DECIZIA nr. 605 din 21 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (3) și art. 27 alin. (2^3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Comisia județeană Sălaj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în Dosarul nr. 1.233/337/2021 al Judecătoriei Zalău și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.883D/2021. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 3.344D/2021, nr. 129D/2022, nr. 217D/2022, nr. 812D/2022, nr. 1.301D/2022, nr. 1.565D/2022, nr. 2.044D/2022, nr. 2.187D/2022, nr. 2.188D/2022, nr. 2.330D/2022, nr. 2.386D/2022, nr. 2.624D/2022, nr. 2.747D/2022, nr. 862D/2023, nr. 1.624D/2023, nr. 3.365D/2021, nr. 148D/2022, nr. 175D/2022, nr. 229D/2022, nr. 289D/2022, nr. 483D/2022, nr. 484D/2022, nr. 485D/2022, nr. 486D/2022, nr. 487D/2022, nr. 488D/2022, nr. 489D/2022, nr. 533D/2022, nr. 534D/2022, nr. 573D/2022, nr. 574D/2022, nr. 584D/2022, nr. 659D/2022, nr. 673D/2022, nr. 674D/2022, nr. 702D/2022, nr. 777D/2022, nr. 845D/2022, nr. 846D/2022, nr. 972D/2022, nr. 867D/2022, nr. 869D/2022, nr. 957D/2022, nr. 1.104D/2022, nr. 1.114D/2022, nr. 1.115D/2022, nr. 1.137D/2022, nr. 1.201D/2022, nr. 1.245D/2022, nr. 1.389D/2022, nr. 1.450D/2022, nr. 1.566D/2022, nr. 1.608D/2022, nr. 1.894D/2022, nr. 1.920D/2022, nr. 2.048D/2022, nr. 2.182D/2022, nr. 2.320D/2022, nr. 2.458D/2022, nr. 2.459D/2022, nr. 2.574D/2022, nr. 2.589D/2022, nr. 2.692D/2022, nr. 2.802D/2022, nr. 2.803D/2022, nr. 2.804D/2022, nr. 2.820D/2022, nr. 2.890D/2022, nr. 2.914D/2022, nr. 12D/2023, nr. 157D/2023, nr. 519D/2023, nr. 530D/2023, nr. 563D/2023, nr. 581D/2023, nr. 582D/2023, nr. 583D/2023, nr. 592D/2023, nr. 593D/2023, nr. 668D/2023, nr. 807D/2023, nr. 808D/2023, nr. 907D/2023, nr. 908D/2023, nr. 909D/2023, nr. 930D/2023, nr. 1.030D/2023, nr. 1.129D/2023, nr. 1.370D/2023, nr. 1.450D/2023, nr. 1.506D/2023, nr. 1.527D/2023, nr. 2.053D/2023, nr. 2.057D/2023, nr. 2.287D/2023, nr. 3.889D/2021, nr. 826D/2022, nr. 2.266D/2022, nr. 844D/2022, nr. 1.116D/2022, nr. 1.117D/2022, nr. 1.118D/2022, nr. 1.219D/2022, nr. 2.126D/2022, nr. 2.839D/2022 și nr. 771D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1^1) și alin. (3) și art. 27 alin. (2^3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Comisia municipală Cluj-Napoca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Cluj-Napoca pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, Municipiul Cluj-Napoca, prin primar și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Comisia municipală Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Municipiul Iași, prin primar, Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă și Judecătoria Suceava – Secția civilă, din oficiu, de Cosma Cristian și Oltean Ana Nicoleta, Banu Georgeta, Negoțiu Ana-Maria, Negoțiu Liviu-Alexandru și Negoțiu Dan-Florin și, respectiv, Mancaș Stelian și Mancaș Elena-Fira în dosarele nr. 17.658/211/2020, nr. 5.604/211/2021, nr. 10.808/211/2019, nr. 19.293/211/2020, nr. 7.941/211/2021, nr. 3.375/211/2021, nr. 3.374/211/2021/a1, nr. 4.196/211/2021/a1, nr. 20.190/211/2021/a1, nr. 5.923/211/2021, nr. 15.554/211/2021/a1, nr. 10.808/211/2019, nr. 5.493/211/2021, nr. 16.723/211/2022/a1, nr. 20.783/211/2020 ale Tribunalului Cluj – Secția civilă, nr. 8.827/211/2021, nr. 5.923/211/2021, nr. 10.332/211/2021, nr. 11.109/211/2021, nr. 23.983/211/2020, nr. 22.463/211/2020, nr. 6.796/211/2021, nr. 10.527/211/2021, nr. 11.110/211/2021, nr. 12.686/211/2021, nr. 15.833/211/2021, nr. 16.978/211/2021, nr. 12.685/211/2021, nr. 6.862/211/2021, nr. 7.867/211/2021, nr. 7.103/211/2021, nr. 8.826/211/2021, nr. 9.959/211/2021, nr. 9.960/211/2021, nr. 10.941/211/2021, nr. 9.961/211/2021, nr. 20.316/211/2021, nr. 12.894/211/2021, nr. 9.963/211/2021, nr. 12.822/211/2021, nr. 14.622/211/2021, nr. 16.567/211/2021, nr. 23.989/211/2020, nr. 8.825/211/2021, nr. 14.195/211/2021, nr. 11.837/211/2021, nr. 12.823/211/2021, nr. 22.917/211/2021, nr. 21.920/211/2020, nr. 6.038/211/2021, nr. 12.821/211/2021, nr. 5.493/211/2021, nr. 3.730/211/2021, nr. 6.083/211/2022, nr. 19.942/211/2020, nr. 5.233/211/2022, nr. 1.679/211/2022, nr. 4.365/211/2022, nr. 6.081/211/2022, nr. 5.994/211/2021, nr. 1.725/211/2021, nr. 14.232/211/2021, nr. 6.083/211/2022, nr. 19.470/211/2020, nr. 3.691/211/2021, nr. 6.082/211/2022, nr. 9.641/211/2020, nr. 13.714/211/2022, nr. 19.686/211/2022, nr. 18.937/211/2021, nr. 14.195/211/2021, nr. 3.107/211/2022, nr. 10.946/211/2022, nr. 9.388/211/2022, nr. 3.310/211/2022, nr. 8.922/211/2022, nr. 12.825/211/2021/a1*, nr. 15.416/211/2022, nr. 8.920/211/2022, nr. 19.354/211/2022, nr. 20.371/211/2022, nr. 15.554/211/2021, nr. 9.938/211/2022, nr. 23.131/211/2022, nr. 25.699/211/2022, nr. 24.277/211/2022, nr. 20.690/211/2022, nr. 15.036/211/2022, nr. 26.384/211/2022, nr. 965/211/2022, nr. 1.137/211/2023, nr. 14.245/211/2022, nr. 25.974/211/2022, nr. 2.884/211/2023, nr. 2.344/211/2023, nr. 2.501/211/2023, nr. 22.544/211/2022 ale Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă, nr. 760/176/2021, nr. 3.293/176/2021, nr. 3.188/176/2021 ale Judecătoriei Alba Iulia, nr. 696/175/2021/a1 al Judecătoriei Aiud, nr. 27.779/325/2021*, nr. 27.817/325/2021*, nr. 33.173/325/2021*, nr. 27.472/325/2021* ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, nr. 1.796/233/2022, nr. 6.446/314/2021 ale Judecătoriei Galați – Secția civilă și nr. 16.429/245/2021 al Tribunalului Iași – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în dosarele nr. 484D/2022 și nr. 534D/2022 părțile Cojocaru Radu-Silvian și, respectiv, Iuoras Ana, Moldovan Bianca Elena, Moldovan Gelu Silviu, Mante Ioan și Mante Evghenia au depus cereri prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. De asemenea, în Dosarul nr. 2.126D/2022, autoarea excepției a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, iar în Dosarul nr. 1.527D/2023 părțile Petrean Ioan și Petrean Livia au depus o cerere prin care solicită respingerea excepției. … 5.Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 3.344D/2021, nr. 129D/2022, nr. 217D/2022, nr. 812D/2022, nr. 1.301D/2022, nr. 1.565D/2022, nr. 2.044D/2022, nr. 2.187D/2022, nr. 2.188D/2022, nr. 2.330D/2022, nr. 2.386D/2022, nr. 2.624D/2022, nr. 2.747D/2022, nr. 862D/2023, nr. 1.624D/2023, nr. 3.365D/2021, nr. 148D/2022, nr. 175D/2022, nr. 229D/2022, nr. 289D/2022, nr. 483D/2022, nr. 484D/2022, nr. 485D/2022, nr. 486D/2022, nr. 487D/2022, nr. 488D/2022, nr. 489D/2022, nr. 533D/2022, nr. 534D/2022, nr. 573D/2022, nr. 574D/2022, nr. 584D/2022, nr. 659D/2022, nr. 673D/2022, nr. 674D/2022, nr. 702D/2022, nr. 777D/2022, nr. 845D/2022, nr. 846D/2022, nr. 972D/2022, nr. 867D/2022, nr. 869D/2022, nr. 957D/2022, nr. 1.104D/2022, nr. 1.114D/2022, nr. 1.115D/2022, nr. 1.137D/2022, nr. 1.201D/2022, nr. 1.245D/2022, nr. 1.389D/2022, nr. 1.450D/2022, nr. 1.566D/2022, nr. 1.608D/2022, nr. 1.894D/2022, nr. 1.920D/2022, nr. 2.048D/2022, nr. 2.182D/2022, nr. 2.320D/2022, nr. 2.458D/2022, nr. 2.459D/2022, nr. 2.574D/2022, nr. 2.589D/2022, nr. 2.692D/2022, nr. 2.802D/2022, nr. 2.803D/2022, nr. 2.804D/2022, nr. 2.820D/2022, nr. 2.890D/2022, nr. 2.914D/2022, nr. 12D/2023, nr. 157D/2023, nr. 519D/2023, nr. 530D/2023, nr. 563D/2023, nr. 581D/2023, nr. 582D/2023, nr. 583D/2023, nr. 592D/2023, nr. 593D/2023, nr. 668D/2023, nr. 807D/2023, nr. 808D/2023, nr. 907D/2023, nr. 908D/2023, nr. 909D/2023, nr. 930D/2023, nr. 1.030D/2023, nr. 1.129D/2023, nr. 1.370D/2023, nr. 1.450D/2023, nr. 1.506D/2023, nr. 1.527D/2023, nr. 2.053D/2023, nr. 2.057D/2023, nr. 2.287D/2023, nr. 3.889D/2021, nr. 826D/2022, nr. 2.266D/2022, nr. 844D/2022, nr. 1.116D/2022, nr. 1.117D/2022, nr. 1.118D/2022, nr. 1.219D/2022, nr. 2.126D/2022, nr. 2.839D/2022 și nr. 771D/2023, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea acestor din urmă dosare la Dosarul nr. 2.883D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.344D/2021, nr. 129D/2022, nr. 217D/2022, nr. 812D/2022, nr. 1.301D/2022, nr. 1.565D/2022, nr. 2.044D/2022, nr. 2.187D/2022, nr. 2.188D/2022, nr. 2.330D/2022, nr. 2.386D/2022, nr. 2.624D/2022, nr. 2.747D/2022, nr. 862D/2023, nr. 1.624D/2023, nr. 3.365D/2021, nr. 148D/2022, nr. 175D/2022, nr. 229D/2022, nr. 289D/2022, nr. 483D/2022, nr. 484D/2022, nr. 485D/2022, nr. 486D/2022, nr. 487D/2022, nr. 488D/2022, nr. 489D/2022, nr. 533D/2022, nr. 534D/2022, nr. 573D/2022, nr. 574D/2022, nr. 584D/2022, nr. 659D/2022, nr. 673D/2022, nr. 674D/2022, nr. 702D/2022, nr. 777D/2022, nr. 845D/2022, nr. 846D/2022, nr. 972D/2022, nr. 867D/2022, nr. 869D/2022, nr. 957D/2022, nr. 1.104D/2022, nr. 1.114D/2022, nr. 1.115D/2022, nr. 1.137D/2022, nr. 1.201D/2022, 1.245D/2022, nr. 1.389D/2022, nr. 1.450D/2022, nr. 1.566D/2022, nr. 1.608D/2022, nr. 1.894D/2022, nr. 1.920D/2022, nr. 2.048D/2022, nr. 2.182D/2022, nr. 2.320D/2022, nr. 2.458D/2022, nr. 2.459D/2022, nr. 2.574D/2022, nr. 2.589D/2022, nr. 2.692D/2022, 2.802D/2022, nr. 2.803D/2022, nr. 2.804D/2022, nr. 2.820D/2022, nr. 2.890D/2022, nr. 2.914D/2022, nr. 12D/2023, nr. 157D/2023, nr. 519D/2023, nr. 530D/2023, nr. 563D/2023, nr. 581D/2023, nr. 582D/2023, nr. 583D/2023, nr. 592D/2023, nr. 593D/2023, nr. 668D/2023, nr. 807D/2023, nr. 808D/2023, nr. 907D/2023, nr. 908D/2023, nr. 909D/2023, nr. 930D/2023, nr. 1.030D/2023, nr. 1.129D/2023, nr. 1.370D/2023, nr. 1.450D/2023, nr. 1.506D/2023, nr. 1.527D/2023, nr. 2.053D/2023, nr. 2.057D/2023, nr. 2.287D/2023, nr. 3.889D/2021, nr. 826D/2022, nr. 2.266D/2022, nr. 844D/2022, nr. 1.116D/2022, nr. 1.117D/2022, nr. 1.118D/2022, nr. 1.219D/2022, nr. 2.126D/2022, nr. 2.839D/2022 și nr. 771D/2023 la Dosarul nr. 2.883D/2021, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că principalele susțineri formulate în motivarea excepției privesc o problemă de aplicare a legii. În ceea ce privește susținerile referitoare la neclaritatea legii, arată că interpretarea dispozițiilor legale, în vederea aplicării acestora, se face de către instanța de judecată, respectiv de către instanța supremă, în cazul unei jurisprudențe contradictorii. De asemenea, se arată că motivarea excepției mai privește propuneri de lege ferenda, care nu pot forma obiectul analizei Curții Constituționale. … 7.După închiderea dezbaterilor, în Dosarul nr. 3.889D/2021, autorii excepției de neconstituționalitate au depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea civilă din 17 septembrie 2021, încheierile din 22 octombrie 2021, 16 decembrie 2021, 11 ianuarie 2022, 27 ianuarie 2022, 2 mai 2022 și 19 mai 2022, deciziile civile nr. 50/R din 9 mai 2022, nr. 84R din 15 septembrie 2022 și nr. 87/R din 15 septembrie 2022, Încheierea din 10 octombrie 2022, Decizia civilă nr. 99/R din 12 octombrie 2022, încheierile din 7 octombrie 2022 și 21 noiembrie 2022, Decizia civilă nr. 41/R din 28 martie 2023, Încheierea din 14 iunie 2023, încheierile din 29 octombrie 2021, 7 decembrie 2021, 29 decembrie 2021, 17 decembrie 2021, 20 ianuarie 2022, 9 februarie 2022, 1 februarie 2022, 28 ianuarie 2022, 25 ianuarie 2022, Încheierea civilă din 28 ianuarie 2022, încheierile din 19 ianuarie 2022, Încheierea civilă din 22 februarie 2022, încheierile din 28 februarie 2022, 11 februarie 2022, 17 februarie 2022, 5 ianuarie 2022, Încheierea civilă din 18 martie 2022, încheierile din 10 martie 2022, 16 martie 2022, 2 martie 2022, Încheierea civilă din 4 aprilie 2022, încheierile din 18 aprilie 2022, 7 aprilie 2022, 14 aprilie 2022, 8 aprilie 2022, Încheierea civilă din 3 mai 2022, Încheierea din 26 mai 2022, Încheierea civilă din 14 iunie 2022, Încheierea din 20 iunie 2022, Încheierea civilă din 12 iulie 2022, încheierile din 27 mai 2022, 15 iulie 2022, 12 iulie 2022, 11 octombrie 2022, 13 mai 2022, 22 septembrie 2022, Încheierea civilă din 1 noiembrie 2022, încheierile din 27 octombrie 2022, 3 noiembrie 2022, 15 noiembrie 2022, 4 noiembrie 2022, Încheierea civilă din 16 noiembrie 2022, încheierile din 18 noiembrie 2022, 17 noiembrie 2022, 13 decembrie 2022, Încheierea civilă din 21 decembrie 2022, încheierile din 10 ianuarie 2023, 9 februarie 2023, Încheierea civilă din 20 februarie 2023, Încheierea din 2 martie 2023, încheierile civile din 15 februarie 2023, încheierile din 16 februarie 2023, 7 martie 2023, 21 martie 2023, 4 aprilie 2023, 24 martie 2023, 27 martie 2023, 18 aprilie 2023, 28 martie 2022, 25 mai 2023, 24 mai 2023, încheierile civile din 8 iunie 2023 și 30 mai 2023, încheierile din 12 iulie 2023 și 29 iunie 2023, Încheierea de suspendare din 8 mai 2023, încheierile din 13 decembrie 2021, 4 martie 2022 și 26 mai 2022, Încheierea nr. 57 din 21 februarie 2022, încheierile din 13 aprilie 2022, 27 aprilie 2022, 2 septembrie 2022, 9 decembrie 2022, 18 ianuarie 2023 și 16 martie 2023, pronunțate în dosarele nr. 1.233/337/2021, nr. 17.658/211/2020, nr. 5.604/211/2021, nr. 10.808/211/2019, nr. 19.293/211/2020, nr. 7.941/211/2021, nr. 3.375/211/2021, nr. 3.374/211/2021/a1, nr. 4.196/211/2021/a1, nr. 20.190/211/2021/a1, nr. 5.923/211/2021, nr. 15.554/211/2021/a1, nr. 10.808/211/2019, nr. 5.493/211/2021, nr. 16.723/211/2022/a1, nr. 20.783/211/2020, nr. 8.827/211/2021, nr. 5.923/211/2021, nr. 10.332/211/2021, nr. 11.109/211/2021, nr. 23.983/211/2020, nr. 22.463/211/2020, nr. 6.796/211/2021, nr. 10.527/211/2021, nr. 11.110/211/2021, nr. 12.686/211/2021, nr. 15.833/211/2021, nr. 16.978/211/2021, nr. 12.685/211/2021, nr. 6.862/211/2021, nr. 7.867/211/2021, nr. 7.103/211/2021, nr. 8.826/211/2021, nr. 9.959/211/2021, nr. 9.960/211/2021, nr. 10.941/211/2021, nr. 9.961/211/2021, nr. 20.316/211/2021, nr. 12.894/211/2021, nr. 9.963/211/2021, nr. 12.822/211/2021, nr. 14.622/211/2021, nr. 16.567/211/2021, nr. 23.989/211/2020, nr. 8.825/211/2021, nr. 14.195/211/2021, nr. 11.837/211/2021, nr. 12.823/211/2021, nr. 22.917/211/2021, nr. 21.920/211/2020, nr. 6.038/211/2021, nr. 12.821/211/2021, nr. 5.493/211/2021, nr. 3.730/211/2021, nr. 6.083/211/2022, nr. 19.942/211/2020, nr. 5.233/211/2022, nr. 1.679/211/2022, nr. 4.365/211/2022, nr. 6.081/211/2022, nr. 5.994/211/2021, nr. 1.725/211/2021, nr. 14.232/211/2021, nr. 6.083/211/2022, nr. 19.470/211/2020, nr. 3.691/211/2021, nr. 6.082/211/2022, nr. 9.641/211/2020, nr. 13.714/211/2022, nr. 19.686/211/2022, nr. 18.937/211/2021, nr. 14.195/211/2021, nr. 3.107/211/2022, nr. 10.946/211/2022, nr. 9.388/211/2022, nr. 3.310/211/2022, nr. 8.922/211/2022, nr. 12.825/211/2021/a1*, nr. 15.416/211/2022, nr. 8.920/211/2022, nr. 19.354/211/2022, nr. 20.371/211/2022, nr. 15.554/211/2021, nr. 9.938/211/2022, nr. 23.131/211/2022, nr. 25.699/211/2022, nr. 24.277/211/2022, nr. 20.690/211/2022, nr. 15.036/211/2022, nr. 26.384/211/2022, nr. 965/211/2022, nr. 1.137/211/2023, nr. 14.245/211/2022, nr. 25.974/211/2022, nr. 2.884/211/2023, nr. 2.344/211/2023, nr. 2.501/211/2023, nr. 22.544/211/2022, nr. 760/176/2021, nr. 3.293/176/2021, nr. 3.188/176/2021, nr. 696/175/2021/a1, nr. 27.779/325/2021*, nr. 27.817/325/2021*, nr. 33.173/325/2021*, nr. 27.472/325/2021*, nr. 1.796/233/2022, nr. 6.446/314/2021 și nr. 16.429/245/2021, Judecătoria Zalău, Tribunalul Cluj – Secția civilă, Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă, Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Aiud, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, Judecătoria Galați – Secția civilă, Judecătoria Suceava – Secția civilă și, respectiv, Tribunalul Iași – Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1^1), art. 24 alin. (3), art. 27 alin. (2^3) și, respectiv, art. 27 alin. (2^3) lit. b) și c) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare. Excepția a fost invocată de Comisia județeană Sălaj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia municipală Cluj-Napoca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Cluj-Napoca pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, Municipiul Cluj-Napoca, prin primar și Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca, Comisia municipală Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Municipiul Iași, prin primar, Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă și Judecătoria Suceava – Secția civilă, din oficiu, de Cosma Cristian și Oltean Ana Nicoleta, Banu Georgeta, Negoțiu Ana-Maria, Negoțiu Liviu-Alexandru și Negoțiu Dan-Florin, Mancaș Stelian și Mancaș Elena-Fira, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind atribuirea în proprietate a unor terenuri intravilane. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, dat fiind faptul că în privința terenurilor aflate în proprietatea statului nu se precizează că este vorba despre terenuri care au acest regim juridic în urma preluării lor, de către stat, în perioada regimului comunist, pe de o parte, iar, pe de altă parte, prin aplicarea principiului de drept ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, s-ar putea ajunge în situația în care constituirea dreptului s-ar face pe un teren intrat în mod legal în proprietatea statului, nu în mod abuziv ori fără titlu, lipsind statul sau unitatea administrativ-teritorială de posibilitatea de a dispune în mod liber de bunurile sale. Astfel, se susține că, prin modalitatea în care ar putea fi aplicate textele de lege criticate s-ar ajunge la o diminuare a patrimoniului statului ori al unei unități administrativ-teritoriale. Totodată, în acest mod se creează un regim juridic distinct pentru proprietatea privată a persoanelor juridice de drept public, față de proprietatea persoanelor de drept privat, sub aspectul limitării prerogativelor pe care le conferă dreptul de proprietate. Se arată că în acest mod se încalcă dreptul de proprietate al unităților administrativ-teritoriale, dobândit în temeiul Legii nr. 18/1991, dat fiind faptul că Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, precum și normele sale de aplicare au instituit posibilitatea cumpărării apartamentelor împreună cu terenul aferent, astfel că acestea nu pot fi dobândite în același timp cu titlu gratuit, în temeiul textelor de lege criticate în prezenta cauză.  … 10.Se mai susține că textele de lege criticate sunt lipsite de previzibilitate deoarece nu este clară intenția legiuitorului în privința modalității de aplicare a acestora, respectiv modul concret de punere în posesie a beneficiarilor, precum și a mai multor sintagme cuprinse în acestea, creând confuzii în ceea ce privește întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților publice în domeniul respectiv. Totodată, textele de lege criticate nu sunt corelate cu cele aflate în vigoare și cu care se află în conexiune. În acest sens, se arată că sfera de aplicare a art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, nu este clară, putând fi interpretat ca fiind aplicabil fie terenurilor necooperativizate, luate ca parcele individuale de pe raza unei unități administrativ-teritoriale, fie zonelor necooperativizate în care fostele cooperative agricole de producție nu au preluat niciodată terenurile. De asemenea, nu este clar definită sfera persoanelor care se încadrează în ipoteza normei reglementate în art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, dat fiind faptul că structura definiției sferei de aplicare a persoanelor beneficiare denotă o contradicție evidentă, care dă naștere la mai multe interpretări.  … 11.Se mai arată că sintagma „registrele agricole sau registrele cadastrale“, cuprinsă în art. 27 alin. (2^3) lit. a) din Legea nr. 18/1991 este imprecisă, întrucât „pentru registrele agricole nu este indicat elementul temporal, și anume dacă se solicită ca persoanele solicitante să fi fost înscrise în registrele agricole anterioare sau posterioare anului 1990“. De asemenea, nu este definită nici noțiunea de „registre cadastrale“ și nu este precizat dacă este vorba despre registrele cadastrale care au fost ținute ca formă de evidență înainte de anul 1990 și care aveau legătură și cu terenurile deținute de fostele cooperative agricole de producție sau dacă sintagma se referă la noțiunea de „cadastru“ folosită în prezent, cu atât mai mult cu cât această noțiune a avut sensuri diferite de-a lungul timpului. Se mai susține că nici reglementarea condiției ca terenul să fie în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cuprinsă în art. 27 alin. (2^3) lit. b) din Legea nr. 18/1991, nu este suficient de explicită, în condițiile în care situația juridică a terenurilor intravilane care se află în proprietatea statului și în administrarea primăriilor a fost deja reglementată, dreptul de proprietate constituindu-se în favoarea unităților administrativ-teritoriale, odată cu adoptarea art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, astfel că aceleași terenuri nu pot avea o dublă reglementare.  … 12.Se mai susține că nu este formulată în mod clar nici ultima condiție, reglementată de art. 27 alin. (2^3) lit. c) din Legea nr. 18/1991, și anume ca terenurile să nu facă obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane, întrucât nu se înțelege dacă textul legal se referă doar la situația în care actualmente există o cerere de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, însă nesoluționată, sau la toate situațiile în care a fost formulată o astfel de cerere, indiferent de modul de soluționare a acesteia.  … 13.Se mai arată că nu este stabilită semnificația sintagmei „teren aferent“, astfel încât stabilirea întinderii suprafeței pentru care s-ar putea constitui dreptul de proprietate, în temeiul art. 24 alin. (3) și al art. 27 alin. (2^3) din legea criticată, este lăsată la latitudinea solicitantului, care indică expertului topograf care este suprafața pe care o folosește, aferentă construcției. De asemenea, în privința noțiunii de „imobil“, cuprinsă în art. 24 alin. (3) lit. b) din legea criticată, nu rezultă dacă este vorba despre teren sau construcție sau despre teren și construcție.  … 14.Se mai susține că prevederile art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991 nu își găsesc locul și rațiunea în cadrul legii criticate, deoarece legile fondului funciar sunt legi reparatorii, pentru situații anterioare anului 1990, iar nu legi de reglementare a unor noi modalități de dobândire a dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile pentru care posesorii lor nu dețin și nu au deținut niciun titlu. În acest sens, se arată că, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995, suprafețele de teren care depășeau suprafața aferentă construcțiilor vândute foștilor chiriași trebuiau să rămână în proprietatea statului, iar coroborat cu art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, chiriașii apartamentului, anexelor gospodărești și garajelor aferente puteau dobândi doar dreptul de proprietate asupra terenului aflat sub construcție. Totodată, se mai susține că, „prin lipsa de reglementare a ordinii de soluționare a cererilor depuse în temeiul art. 27 alin. (2^3), se naște o situație dezechilibrată între, pe e o parte, persoanele care au formulat cereri de reconstituire în baza Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 sau Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, și care încă nu au fost soluționate și, pe de altă parte, cei care au formulat cereri în temeiul textului de lege criticat, deoarece instanțele judecătorești consideră că prin nesoluționarea până la acest moment a celor din urmă cereri se deschide posibilitatea petentului de a se adresa instanțelor de judecată pentru a solicita analiza pe fond a cererii sale, existând deja numeroase soluții de primă instanță pe acest temei legal și chiar și soluții definitive, în timp ce există o serie de cereri formulate pe legile anterioare ale fondului funciar, nesoluționate“. … 15.De asemenea, în motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, în forma modificată prin art. I pct. 2 din Legea nr. 263/2022 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, se mai susține lipsa de previzibilitate și în privința noțiunii de „carte financiară“, arătându-se că noțiunea nou-introdusă nu este definită, astfel încât este imposibil de analizat de către instanțele judecătorești. Totodată, se susține că „nu este stabilit modul de punere în aplicare a textului legal criticat, mai exact modul concret de punere în posesie, cum ar fi, de exemplu, indicarea numărului de anexă în care trebuie înscriși petiționarii“. Totodată, „având în vedere faptul că una dintre condițiile prevăzute de art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991 este ca terenul să se afle în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, nu se stabilește modalitatea de trecere din patrimoniul persoanelor juridice mai sus amintite, la dispoziția comisiilor locale, a terenurilor în cauză“. Prin urmare, se susține că legiuitorul ar fi trebui să reglementeze în mod concret procedura de urmat pentru îndeplinirea obligațiilor comisiilor locale de fond funciar, atât pe cale administrativă, cât și în cazul în care se impune punerea în executare a unei hotărâri judecătorești, pronunțată în baza art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991. … 16.Se mai susține, în mod distinct, în legătură cu condiția reglementată în art. 27 alin. (2^3) lit. a) din legea criticată, respectiv terenul să fie în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, că, în anumite situații, terenurile solicitate în vederea constituirii dreptului de proprietate nu figurează în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, astfel încât obligarea acestora la constituirea dreptului de proprietate privată asupra unor astfel de terenuri echivalează cu o expropriere, precum și cu încălcarea principiului constituțional al autonomiei locale.  … 17.Totodată, se susține și încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legii și principiul legalității, deoarece textul de lege criticat creează confuzii în ceea ce privește întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, afectând astfel previzibilitatea. În acest sens, se susține că nu este clară modalitatea de interpretare cu privire la autoritatea administrativă la care se depune cererea, respectiv comisia județeană sau comisia locală, nu este clară noțiunea „casă de locuit“, iar practica instanțelor de judecată este una neunitară, generată de lipsa de previzibilitate a dispozițiilor legale criticate.  … 18.În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1^1) din Legea nr. 18/1991, se susține că, „deși această prevedere a fost abrogată tacit, prin modificarea art. 27 din Legea nr. 18/1991, prin Legea nr. 231/2018 (…) Comisia județeană de aplicare a legilor fondului funciar se opune vehement admiterii acțiunii întemeiate pe prevederile Legii nr. 231/2018, motivat de faptul că în actul administrativ de atribuire nu este menționată toată suprafața“. Se mai arată că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii, ceea ce echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate dobândit în temeiul acestui din urmă act normativ.  … 19.Judecătoria Zalău apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că Legea nr. 18/1991 este o lege cu caracter reparator, nefiind încălcat dreptul de proprietate privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale. … 20.Tribunalul Cluj – Secția civilă, în dosarele nr. 3.344D/2021, nr. 1.301D/2022, nr. 2.330D/2022, nr. 2.386D/2022, nr. 2.624D/2022, nr. 2.747D/2022, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 21.Tribunalul Cluj – Secția civilă, în dosarele nr. 129D/2022, nr. 1.565D/2022, nr. 862D/2023 și nr. 1.624D/2023, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, arătând că aplicarea textelor de lege criticate poate conduce la pierderea dreptului de proprietate al statului sau al unităților administrativ-teritoriale asupra terenului în raport cu care există construcții aparținând altor persoane, în favoarea acestora din urmă, sub rezerva îndeplinirii condițiilor edictate. Se mai arată că modalitatea în care este redactat textul de lege criticat încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală. Se mai apreciază că nu poate fi reținută încălcarea art. 16 din Constituție, de vreme ce nu este identică situația persoanelor care se pot prevala de norma de la art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991 cu situația persoanelor care pot beneficia de măsuri reparatorii, conform Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. În dosarele nr. 217D/2022, nr. 2.044D/2022, nr. 2.187D/2022 și nr. 2.188D/2022, apreciază că modul de redactare al textelor de lege criticate este neclar și imprecis, iar în lipsa normelor metodologice nu poate fi pus în aplicare. Se mai apreciază că textul de lege criticat nu este nici corelat cu dispoziții din alte acte normative care reglementează dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilanul localităților. … 22.Tribunalul Cluj – Secția civilă, în Dosarul nr. 812D/2022, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 23.Judecătoria Aiud apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, consideră că prevederea legală criticată aduce atingere dreptului de proprietate recunoscut unităților administrativ-teritoriale prin art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, producând efectul unei exproprieri de fapt, fără plata unor juste despăgubiri și este și nejustificată atâta timp cât foștii chiriași care au achiziționat imobilul construcție pot cumpăra terenul aferent locuinței în condițiile Legii nr. 112/1995. Instanța mai apreciază că sunt lipsite de claritate și precizie dispozițiile legale criticate, în ceea ce privește definirea sferei persoanelor care beneficiază de prevederile art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, precum și în ceea ce privește cerința ca persoanele îndreptățite la emiterea titlului de proprietate în condițiile acestui din urmă text de lege să figureze cu casa de locuit în registrele agricole sau în registrele cadastrale, fără să existe o definiție a sintagmei „registre cadastrale“. Instanța apreciază că nu este clară nici condiția impusă de dispozițiile legale care fac obiectul excepției, respectiv aceea ca terenurile să nu facă obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate formulate de către alte persoane, atât timp cât nu se precizează dacă aceasta se referă doar la situația ca în prezent să nu existe o cerere de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate nesoluționată sau la toate situațiile în care a fost formulată o astfel de cerere. Se mai apreciază că discriminarea ar putea interveni în cazul în care se procedează la constituirea dreptului de proprietate în favoarea fostului chiriaș care a cumpărat locuința, chiar dacă fostului proprietar i s-a refuzat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul aferent în natură. … 24.Tribunalul Iași – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul a prevăzut, pentru proprietarii de construcții și anexe gospodărești edificate anterior datei de 1 ianuarie 1990, o modalitate de a dobândi dreptul de proprietate asupra curții și terenului aferent, iar condiția ca terenul să fie în proprietatea unităților administrativ-teritoriale este firească, în contextul în care, în lipsa unui proprietar, calea de urmat ar fi eventual uzucapiunea, iar dacă terenul ar fi în proprietatea unei persoane fizice, dobândirea dreptului prin hotărâre a comisiei locale de fond funciar ar fi imposibilă. Acordarea dreptului de proprietate aferent casei, construită anterior datei de 1 ianuarie 1990, nu poate fi făcută decât asupra terenurilor care sunt proprietate a unității administrativ-teritoriale, nefiind încălcate dispozițiile constituționale enunțate. Nu se pune problema exproprierii și nici a încălcării principiului autonomiei locale, textele de lege criticate consfințind doar dreptul proprietarilor de construcții de a dobândi și proprietatea curții și a grădinii din jurul acesteia, pe care nu au putut să o dobândească legal în perioada comunistă. … 25.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, consideră că prevederile legale criticate respectă principiile previzibilității și accesibilității, iar persoanele interesate pot prevedea în mod rezonabil ce condiții trebuie să îndeplinească și în ce situații este aplicabil acest act normativ. Totodată, apreciază că susținerile formulate nu reprezintă o problemă de constituționalitate a textelor de lege criticate, ci o chestiune de interpretare și aplicare a legii la cazul dedus judecății. … 26.Judecătoria Alba Iulia apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în măsura în care se referă și la cererile de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate formulate de către alte persoane, în soluționarea cărora s-a emis dispoziție de restituire în echivalent, rămasă definitivă, întrucât se încalcă principiul nediscriminării instituit de art. 16 alin. (1) din Constituție. Se creează o discriminare sub aspectul tratamentului juridic aplicabil unor persoane aflate în situații juridice identice între deținătorii de terenuri cu privire la care s-a respins cererea de restituire în natură și s-au acordat despăgubiri persoanei îndreptățite, pe de o parte, și deținătorii de terenuri cu privire la care s-au respins cererile de restituire în natură, dar, deși s-a propus acordarea de despăgubiri, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților nu a emis încă o decizie și nu s-au acordat despăgubiri persoanei îndreptățite, pe de altă parte. Astfel, se apreciază că simpla împrejurare de fapt a soluționării de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a dosarelor având ca obiect acordarea de despăgubiri persoanelor îndreptățite, înainte sau după intrarea în vigoare a Legii nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu se poate constitui în argument care să justifice în mod obiectiv și rezonabil aplicarea unui tratament juridic diferit persoanelor care au formulat cerere de emitere a titlului de proprietate, pentru terenurile aferente locuinței și anexelor gospodărești. … 27.Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă, în dosarele nr. 3.365D/2021, nr. 175D/2022, nr. 485D/2022, nr. 489D/2022, nr. 533D/2022, nr. 534D/2022, nr. 573D/2022, nr. 673D/2022, nr. 702D/2022, nr. 777D/2022, nr. 846D/2022, nr. 972D/2022, nr. 1.104D/2022, nr. 1.137D/2022, nr. 1.201D/2022, nr. 1.245D/2022, nr. 1.450D/2022, nr. 1.608D/2022, nr. 1.920D/2022, nr. 2.048D/2022, nr. 2.802D/2022, nr. 2.803D/2022, nr. 157D/2023, nr. 581D/2023, nr. 582D/2023, nr. 583D/2023, nr. 2.057D/2023 și nr. 2.287D/2023, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că își însușește susținerile formulate în motivarea excepției de neconstituționalitate, dat fiind faptul că legea nu este suficient de clară pentru a putea fi pusă în aplicare, fără norme metodologice.  … 28.Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă, în dosarele nr. 148D/2022, nr. 659D/2022, nr. 674D/2022, nr. 1.389D/2022, nr. 1.566D/2022, nr. 1.894D/2022, nr. 2.182D/2022, nr. 2.458D/2022, nr. 2.574D/2022, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 29.Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă, în dosarele nr. 229D/2022, nr. 592D/2023, nr. 593D/2023, nr. 483D/2022, nr. 484D/2022, nr. 486D/2022, nr. 487D/2022, nr. 488D/2022, nr. 574D/2022, nr. 584D/2022, nr. 845D/2022, nr. 867D/2022, nr. 869D/2022, nr. 957D/2022, nr. 1.114D/2022, nr. 1.115D/2022, nr. 2.320D/2022, nr. 2.459D/2022, nr. 2.589D/2022, nr. 2.804D/2022, nr. 2.820D/2022, nr. 2.914D/2022, nr. 12D/2023, nr. 519D/2023, nr. 530D/2023, nr. 563D/2023, nr. 1.030D/2023, nr. 1.129D/2023, nr. 1.370D/2023, nr. 1.450D/2023, nr. 1.506D/2023, nr. 1.527D/2023, nr. 2.053D/2023, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate sunt lipsite de claritate. De asemenea, apreciază că sunt întemeiate și susținerile cu privire la incertitudinea care planează sub aspectul ordinii de soluționare a cererilor de chemare în judecată, raportat la dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și la faptul că încă nu s-a finalizat procesul de reconstituire a dreptului de proprietate al persoanelor îndreptățite care au depus cereri anterior apariției Legii nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Pe de altă parte, se mai consideră că nu sunt întemeiate criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 44 și 136 din Constituție, legiuitorul având posibilitatea de a reconstitui/constitui dreptul de proprietate privată asupra terenurilor vizate, deoarece este vorba despre terenuri aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale, nefiind, astfel, afectat caracterul insesizabil al proprietății publice. În dosarele nr. 289D/2022, nr. 668D/2023, nr. 807D/2023, nr. 808D/2023, nr. 907D/2023, nr. 908D/2023, nr. 909D/2023, nr. 930D/2023 apreciază că prevederile art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991 suprimă dreptul de proprietate recunoscut unităților administrativ-teritoriale, producând efectul unei exproprieri de fapt nejustificate, de vreme ce foștii chiriași care au cumpărat imobilul construcție pot cumpăra terenul aferent locuinței în condițiile Legii nr. 112/1995. Se mai apreciază că prevederea legală criticată nu respectă cerința previzibilității legii și nu se integrează în sistemul legislativ existent, întrucât nu a fost corelată cu actele normative cu care se află în conexiune.  … 30.Se mai consideră că prevederea legală criticată contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție, discriminarea provenind din faptul că este posibil ca, în multe cazuri, să se procedeze la constituirea dreptului de proprietate în favoarea fostului chiriaș care a cumpărat locuința, cu titlu gratuit, chiar dacă fostului proprietar i s-a refuzat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul aferent. … 31.Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă, în dosarele nr. 2.692D/2022 și nr. 2.890D/2022, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că legea criticată, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 263/2022, este suficient de clară pentru a putea fi pusă în aplicare. … 32.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 33.Guvernul, în Dosarul nr. 2.747D/2022, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că susținerile formulate nu pot fi analizate în cadrul controlului de constituționalitate. Se arată că sintagma „cărți financiare“, menționată inițial în cuprinsul Legii nr. 263/2022, a fost înlăturată prin rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 8 septembrie 2022. Așadar, includerea inițială a acestei sintagme în corpul textului criticat este rezultatul unei simple erori materiale care nu poate fi asimilată unui viciu de calitate a legii. Pe de altă parte, cât privește omisiunile legislative semnalate, nici acestea nu sunt de natură a afecta exigențele de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 34.Guvernul, în dosarele nr. 957D/2022 și nr. 972D/2022, apreciază că excepția de neconstituționalitate este parțial neîntemeiată și parțial inadmisibilă. Se apreciază că autorii excepției pleacă de la o premisă greșită în ceea ce privește trecerea în mod direct a unui bun proprietate publică în proprietatea privată a unei persoane de drept privat, dat fiind faptul că, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, este esențial ca imobilul să fie trecut din domeniul public al statului în cel privat, operațiune prin care acesta intră în circuitul civil, putând servi la retrocedare. În plus, în ceea ce privește filosofia Legii nr. 18/1991, se invocă cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1285 din 2 decembrie 2008, potrivit cărora prevederile acestei legi au ca scop reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Având în vedere obiectul de reglementare al legii – fondul funciar al României – și scopul declarat al acesteia – reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat către foștii proprietari sau moștenitorii acestora -, reglementarea condițiilor în care operează aceasta constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului și cu finalitatea reparatorie a legii. În ceea ce privește încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, republicată, se apreciază că nu au fost formulate critici veritabile de neconstituționalitate, ci au fost analizate textele legale și invocată voința incertă a legiuitorului. Or, aceste aspecte se analizează prin prisma interpretării și aplicării normelor legale, aspecte inadmisibile în cadrul unui control de constituționalitate. … 35.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:36.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 37.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 24 alin. (1^1) și alin. (3) și art. 27 alin. (2^3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, astfel cum a fost modificată și completată, succesiv, prin Legea nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 6 august 2018, Legea nr. 105/2019 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 20 mai 2019, Legea nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 25 iunie 2020, Legea nr. 237/2020 pentru modificarea art. 27 alin. (2^3) lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 6 noiembrie 2020, și, respectiv, Legea nr. 263/2022 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 21 iulie 2022, potrivit cărora:– Art. 24 alin. (1^1) și alin. (3):(1^1)Suprafața terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producție, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă.(…)(3)Pentru proprietarii actuali ai construcțiilor edificate de către fostele cooperative agricole de producție, de fostele asociații economice intercooperatiste, de fostele organizații și entități ale cooperației de consum ori de alte foste entități cooperatiste, indiferent de denumirea acestora, comisia județeană de fond funciar va emite, la cerere, titluri de proprietate privind constituirea dreptului de proprietate pentru terenurile aferente acestor construcții, terenuri având categoria de curți-construcții, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:a)solicitanții fac dovada proprietății asupra construcțiilor; … b)solicitanții fac dovada înregistrării construcției în registrul agricol, cu excepția persoanelor pentru ale căror construcții nu există obligația legală de înscriere în registrul agricol, precum și dovada plății impozitelor și taxelor aferente acesteia în conformitate cu prevederile legale; … c)pentru terenul aferent construcției nu a fost constituit sau reconstituit dreptul de proprietate în favoarea altei persoane. …  … – Art. 27 alin. (2^3):(2^3)În cazul terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești edificate anterior datei de 1 ianuarie 1990, precum și curții și grădinii din jurul acestora, proprietarii caselor de locuit, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, sau cei care au dobândit aceste imobile prin acte translative de proprietate pot solicita comisiei județene emiterea titlului de proprietate în condițiile prezentei legi, cu întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:a)dacă deținătorii sau moștenitorii acestora figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale ori sunt înscrise în cartea funciară și sunt înregistrate în evidențele fiscale; … b)dacă terenul este în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale și persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcțiilor; … c)nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane. …  …  … 38.În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la principiul securității juridice, în componenta sa privind calitatea legii și, respectiv, principiul legalității, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 121 – Autorități comunale și orășenești și art. 136 – Proprietatea.  … 39.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în raport cu aceleași prevederi constituționale și față de o motivare identică celei formulate în Dosarul nr. 3.889D/2021. De asemenea, și în toate celelalte dosare în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, având același obiect, argumentele formulate în motivarea excepției sunt similare cu cele asupra cărora Curtea s-a pronunțat în precedent, respectiv prin Decizia nr. 875 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022. … 40.Prin această decizie, paragrafele 19 și 20, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate astfel formulată ridică două probleme de admisibilitate de naturi juridice diferite. Astfel, prima problemă de admisibilitate vizează în mod direct un aspect ce ține de natura controlului de constituționalitate (abstract/concret), respectiv legătura cu soluționarea cauzei a textelor contestate, iar a doua un aspect ce ține de limitele de competență a Curții Constituționale. Ținând cont de ordinea de soluționare a condițiilor de admisibilitate reglementate de Legea nr. 47/1992, și anume: (i) identificarea elementelor structurale ale excepției de neconstituționalitate, conform art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1), cu referire la noțiunea „excepțiilor“ din Legea nr. 47/1992, pentru a determina dacă cererea formulată se constituie într-o veritabilă excepție; (ii) analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 și (iii) analiza condițiilor de admisibilitate ce țin de limitele de competență ale instanței constituționale [art. 61, art. 126 alin. (1), art. 142 alin. (1) și art. 146 lit. d) din Constituție, precum și art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992], Curtea a reținut, în paragraful 21 al deciziei precitate, că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Astfel, Curtea a reținut că textele de lege criticate vizează ipoteze diferite cu privire la constituirea dreptului de proprietate, respectiv terenuri atribuite de la cooperativa de producție [art. 24 alin. (1^1)] sau de la alte entități [art. 27 alin. (2^3) lit. c)], iar în cauză era vorba despre o cerere de constituire a dreptului de proprietate cu privire la un singur teren. Însă, dat fiind faptul că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost formulată în temeiul unuia dintre textele de lege criticate și a fost respinsă de entitatea administrativă în temeiul celuilalt text, litigiul poartă și asupra legii aplicabile în cauză, astfel încât instanța constituțională a reținut că nu poate respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a unuia dintre textele de lege pe motiv că nu ar fi aplicabil cauzei. … 41.De asemenea, în prezenta cauză, Curtea reține că textele de lege criticate – art. 24 alin. (1^1) și (3), precum și art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991 – vizează ipoteze diferite cu privire la constituirea dreptului de proprietate, respectiv terenuri atribuite de la cooperativa de producție sau de la alte entități, iar în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești entitățile administrative învestite cu soluționarea cererilor de constituire a dreptului de proprietate au susținut că unul dintre cele două texte de lege criticate nu este aplicabil cauzei (așa cum s-a reținut în mod expres în încheierile de sesizare pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca). Prin urmare, în mod similar cu situația de fapt expusă în Decizia nr. 875 din 16 decembrie 2021, Curtea reține că litigiul poartă și asupra legii aplicabile în cauză, iar instanța constituțională nu poate respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a unuia dintre texte, pe motiv că nu ar fi aplicabil cauzei, fiind astfel îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. … 42.Cu privire la a doua problemă de admisibilitate, respectiv examinarea respectării condițiilor de admisibilitate ce țin de limitele sale de competență atunci când procedează la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, în Decizia nr. 875 din 16 decembrie 2021, precitată, paragraful 22, analizând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1^1) din Legea nr. 18/1991, a constatat că autorii excepției sunt nemulțumiți de faptul că suprafața pe care se constituie dreptul de proprietate este cea prevăzută în actul de atribuire, iar nu cea deținută și folosită în fapt, iar motivarea excepției tinde la modificarea și completarea textului legal criticat, în sensul reglementării posibilității constituirii dreptului de proprietate și asupra terenului deținut și folosit în fapt de aceștia. Având în vedere art. 61 din Constituție și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1^1) din Legea nr. 18/1991 a fost respinsă ca inadmisibilă. … 43.În prezenta cauză, referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1^1) din Legea nr. 18/1991, analizând actele de sesizare, Curtea reține că autorilor excepției le-a fost atribuită în acte o suprafață de teren de 100 mp, iar în fapt aceștia dețin o suprafață de 293 mp (Dosar nr. 3.889D/2021), 397 mp (Dosarul nr. 2.266D/2022) și, respectiv, 402 mp (Dosarul nr. 826D/2022), iar pentru diferența de suprafață nu li s-a emis un titlu de proprietate. Autorii sunt nemulțumiți de faptul că suprafața pe care se constituie dreptul de proprietate este cea prevăzută în actul de atribuire și nu cea deținută și folosită în fapt. Se dorește astfel modificarea și completarea textului legal criticat în sensul reglementării posibilității constituirii dreptului de proprietate și asupra terenului deținut și folosit în fapt de aceștia, aspect ce nu ține de competența Curții Constituționale, întrucât implică un act de legiferare, care ține de competența Parlamentului. Așadar, având în vedere art. 61 din Constituție și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1^1) din Legea nr. 18/1991 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 44.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (3) și ale art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, modificat prin Legea nr. 263/2022, Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate susțin, în esență, că modalitatea de redactare imprecisă și incompletă a textelor de lege criticate, cumulată cu lipsa normelor metodologice de aplicare a legii, conduce la interpretări contradictorii, de natură să genereze situații discriminatorii, „în măsura în care interpretarea textelor de lege criticate ar permite constituirea dreptului de proprietate în favoarea fostului chiriaș care a cumpărat locuința, cu titlu gratuit, chiar dacă fostului proprietar ori altei persoane interesate i s-a refuzat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul aferent în natură, în mod nejustificat“.  … 45.În aceste condiții, Curtea reține că, în realitate, critica de neconstituționalitate vizează, pe de o parte, lămurirea înțelesului normelor legale supuse controlului de constituționalitate, în vederea aplicării acesteia în spețele deduse judecății. Pe de altă parte, autorii excepției sunt nemulțumiți de modul eventual de interpretare a textelor de lege incidente fondului cauzelor. Or, astfel cum este formulată excepția de neconstituționalitate este o chestiune de interpretare și aplicare a legii, ce nu intră în sfera contenciosului constituțional, ci ține de competența exclusivă a instanțelor judecătorești. Totodată, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale, invocarea pretinsei imprecizii a normelor legale incidente pe fondul cauzelor deduse soluționării instanțelor judecătorești reprezintă chestiuni care țin de interpretarea și aplicarea legii, revenind instanțelor judecătorești competența de a soluționa problemele de drept astfel formulate (a se vedea Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragraful 30). În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, așa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Totodată, clarificarea împrejurărilor cauzei și determinarea sferei prevederilor de lege incidente revin competenței exclusive a instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constituțional (a se vedea Decizia nr. 113 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 8 iunie 2021, paragraful 22). … 46.Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 142 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, precum și faptul că instanța de contencios constituțional nu se pronunță asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, numai asupra înțelesului său contrar Constituției dedus din raportarea la norme și principii constituționale, excepția de neconstituționalitate, astfel cum este formulată în prezentele cauze, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 148 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 18 august 2020, paragrafele 15 și 16, sau Decizia nr. 560 din 17 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 26 mai 2023, paragraful 32).  … 47.Totodată, ținând cont de faptul că pretinsa neconstituționalitate a textelor de lege criticate este motivată și prin prisma unor omisiuni de reglementare expresă cu privire la anumite sintagme sau condiții reglementate în textele de lege criticate, considerate de către autorii excepției ca fiind incomplete, excepția este, și din această perspectivă, inadmisibilă, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată. … 48.Distinct de cele mai sus referite, Curtea mai reține că, în motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 263/2022, se susține că noțiunea de „carte financiară“ nu este definită, astfel încât aceasta este imposibil de analizat de către instanțele judecătorești. Curtea reține că prevederile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 263/2022, cu referire la art. 27 alin. (2^3) lit. a) din Legea nr. 18/1991, a fost rectificat, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 8 septembrie 2022, noțiunea de „carte financiară“ fiind înlocuită cu cea de „carte funciară“, astfel încât susținerile autorilor excepției au rămas fără obiect. … 49.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1^1) și (3) și ale art. 27 alin. (2^3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Comisia județeană Sălaj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia municipală Cluj-Napoca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia locală Cluj-Napoca pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, Municipiul Cluj-Napoca, prin primar și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Comisia municipală Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Municipiul Iași, prin primar, Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă și Judecătoria Suceava – Secția civilă, din oficiu, Cristian Cosma și Ana Nicoleta Oltean, Georgeta Banu, Ana-Maria Negoțiu, Liviu-Alexandru Negoțiu și Dan-Florin Negoțiu, Stelian Mancaș și Elena-Fira Mancaș în dosarele nr. 1.233/337/2021, nr. 17.658/211/2020, nr. 5.604/211/2021, nr. 10.808/211/2019, nr. 19.293/211/2020, nr. 7.941/211/2021, nr. 3.375/211/2021, nr. 3.374/211/2021/a1, nr. 4.196/211/2021/a1, nr. 20.190/211/2021/a1, nr. 5.923/211/2021, nr. 15.554/211/2021/a1, nr. 10.808/211/2019, nr. 5.493/211/2021, nr. 16.723/211/2022/a1, nr. 20.783/211/2020, nr. 8.827/211/2021, nr. 5.923/211/2021, nr. 10.332/211/2021, nr. 11.109/211/2021, nr. 23.983/211/2020, nr. 22.463/211/2020, nr. 6.796/211/2021, nr. 10.527/211/2021, nr. 11.110/211/2021, nr. 12.686/211/2021, nr. 15.833/211/2021, nr. 16.978/211/2021, nr. 12.685/211/2021, nr. 6.862/211/2021, nr. 7.867/211/2021, nr. 7.103/211/2021, nr. 8.826/211/2021, nr. 9.959/211/2021, nr. 9.960/211/2021, nr. 10.941/211/2021, nr. 9.961/211/2021, nr. 20.316/211/2021, nr. 12.894/211/2021, nr. 9.963/211/2021, nr. 12.822/211/2021, nr. 14.622/211/2021, nr. 16.567/211/2021, nr. 23.989/211/2020, nr. 8.825/211/2021, nr. 14.195/211/2021, nr. 11.837/211/2021, nr. 12.823/211/2021, nr. 22.917/211/2021, nr. 21.920/211/2020, nr. 6.038/211/2021, nr. 12.821/211/2021, nr. 5.493/211/2021, nr. 3.730/211/2021, nr. 6.083/211/2022, nr. 19.942/211/2020, nr. 5.233/211/2022, nr. 1.679/211/2022, nr. 4.365/211/2022, nr. 6.081/211/2022, nr. 5.994/211/2021, nr. 1.725/211/2021, nr. 14.232/211/2021, nr. 6.083/211/2022, nr. 19.470/211/2020, nr. 3.691/211/2021, nr. 6.082/211/2022, nr. 9.641/211/2020, nr. 13.714/211/2022, nr. 19.686/211/2022, nr. 18.937/211/2021, nr. 14.195/211/2021, nr. 3.107/211/2022, nr. 10.946/211/2022, nr. 9.388/211/2022, nr. 3.310/211/2022, nr. 8.922/211/2022, nr. 12.825/211/2021/a1*, nr. 15.416/211/2022, nr. 8.920/211/2022, nr. 19.354/211/2022, nr. 20.371/211/2022, nr. 15.554/211/2021, nr. 9.938/211/2022, nr. 23.131/211/2022, nr. 25.699/211/2022, nr. 24.277/211/2022, nr. 20.690/211/2022, nr. 15.036/211/2022, nr. 26.384/211/2022, nr. 965/211/2022, nr. 1.137/211/2023, nr. 14.245/211/2022, nr. 25.974/211/2022, nr. 2.884/211/2023, nr. 2.344/211/2023, nr. 2.501/211/2023, nr. 22.544/211/2022, nr. 760/176/2021, nr. 3.293/176/2021, nr. 3.188/176/2021, nr. 696/175/2021/a1, nr. 27.779/325/2021*, nr. 27.817/325/2021*, nr. 33.173/325/2021*, nr. 27.472/325/2021*, nr. 1.796/233/2022, nr. 6.446/314/2021 și nr. 16.429/245/2021, ale Judecătoriei Zalău, Tribunalului Cluj – Secția civilă, Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Aiud, Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, Judecătoriei Galați – Secția civilă, Judecătoriei Suceava – Secția civilă și, respectiv, Tribunalului Iași – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Zalău, Tribunalului Cluj – Secția civilă, Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Aiud, Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, Judecătoriei Galați – Secția civilă, Judecătoriei Suceava – Secția civilă și Tribunalului Iași – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește