 2.285D/2016, prevederile „art. I pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016“. În realitate, obiect al excepției îl constituie prevederile art. II pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, și au următorul conținut:Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 5 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […]109.La articolul 426, literele c)-h) se modifică și vor avea următorul cuprins:c)când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; … d)când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; … e)când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; … f)când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; … g)când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; … h)când instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; …  …  … 21.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 – Statul român și art. 115 alin. (6) referitor la domeniul în care pot fi adoptate ordonanțele de urgență, precum și dispozițiile art. 6 paragrafele 1 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil și la drepturile oricărui acuzat. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate vizează cazurile de contestație în anulare. Autorul excepției critică aceste prevederi întrucât, spre deosebire de reglementarea anterioară, sunt mai restrictive, limitând situațiile prevăzute de art. 426 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, numai la judecata în apel. … 23.Așa cum rezultă din chiar denumirea marginală a acestor prevederi, legiuitorul, în virtutea competenței sale constituționale, a stabilit în mod limitativ cazurile în care poate fi introdusă calea extraordinară de atac a contestației în anulare. Aceasta întrucât, dată fiind configurația și filosofia noului Cod de procedură penală, căi ordinare de atac sunt numai apelul și contestația. Contestația în anulare este o cale de atac de retractare, instituită în scopul înlăturării erorilor de procedură în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părților sau ale persoanei vătămate ori a celor referitoare la instanța de judecată. Prin reglementarea strictă a acestor erori se urmărește, pe de o parte, respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive, iar, pe de altă parte, respectarea securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive (principiu care interzice rejudecarea unor aspecte avute deja în vedere de instanțele de judecată cu prilejul fondului, al apelului sau al contestației). … 24.Curtea reține că, potrivit art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală, prezența procurorului este obligatorie în toate cazurile. Tot astfel, potrivit art. 364 din Codul de procedură penală, prezența inculpatului este obligatorie în cazul în care acesta este privat de libertate, cu excepția situației în care inculpatul a solicitat judecata în lipsă. Așa fiind, prin modificările aduse art. 426 din Codul de procedură penală de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, legiuitorul a limitat cazul de contestație în anulare la situația în care judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului când aceasta era obligatorie, deoarece, în măsura în care la fond s-ar fi întâmplat acest lucru, partea interesată avea posibilitatea să invoce această neregularitate cu prilejul judecării apelului. … 25.Urmând aceeași logică de reglementare, se poate face contestație în anulare când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie potrivit legii, art. 90 din Codul de procedură penală stabilind situațiile în care asistența juridică a suspectului/inculpatului este obligatorie. Prin urmare, ținând seama de fazele procesului penal, o astfel de neregularitate comisă în faza de urmărire penală poate fi invocată în fața camerei preliminare, cea comisă în faza de judecată poate fi invocată în apel și, evident, cea din apel poate fi supusă controlului instanței de judecată cu prilejul soluționării contestației în anulare. … 26.Așa fiind, posibilitatea de a redeschide un proces penal definitiv judecat nu este nelimitată, deoarece, potrivit art. 6 referitor la Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborat cu art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție, în materie penală trebuie să existe două grade de jurisdicție. Or, judecata în primă instanță și apelul reprezintă cele două grade de jurisdicție impuse de Convenție. Împrejurarea că legiuitorul a instituit și căi extraordinare de atac, precum contestația în anulare, în limitele acolo prevăzute, nu este de natură a afecta dreptul la un proces echitabil, întrucât acestea pot viza numai încălcări grave ale procedurii, erori de judecată, abuzul de putere, erori vădite în aplicarea dreptului material sau orice alte motive puternice care decurg din interesele justiției (a se vedea Hotărârea din 17 mai 2016, pronunțată în Cauza Bakrina împotriva Rusiei, paragraful 18). Așa fiind, nu poate fi primită susținerea autorului excepției, potrivit căreia dispozițiile legale criticate afectează dreptul la un proces echitabil și cu precădere drepturile oricărui acuzat, deoarece acesta a avut posibilitatea în faza camerei preliminare, în faza de judecată la fond și în faza apelului să supună atenției unui judecător presupusele încălcări reclamate. De altfel, textul legal criticat reprezintă o materializare a dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și art. 129 care fac trimitere la „condițiile legii“ în reglementarea constituțională a căilor de atac. … 27.De altfel, asupra unor critici similare s-a pronunțat Curtea Constituțională și cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, referitor la cazul de contestație în anulare când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți. Cu acel prilej, instanța de contencios constituțional a statuat că hotărârile judecătorești pronunțate în primă instanță, cu excepția celor expres exceptate prin lege, sunt supuse căii de atac a apelului, cale de atac integral devolutivă, ce poate fi invocată pentru orice motive de fapt și de drept. Prin urmare, faptul pronunțării unei hotărâri penale în primă instanță, când judecata a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, poate fi invocat ca motiv de apel, instanța de apel fiind obligată să analizeze incidentul procedural anterior arătat. În acest fel, dreptul de acces liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al participanților la procesele penale desfășurate conform acestor proceduri sunt asigurate. Totodată, art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție garantează dreptul părților de acces liber la justiție, precum și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, constituind valorificarea explicită a prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Dreptul de acces liber la justiție presupune dreptul oricărei persoane de a se adresa instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime. Acest drept nu presupune însă accesul la toate căile de atac și la toate categoriile de instanțe, indiferent de obiectul cauzei ce se cere a fi soluționată (a se vedea Decizia nr. 515 din 7 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 11 august 2015, paragrafele 16 și 18). … 28.În ce privește criticile de neconstituționalitate extrinseci referitoare la respectarea dispozițiilor constituționale ce reglementează procedura delegării legislative, Curtea constată că, potrivit preambulului ordonanței de urgență și Notei de fundamentare, Guvernul a emis ordonanța de urgență criticată având în vedere împrejurarea că, ulterior intrării în vigoare a Codului de procedură penală, instanța de contencios constituțional a admis un număr semnificativ de excepții de neconstituționalitate, existând peste 20 de decizii care impuneau de urgență intervenția legiuitorului delegat asupra unor instituții precum participarea procurorului sau a unor părți în procesul penal la unele etape procedurale, procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, necesitatea reglementării unor căi de atac, clarificarea unor competențe ale judecătorului de cameră preliminară, principiul oportunității exercitării acțiunii penale, instituția renunțării la urmărirea penală și altele. … 29.De asemenea, din perspectiva condiționării interdicției de a adopta ordonanțe de urgență de existența unor consecințe negative asupra drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 și cu precădere dispozițiile art. II pct. 109 prin care au fost modificate prevederile art. 426 lit. c)-h) din Codul de procedură penală nu afectează, așa cum s-a arătat, dreptul la un proces echitabil, actul normativ criticat nefiind, așadar, adoptat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (6). … 30.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 din Constituție, Curtea constată că autorul excepției nu a arătat în ce constă contrarietatea reclamată. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional sar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petrișor Cătălin Catrinoiu în Dosarul nr. 878/33/2016/a1 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și în dosarele nr. 1.257/84/2016 și nr. 1.364/84/2016 ale Tribunalului Sălaj – Secția penală și constată că dispozițiile art. II pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și Tribunalului Sălaj – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește